Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 1845/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1845/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 21-04-2015 în dosarul nr. 13585/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 1845/2015
Ședința publică de la 21 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. F.
Asistent judiciar G. A. D.
Asistent judiciar I. G.
Grefier C. O.
Pe rol, judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamant S. ÎNVĂȚĂMÂNTULUI "S. HARET" D. PENTRU M. M., M. G., în contradictoriu cu pârât ȘCOALA G. " ÎNV.M.G." CELARU, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, invocă din oficiu excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.02.2011 – 03.11.2011, încuviințează pentru părți proba cu acte, respectiv actele depuse la dosar, după care, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, în raport de dispozițiile art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, declară încheiată cercetarea procesului și reține cauza în pronunțare asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.02.2011 – 03.11.2011 și asupra fondului cauzei.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrata la data de 04.11.2014, sindicatul reclamant S. ÎNVĂȚĂMÂNTULUI "S. HARET" D. pentru membrii de sindicat M. M., M. G. a chemat in judecata pârâta, ȘCOALA G. " ÎNV.M.G." CELARU, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, sa se dispună obligarea acesteia la plata unei despăgubiri echivalente cu diferențele de drepturi salariale dintre salariul de încadrare pus în plata si salariul minim pe economie (diferența egala cu sporul de vechime ce nu a fost calculat prin raportare la salariul de încadrare, ci a fost nelegal inclus in acesta) pentru perioada 1.02.2011 si pana la data pronunțării hotărârii,contravaloarea indicelui de inflație si contravaloarea dobânzii legale aferente diferențelor calculate la încetarea stării de discriminare a reclamanților raportat la ceilalți angajați ai sistemului de învățământ privind modul de calcul al salariului brut si eliberarea unor adeverințe corespunzătoare diferențelor de drepturi bănești astfel calculate.
În motivarea acțiunii, s-a arătat ca reclamanții - membrii de sindicat, sunt salariații unității școlare pârâte, ca personal contractual nedidactic si beneficiază in mod nediscriminatoriu de dreptul de a primi un salariu cel puțin egal cu salariul minim pe economie si invocă disp.art 16 alin 2 din Constituția României, art.2 pct.1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului si la decizia nr. 232/2007 a Consiliului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării si alte acte normative .
Se considera discriminați, întrucât sporul de vechime este inclus in salariul brut si nu ca baza de calcul aplicata la nivelul salariului de baza, ca si in cazul celorlalte categorii de învatămant – personal didactic/didactic auxiliar, in sensul art.2 alin.1-3 si art.6 din O.G.137/2000.
Pentru a dovedi acțiunea, a solicitat proba cu înscrisuri și au fost depuse la dosar copii de pe următoarele acte: tabel cu membrii de sindicat care au împuternicit uniunea sindicală să promoveze acțiunea de față, cărțile de identitate ale reclamanților, adeverințe salariați eliberate de unitatea școlară reclamantă si acte din revisal.
În drept si-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art 159 alin 1,2,3, art.5, art.278 alin 1,2 codul muncii si art 27 dinOUG 137/2000.
Pârâta nu a depus întâmpinare.
In drept a invocat dispozițiile art. 205 din Codul de proc.civ.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse de ambele părți.
Instanța a invocat excepția prescripțieidreptului material la acțiune.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, se reține că drepturile solicitate sunt aferente perioadei 01.02.2011 – la zi.
Prevederile referitoare la principiile de aplicare in timp a legii civile, conținute de art. 6 alin. (4) din Codul civil, potrivit cărora, „prescripțiile, decăderile si uzucapiunile începute si neîmplinite la data intrării in vigoare a legii noi sunt in întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit”.Așadar, se observa ca, prescripțiile extinctive începute înainte de 01 octombrie 2011 si neîmplinite pana la aceasta data, reprezentând situații juridice in curs de realizare – facta pendentia - rămân supuse legii vechi. Legea sub imperiul căreia prescripția a început sa curgă va guverna atât aspectele de drept material, cat si pe cele de drept procesual referitoare la prescripție, chiar daca aceasta s-a împlinit după . Codului civil, astfel ca instanța poate invoca din oficiu excepția prescripției extinctive.
Având in vedere ca cererea a fost depusă la 04.11.2014 si dispozițiile art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii, conform cărora, pentru cererile având ca obiect plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri pentru salariați, termenul de prescripție este de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune., se constata ca pentru cererea drepturilor bănești născute in perioada 01.02.2011 – 03.11.2011 a operat prescripția extinctiva a dreptului material la acțiune.
Astfel, instanța va admite excepția prescripției pentru perioada 01.02.2011 – 03.11.2011 și, în consecință, va respinge ca prescrisă cererea vizând acest interval de timp.
Pe fondul cauzei:
Reclamanții membri de sindicat sunt salariați ai pârâtei ocupând o funcție nedidactică în baza unui contract individual de muncă pe durată nedeterminată cu o anumită vechime în muncă, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar.
Potrivit art 164 Codul Muncii ( salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată ) (1)Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.(2)Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe țară.(3)Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară. Aceste dispoziții se aplică și în cazul în care salariatul este prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate să își desfășoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepția grevei.(4)Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este adus la cunoștința salariaților prin grija angajatorului.
În raportul reuniunii experților convocați de Consiliul de Administrație al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) s-a stabilit că prin salariu minim se înțelege nivelul de remunerație sub care nu va putea coborî nici în drept, nici în fapt, indiferente de modul sau de calcul.
Este salariul care, în fiecare țară, are forța legii și care este aplicabil sub pedeapsa sancțiunii penale sau a altor sancțiuni specifice, salariul minim este considerat ca suficient pentru satisfacerea necesităților vitale de alimente, îmbrăcăminte educație etc ale salariaților.
În cazul în care prin diverse acte normative se acordă anumite drepturi prin raportare la salariul minim brut pe țară garantat în plată, este avut în vedere salariul stabilit prin hotărârea guvernului, nu cel stabilit eventual prin contracte colective de muncă ca salariu minim brut pe unitate.
Din analiza acestui text de lege rezultă că nu există identitate între acesta și salariul de bază stabilit în condițiile Legii 330/2009, 284/2010, 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice față de care să se calculeze sporul de vechime al salariatului.
Legislația muncii interzice ca salariul brut lunar (adică salariul de bază și sporul de vechime în cazul de față) să fie mai mic decât salariul minim brut garantat pe țară, iar nu ca salariul de bază să nu fie mai mic decât salariul minim brut garantat pe țară.
Pe de altă parte nici o dispoziție legală nu obligă angajatorul să stabilească salariul de bază egal cu salariul minim brut pe țară și la acesta să adauge apoi sporurile cuvenite.
Salariul de bază se stabilește în conformitate cu prevederile legale în materia salarizării personalului bugetar, prevederi pe care pârâta le-a respectat.
Începând cu anul 2010, urmare a reîncadrării personalului potrivit Legii-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, salariul de bază a fost stabilit corespunzător funcției, egal cu cel din luna decembrie 2009 și a inclus și celelalte elemente ale sistemului de salarizare prevăzute în Nota din Anexa II/1 la lege. Astfel potrivit notei din anexa II/1 "în coeficientul prevăzut în coloana "Bază" sunt cuprinse: sporul neuropsihic, sporul de stabilitate, sporul de vechime în muncă, salariul de merit, creșterea cu 5% a salariilor de bază, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010 „ în salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Leșii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege."
Deci potrivit anexei nr. II/1 la Legea-cadru nr. 330/2009 și art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010 sporul de vechime, reprezintă un element al sistemului de salarizare încorporat sau inclus în cuprinsul salariului de bază.
Prin OUG 19/2012 și OUG 84/2012 și respectiv OUG nr. 103/2013 nu au fost reglementate schimbări privind modul de calcul al salariului în anii 2012 – 2013 - 2014.
În ceea ce privește salariul minim brut garantat pe țară art 1 din HG 1225/2011 a stabilit că acesta este începând cu 1.01.2012, 700 lei la un program complet de lucru de 169, 333 ore medie pe lună în anul 2012, iar art. 1 din HG 23/2013 începând cu 1.02.2013 salariul de bază minim brut pe țară în plată este de 750 lei lunar cu un program complet de 168, 667 ore în medie pe lună în 2013 și de la 1.07.2013 se stabilește la 800 lei lunar pentru un program complet de lucru de 168, 667 ore în medie pe lună în anul 2013.
Pentru anul 2014, se aplică HG nr. 871/2013 care stabilește acest salariu după cum urmează: de la 1 ianuarie 2014 - 850 lei lunar pentru un program complet de lucru de 168 ore în medie pe anul 2014 reprezentând 5,059 lei/ora, iar de la 1 iulie 2014 – 900 lei lunar pentru un program complet de 168 ore in medie pe luna in anul 2014 reprezentând 5,357 lei/ ora.
Din actele depuse la dosar, instanța constată că pârâta a respectat cerința ca valoarea salariului brut lunar să nu fie sub nivelul salariului de bază minim brut pe țară stabilit prin hotărârile de guvern mai sus enunțate.
Având în vedere că nu este întemeiat capătul de cerere principal vor fi respinse și celelalte capete de cerere din acțiunea pentru aceleași considerente de fapt și de drept.
Instanța constată, de asemenea, că nu există elementele de discriminare cu personalul nou angajat, întrucât pentru a exista o asemenea situație sau fapte trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții respectiv: existența unui tratament diferențiat manifestat prin deosebiri, excludere, restrictive sau preferințe în cazul unor persoane aflate în situații comparabile, existența unui criteriu de discriminare conform dispozițiilor art 2 din OG 137/2000 tratament diferențiat să aibă drept scop restrângerea ori înlăturarea, recunoașterea folosinței sau executării unui drept nenăscut de lege, iar acest tratament să nu aibă un scop legitim sau să fie justificat obiectiv ori metodele adoptate să nu fie adecvate și necesare.
Aici nu ne aflăm în situații analoage, întrucât persoanele care sunt nou încadrate nu pot fi comparate cu cele cu vechime în muncă pentru fiecare dintre aceste categorii Legile 330/2009, 284/2010 și 285/2010 stabilind încadrarea și salarizarea după criterii diferite.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept se va respinge acțiunea
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.02.2011 – 03.11.2011 si in consecința respinge acțiunea pentru aceasta perioada.
Respinge actiunea formulată de reclamantul S. ÎNVĂȚĂMÂNTULUI "S. HARET" D. cu sediul în C., .. 6, județul D. pentru M. M. – CNP_, M. G. – CNP_ în contradictoriu cu pârâta ȘCOALA G. " ÎNV.M.G." CELARU cu sediul în loc. Celaru, jud. D.
Cu drept de apel, ce se depune la Tribunalul D., în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 21 aprilie 2015.
PREȘEDINTE M. F.
Asistent judiciar G. A. D.
Asistent judiciar I. G.
Grefier C. O.
Red. As.G.A.D./4ex./22.04.2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 1525/2015. Tribunalul DOLJ | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
