Obligaţie de a face. Sentința nr. 2493/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2493/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 27-05-2015 în dosarul nr. 8308/95/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința nr.2493
Ședința publică de la 27 mai 2015
Completul constituit din:
Președinte N. C. B.
Asistent judiciar D. C. P.
Asistent judiciar L. G.
Grefier M. E.
Pe rol fiind pronunțarea în cauza privind pe reclamantul D. D. împotriva pârâtei S. Națională Nuclearelectrica S.A., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.
Cauza a fost dezbătută în fond la data de 14.05.2015, când cei prezenți au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi(încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință), iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 21.05.2015 și la data de 27.05.2015, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Secției de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj la data de 03.11.2014, sub nr._, reclamantul D. D. a chemat în judecată pârâta S. Națională Nuclearelectrica S.A., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată pârâta la acordarea sporului de 30% din salariul de bază, pe durata trecerii temporare (10.06._11) pe postul de director al Sucursalei FCN Pitești.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că a încheiat cu S. Națională "Nuclearelectrica" S.A. - Unitatea S.N.N. Executiv București contractul individual de muncă înregistrat în registrul general de evidență a salariaților sub nr.224/04.05.2009, pe perioadă nedeterminată, iar, prin decizia nr. 236 din data de 10.06.2010, directorul general al S.C."Nuclearelectrica" S.A. a dispus numirea sa pe postul de director Sucursala FCN P..
Urmare a emiterii acestei decizii, conform actului adițional la contractul individual de muncă înregistrat sub nr.224/04.05.2009 în registrul general de evidență a salariaților, s-au modificat următoarele clauze contractuale: locul muncii; condițiile de muncă; funcția; salariul; atribuțiile de serviciu; încadrarea în condițiile de muncă în vederea pensionarii. În ceea ce privește durata contractului, la lit.C se prevede durată nedeterminată, modificările aduse prin actul adițional urmând a se aplica din data de 10.06.2010.
Prin decizia nr.369 din data de 31.10.2011 s-a dispus eliberarea sa din funcția de director Sucursala F.C.N. Pitești și trecerea pe postul de consilier principal în cadrul Direcției Economice S.N.N. Executiv, post ocupat anterior numirii ca director la Sucursala F.C.N. Pitești, drepturile salariale fiind negociate conform actului adițional la contractul individual de munca înregistrat sub nr.224/04.05.2009, în registrul general de evidență a salariaților. Atât în contractul individual de muncă nr.224/04.05.2009, cât și în actul adițional la contractul individual de munca, în baza deciziei nr. 236/10.06.2010 a Directorului General al Societății Naționale "Nuclearelectrica" S.A. la litera "N. Dispoziții finale" se prevede:
"1. Prevederile prezentului contract individual de muncă (respectiv act adițional la contractul individual de muncă) se completează cu dispozițiile Legii nr.53/2003- Codul muncii si ale contractului colectiv de munca aplicabil la nivel de SNN S.A., înregistrat sub nr. 6940/15.12.2008 la Direcția Generala de Munca si Incluziune Sociala a Municipiului București".
In contractul colectiv de muncă aplicabil la nivel de SNN SA si înregistrat sub nr. 6940/15.12.2008 la Direcția Generala de Munca si Incluziune Sociala a Municipiului București la litera "c. delegarea, detașarea, trecerea in alta munca sau in alta unitate SNN SA" se prevede: " ART. 2.22
"(2) Pe durata trecerii temporare la unități SNN SA din altă localitate, salariatul va primi, din partea unității la care s-a efectuat trecerea, un spor de 30% din salariul său de baza. Dacă pentru postul sau funcția pe care este trecut se negociază un salariu mai mare, sporul respectiv se va calcula la noul salariu negociat".
Față de modificările aduse prin actele adiționale încheiate la contractul individual de muncă au determinat exercitarea funcției de director Sucursala FCN Pitești pe o perioada determinata (10.06._11), numirea sa ca director la Sucursala F.C.N. Pitești a avut loc pe o perioadă determinată, fiind vorba așadar de o trecere temporară la o unitate a S.N.N. S.A. Pe cale de consecință, se impunea acordarea drepturilor din contractul colectiv de muncă aplicabil la nivel de SNN SA și înregistrat sub nr.6940/15.12.2008 la Direcția Generală de Muncă si Incluziune Sociala a Municipiului București .
In drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 269, art. 266, art. 268 alin. (1) lit. c), art. 171, art. 159, art.160, art. 229 din Legea nr.53/2003 (republicata) Codul muncii; art. 22.2 alin (2) din contractul colectiv de munca aplicabil la nivel de S.N.N. S.A. și înregistrat sub nr. 6940/15.12.2008 la Direcția Generală de Muncă și Incluziune Socială a Municipiului București.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, contractul individual de muncă nr.224/04.05.2009, decizia nr.236 din 10.06.2010, acordul din 10.06.2010, actele adiționale la contractul individual de muncă nr.224/04.05.2009, decizia nr.369 din 31.10.2011.
Legal citată, pârâta S. Națională Nuclearelectrica S.A. ("SNN") a formulat întâmpinare prin care a solicitat instanței să constate că a intervenit prescripția dreptului la acțiune al reclamantului cu privire la sporul solicitat pentru perioada 10.06._11 și, parțial, pentru luna octombrie 2011. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca netemeinică.
În motivare s-a arătat că, în perioada 10.06._11, cât a ocupat postul de Director al Sucursalei Fabrica de Combustibil Nuclear (FCN) Pitești, în cadrul SNN, numirea în funcția de director se face: fie prin numire în baza prevederilor actului constitutiv al SNN, fie prin concurs, în conformitate cu prevederile C.C.M. Prin decizia nr. 236/10.06.2010, reclamantul a fost numit pe postul de director al Sucursalei FCN Pitești, în baza prevederilor actului constitutiv al S.N.N., și nu în baza prevederilor art.2.22 din C.C.M., cum se susține de către reclamant. Ca urmare a acestei decizii, s-a încheiat cu reclamantul actul adițional la contractul individual de muncă nr.224/04.05.2009, care modifică locul muncii (lit. b) din cuprinsul punctului B (Obiectul Actului Adițional), stabilind că activitatea reclamantului se desfășoară în cadrul Sucursalei FCN din localitatea Mioveni (la pct. D - Locul de muncă), pe funcția de director sucursala (pct. E - Felul muncii), cu un salariu de baza lunar de 13.455 lei (pct. J - Salariul), începând cu data de 10.06.2010 (pct. C - Durata contractului).
Prin Decizia nr.369/31.10.2011, reclamantul este eliberat din funcția de director al Sucursalei FCN Pitești, în baza prevederilor actului constitutiv al SNN, începând cu data de 01.11.2011. D. urmare, s-a încheiat actul adițional la contractul individual de muncă nr. 224/04.05.2009, care modifică locul muncii (lit. b) din cuprinsul punctului B (Obiectul Actului Adițional), stabilind că activitatea reclamantului se desfășoară în cadrul SNN Executiv, Direcția Economica, din București (pct. D - Locul de munca), pe funcția de consilier principal (pct. E - Felul muncii), cu un salariu de baza lunar de 12.173 lei (pct. J - Salariul), începând cu data de 01.11.2011 (pct. C - Durata contractului).
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, s-a susținut că reclamantul a fost numit în funcția de director al Sucursalei FCN Pitești (situație față de care și-a exprimat acordul) în baza exercitării atribuției directorului general de a numi directorii unităților SNN și nu din dispoziția angajatorului, în altă muncă, într-o situație specială, cu caracter temporar, în baza prevederilor art. 2.22 din CCM. Prevederi aplicabile sunt Codul muncii si art. 12 din Decretul nr. 167/1958: Art.160 din Codul muncii prevede că: „salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri". Deci sporul de 30% din salariul de baza pe care reclamantul îl solicita este asimilat de legiuitor drepturilor salariale. Art.166 al. 1 din Codul muncii menționează că: „Salariul se plătește in bani, cel puțin o data pe luna, la data stabilita în contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, după caz". In cazul de față sunt aplicabile dispozițiile art.4 din contractul individual de munca si dispozițiile art. din C.C.M. ce statuează că "datele la care se plătesc salariul sunt 26 - chenzina si 11- chenzina II. Astfel, in data de 26 ale lunii in curs se plătește, in avans pentru perioada 1-15, 40% din salariul de baza, iar in data de 11 ale lunii următoare se plătește restul de plata. Art. 171 al. 1 din Codul Muncii menționează ca: „Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate"". Art. 268 al. 1 lit. c) din Codul Muncii stabilește ca „Cererile in vederea soluționării unui conflict de munca pot fi formulate: c) in termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, in situația in care obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum si in cazul răspunderii patrimoniale a salariaților fata de angajator ". Mai mult decât atât, termenul de 3 ani prevăzut în art.171 al. 1 din Codul muncii reprezintă termenul general de prescripție, prevăzut nu numai de art. 2517 Cod civil, dar și de art.268 al.1 lit. c din Codul muncii, si acest termen curge de la data la care drepturile respective erau datorate si nu de la data la care salariatul a luat cunoștința de neplata drepturilor salariale (Al. Ț. - Codul muncii comentat, ed. a v-a - pag. 199).n același sens sunt și dispozițiile art.166 alin. (1) Codul muncii, care prevăd că dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Din prevederile enumerate mai sus rezulta că, în cazul prestațiilor succesive, cum sunt drepturile salariale, dreptul la acțiune pentru fiecare prestație salarială se stinge printr-o prescripție deosebita.In acelasi sens este și jurisprudența (Curtea de Apel Iași, Secția Litigii de Muncă și Asigurări Sociale, Decizia nr. 107 din 26 februarie 2008, "Potrivit dispozițiilor art. 283 alin. (1) lit. c) Codul muncii, reținute și de prima instanță, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat. In același sens sunt și dispozițiile art.166 alin. (1) Codul muncii, care prevăd că dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. Având în vedere dispozițiile art.12 din Decretul nr.167/1958, se constată că, în cazul prestațiilor succesive, cum sunt drepturile salariale, dreptul la acțiune pentru fiecare prestație se stinge printr-o prescripție deosebită, care începe să curgă de la data la care drepturile salariale erau datorate ".
Raportat la obiectul acțiunii, respectiv solicitarea plății anumitor drepturi salariale corespunzătoare perioadei 10.06._11 s-a arătat că pentru drepturile salariale aferente perioadei 10.06._10, raportat la data la care se primea în fiecare lună chenzina I si chenzina a II-a termenele de prescripție s-au împlinit pentru drepturile salariale aferente perioadei 10.06._11, cât si pentru drepturile salariale aferente chenzinei I din luna octombrie 2011.Cererea de chemare în judecată este înregistrată la data de 03.11.2014, astfel încât singurele drepturi salariale ce ar putea face obiectul unei cereri de chemare în judecată, fără ca ele să fie prescrise sunt cele pentru chenzina II aferentă lunii octombrie 2011.
În ceea ce privește netemeinicia cererii de chemare în judecată, s-a arătat că acțiunea reclamantului D. D. se întemeiază pe interpretarea eronată a dispozițiilor contractului colectiv de muncă înregistrat sub nr.6940/15.12.2008, considerând aplicabile articole ce guvernează anumite instituții de dreptul muncii pentru situații străine de aceste texte ale contractului. Astfel, solicitarea de acordare a unui spor de 30% din salariul sau de bază se întemeiază pe dispozițiile punctului C - Delegarea, detașarea, trecerea în altă muncă sau în altă unitate SNN S.A., art. 2.22 alin. (2) din Contractului Colectiv de Munca al societății, or numirea domnului D. D. pe postul de director al Sucursalei FCN Pitești nu se circumscrie instituției delegării sau detașării. Nici dispozițiile referitoare la trecerea în altă muncă sau în altă unitate SNN S.A. din contractul colectiv de munca nu au aplicabilitate în cazul reclamantului deoarece SNN, pe lângă sediul central din București, mai are doua sucursale (dezmembrăminte fără personalitate juridică): Fabrica de Combustibil Nuclear Pitești (FCN Pitești) si Centrala Nuclearo-Electrica Cernavoda (CNE Cernavoda), astfel că după cum reiese inclusiv din denumirea entităților sus menționate, desfășurarea activității de operare se face într-un regim special. Astfel, în situații speciale, pentru a asigura continuitatea procesului de operare a celor două sucursale, există posibilitatea ca, până la organizarea procesului de selecție a personalului calificat, pe perioade limitate, conducerea societății să dispună trecerea în altă muncă sau în altă unitate SNN S.A. După cum se poate observa, aceasta este situația în care s-a aflat reclamantul, acesta a fost numit și revocat din funcția de director al Sucursalei FCN Pitești, în conformitate cu prevederile statutului societății (actualizat in martie 2010), anexa 1.2 la H.G. nr. 365/1998, art.18 litera B pct. c - atribuțiile directorului general. Astfel, directorul general avea ca și atribuție numirea sau revocarea directorilor sediilor secundare. In exercitarea acestei prerogative, directorul general, prin decizia nr. 236/10.06.2010, l-a numit pe reclamant în funcția de Director Sucursala FCN Pitești.
Reclamantul a fost numit în funcția de director al Sucursalei FCN Pitești, unde urma să desfășoare o activitate diferită față de cea pe care o desfășura înainte, fapt pentru care nu se poate considera nici situația potrivit căreia în acest caz a avut loc o trecere a reclamantului, din inițiativa angajatorului, la o alta unitate S.N.N. S.A., într-o situație specială, cu caracter temporar. Trecerea angajatului în altă muncă sau în altă unitate SNN S.A. se poate efectua de către angajator, doar pe o perioada limitată. Or, în cazul de față, numirea reclamantului în funcția de director sucursala FCN Pitești a fost făcută pe durata nedeterminată. Temeiul de drept al numirii si revocării reclamantului din postul de director sucursala rezidă din prevederea din art. 18 pct. B lit. c din Statut, care prevede că „ Directorul General are, in principal, următoarele atribuții: c) numește, suspenda sau revoca persoanele din conducerea subunităților, stabilindu-le acestora si remunerația;" In acest sens, în preambulul celor doua decizii - de numire pe post (nr. 236/10.06.2010) si de eliberare de pe post (nr. 369/31.10.2011) este inclus temeiul de drept susmenționat. De asemenea, reclamantul și-a dat acordul scris la numirea pe postul de Director al Sucursalei FCN Pitești și a semnat cele două acte adiționale, prin care s-au stabilit, de comun acord, drepturile salariale, acte adiționale aferente numirii și ulterior revocării reclamantului din postul de director sucursala.
Prin adresa nr.115/23.01.2012 i s-a comunicat reclamantului că, potrivit înscrisurilor susmenționate, acesta a fost numit pe postul de director și că nu s-a aflat în situația de trecere temporară pe acest post, așa cum în mod neîntemeiat susține reclamantul. Numirea pe post s-a realizat în temeiul statutului actualizat al societății și nu în temeiul contractului colectiv de muncă, înregistrat sub nr.6940/15.12.2008, la care face trimitere reclamantul, respectiv pct. C - Delegarea, detașarea, trecerea in altă muncă sau în altă unitate SNN S.A., art. 2.22 alin. (2) "Pe durata trecerii temporare la unități SNN S.A. din alta localitate, salariatul va primi din partea unității la care s-a efectuat trecerea un spor de 30% din salariul sau de baza. Dacă, pentru postul sau funcția pe care este trecut, se negociază un salariu mai mare, sporul respectiv se va calcula la noul salariu negociat". Aceasta prevedere din C.C.M. nu este incidentă în speță, deoarece în actul adițional de numire pe post din data de 10.06.2010, semnat și însușit de către reclamant în deplină cunoștință de cauză, s-a bifat modificarea locului muncii de la lit. b) pct. B, și nu lit. k) pct. B, text care consacră în expres situația la care face trimitere reclamantul, respectiv: "Modificarea contractului individual de muncă ca urmare a schimbării lit.k locului de muncă prin delegarea sau trecerea temporara a salariatului . de munca decât cel prevăzut în C.I.M.". In concluzie, în urma negocierii părților, acestea au semnat actul adițional prin care reclamantul este numit pe postul de director (lit. b), si nu trecut temporar într-un alt loc de muncă (lit. k).
In plus, față de cele expuse, în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2.22 al. 1 din C.C.M. pentru trecerea temporară la unități SNN din alta localitate, adică perioada de 1 an, o situație excepțională care să impună prelungirea duratei de trecere temporară peste 1 an de zile, precum și acordul scris al ambelor parți din 6 in 6 luni (art. 2.22 al. 1 din CCM: "Pentru necesitățile societății, salariații pot fi trecuți temporar la alte unități din cadrul SNN S.A., pentru o perioada de pana la l an. In mod excepțional, aceasta perioada poate fi prelungită, pentru motive obiective ce impun prezenta salariatului la unitatea SNN S.A. la care s-a dispus trecerea, cu acordul ambelor părți, din 6 in 6 luni"). In concluzie, prin acordul pârtilor consemnat în Actul adițional din 10.06.2010 pct. B lit. b) căsuța bifată, reclamantul a fost numit pe funcția de director, schimbându-i-se locul de muncă.
In drept au fost invocate disp. art.205 N.C.P.C., art.18 litera B, pct. c din Statutul societății (actualizat în martie 2010), art.160, 166, 171, 268 Codul muncii, prevederile celor două acte adiționale la contractul individual de muncă.
În apărare, s-a depus la dosar contract individual de muncă nr.224/04.05.2009; decizia nr. 236/10.06.2010 și decizia nr. 369/31.10.2011 si cele doua acte adiționale aferente; Statutul SNN (actualizat in martie 2010); adresa nr. 115/23.01.2012; extras C.C.M. încheiat la nivelul societății pârâte pe 2013, statutul societății actualizat până în luna martie 2010.
La data de 29.12.2014 reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat, în ceea ce privește excepția prescripției, că dreptul la acțiune al reclamantului a început să curgă la data de 31.10.2011, când a fost trecut pe funcția deținută anterior ocupării funcției de director, la acel moment modificându-se perioada nedeterminată în perioada temporară, iar conform facturii poștale și confirmării de primire, cererea de chemare în judecată s-a expediat la data de 29.10.2014, în interiorul termenului de prescripție de 3 ani. A arătat că a solicitat acordarea drepturilor salariale prevăzute de art. 2.22 alin.2 și alin.4 din C.C.M. încheiat la nivel de societate pe 2009 și a revenit cu adresa înregistrată sub nr.2199/03.11.2011 la S.N.N., la care a primit răspunsul prin adresa nr.115/23.01.2012, cu privire la aceasta comunicându-și poziția prin adresa nr.375/30.01.2012, dar, cu toate insistențele, drepturile solicitate nu i-au fost acordate. Anexat răspunsului la întâmpinare a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: factura nr._, confirmare de primire, contractul de închiriere nr.108/14.06.2010, adresa nr.2199/03.11.2011 la S.N.N., adresa nr.329/20.01.2012, adresa nr.115/23.01.2012, adresa nr.375/30.01.2012, adresa nr.3644/11.04.2014, adresa nr.3434/06.04.2012.
La data de 29.01.2015 reclamantul a formulat completare la acțiune, solicitând, pe lângă sporul de 30% din salariul de bază, conform prevederilor art.2.22 alin.2 din C.C.M. pentru perioada 10.06._11, în cuantum de 59.120 lei, si cheltuielile de cazare în sumă de 12.500 lei, în baza art.2.22. alin.4 din CCM, pentru perioada 14.06._11, potrivit contractului de închiriere nr.108/14.06.2010, și suma de 8.340 lei, cheltuieli de cazare, fără documente, conform prevederilor art.2.22 alin.4 coroborat cu art.2.21 alin.3 lit.a pct.2 din CCM, pentru perioada 15.06._11, precum si plata dobânzii legale pentru sumele solicitate.
La data de 24.02.2015 pârâta a formulat întâmpinare la completarea cererii de la chemare în judecată, prin care a solicitat să se constate că a intervenit prescripția dreptului la acțiune al reclamantului cu privire la sporul solicitat pentru perioada 10.06._11 și parțial pentru luna octombrie 2011, să se dispună respingerea acțiunii reclamantului ca netemeinica și obligarea acestuia la achitarea tuturor cheltuielilor de judecată. În motivare s-a arătat că reclamantul reiterează aspectele situației de fapt și susținerile din cererea principala, menționând din nou înscrisurile pe care își întemeiază solicitarea - în speță prevederile C.C.M. al S.N.N. (2009), fără a prezenta și detalia documentele pe care își întemeiază solicitarea pecuniară. De asemenea, a mai arătat că reclamantul nu depune un calcul al sumei pe care o solicită raportat la salariul de bază lunar de 13.455 lei începând cu data de 10.06.2010.
Reclamantul a depus la dosar modul de calcul al sumelor solicitate(fila 86,87) si fluturașii de salariu din perioada iunie 2010-octombrie 2011.
Prin încheierea de ședință din data de 5 martie 2015, s-a unit cu fondul excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă.
La solicitarea instanței, pârâta a depus la dosar, in copie certificată: extras din contractul colectiv de muncă din 2009, cu privire la drepturile solicitate de reclamant, statutul societății actualizat până în luna august 2011, adresa nr.4317/29.12.2008 emisa de Direcția de Muncă și Incluziune Socială a Mun. București, adresa nr.6940/15.12.2008 emisă de pârâtă.
Prin precizările formulate de reclamant la data de 17.04.2015, cu privire la solicitarea ca pârâta să precizeze data acordării cheltuielilor de cazare la nivelul societății, a arătat că prevederile incidente în cauză sunt art.2.21 din actul adițional la C.C.M. încheiat la nivelul societății și înregistrat sub nr.6940/15.12.2008, art.2 din H.G. nr.1860/2006, iar regula generală practicată la nivelul societății pârâte era că drepturile salariale, inclusiv cheltuielile de deplasare se plătesc până în ultima zi a raporturilor de muncă, dovadă în acest sens fiind fluturașul pentru ultima lună din perioada 10.06._11, respectiv luna octombrie 2011, din care rezultă fără tăgadă că toate drepturile salariale considerate cuvenite pana la data de 31.10.2011 au fost achitate pana la acea dată. A depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, actul adițional la C.C.M. înregistrat sub nr.6940/15.12.2008.
Prin întâmpinarea depusă la data de 21.04.2015, pârâta a solicitat respingerea ca neîntemeiată a capătului de cerere privind acordarea cheltuielilor de cazare, arătând că reclamantul nu se află în cazurile prevăzute de art.2.21 alin.3, 2.22 alin.4, art.6.28 din CCM SNN 2009, întrucât reclamantul a fost numit în funcția de director, în baza exercitării atribuției directorului general, nefiind trecut într-o altă muncă sau la altă unitate, într-o situație specială, cu caracter temporar, în baza prevederilor art.2.22 din C.C.M. Numirea reclamantului nu a fost făcută pe perioada de 1 an, cu posibilitatea prelungirii, cum se proceda conform art.2.22 alin.1 din CCM.
La data de 13 mai 2015 pârâta a depus întâmpinare, prin care, referitor la cheltuielile de cazare prin care a solicitat respingerea acțiunii cu privire la aceste drepturi ca neîntemeiată, iar, in situația în care instanța consideră că sunt aplicabile prevederile privind delegarea să constate prescris dreptul la acțiune si cu privire la aceste drepturi, în același mod ca si pentru sporul solicitat de reclamant.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, instanța reține:
Reclamantul solicită acordarea sporului de 30% din salariul de bază și cheltuielile de cazare, aferente perioadei 10.06._11, în care a fost trecut temporar în funcția de director al Sucursalei FCN Pitești a societății pârâte, cu dobânda legală aferentă la data plății.
Art.268 al.1 lit.c din Codul muncii prevede că „Cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, in situația în care obiectul conflictului individual de munca constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.
Conform art.171 alin.1 din Codul muncii, „Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau in parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate,,.
Potrivit art.7 alin.1 din Decretul nr.167/1958 privind prescripția extinctivă, prescripția începe să curgă de la data când a luat naștere dreptul la acțiune.
Potrivit art.2523 din Noul Cod Civil(în vigoare din 01.10.2011), prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui.
Prescripția extinctivă este o sancțiune ce constă în pierderea dreptului la acțiune ca urmare a neexercitării lui în termenul prevăzut de lege.
Prescripția sancționează lipsa de diligență a titularului dreptului la acțiune, iar sancțiunea nu poate interveni în cazul în care acesta nu a avut posibilitatea să acționeze.
Reclamantul solicită drepturile ce fac obiectul cauzei, invocând modificarea contractului individual de muncă din data de 31.10.2011, față de care susține că a fost trecut temporar în funcția de director, într-o unitate din altă localitate, motiv pentru care i s-ar cuveni drepturile solicitate. În raport de împrejurările arătate, termenul de prescripție a început să curgă la data de 31.10.2011, iar acțiunea a fost introdusă la data de 29.10.2014, astfel că nu s-a depășit termenul de prescripție de 3 ani.
Prin urmare, se va respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă.
Pe fondul cauzei, instanța apreciază că acțiunea este neîntemeiată, pentru considerentele următoare:
Între reclamantul D. D. și pârâta S. Națională Nuclearelectrica S.A. s-a încheiat contractul individual de muncă înregistrat în registrul general de evidență a salariaților sub nr.224/04.05.2009, pe perioadă nedeterminată, reclamantul fiind angajat în funcția de consilier principal la Direcția Generală, C. Control Financiar Intern, începând cu data de 04.05.2009(filele 4-7 din dosar).
Prin decizia nr. 236 din data de 10.06.2010, directorul general al S. Națională Nuclearelectrica S.A. a dispus numirea reclamantului pe postul de director la Sucursala FCN Pitești, începând cu data de 10.06.2010.
La aceeași dată, reclamantul și-a dat acordul cu privire la această numire(fila 9 din dosar)și a încheiat cu pârâta un act adițional la contractul individual de muncă(filele 96-97 din dosar), aplicabil din data de 10.06.2010, prin care s-au modificat clauzele contractuale, stabilindu-se că activitatea reclamantului se desfășoară în cadrul Sucursalei FCN din localitatea Mioveni (pct. D - locul de muncă), în funcția de director sucursala (pct. E - felul muncii), cu un salariu de baza lunar de 13.455 lei (pct. J - salariul), pe durată nedeterminată, începând cu data de 10.06.2010 (pct. C - durata contractului).
Prin decizia nr.369 din data de 31.10.2011 s-a dispus eliberarea reclamantului din funcția de director al Sucursalei F.C.N. Pitești începând cu data de 01.11.2011 si trecerea, cu aceeași dată, pe postul de consilier principal în cadrul Direcției Economice S.N.N. Executiv, post ocupat anterior numirii ca director la Sucursala F.C.N. Pitești.
Urmare a acestei decizii, între părți s-a încheiat un nou act adițional la contractul individual de muncă(filele 103-104 din dosar), aplicabil începând cu data de 01.11.2011, prin care s-a modificat contactul individual de muncă, activitatea reclamantului urmând a se desfășura la S.N.N. Executiv Direcția Economică-București(pct.D - locul de muncă), în funcția-consilier principal (pct.E - felul muncii), cu un salariu de baza lunar de 12.173 lei (pct. J – salariul), pe perioadă nedeterminată, începând cu data de 01.11.2011 (pct. C - durata contractului).
Reclamantul susține că i se cuvine acordarea sporului de 30% din salariul de bază pentru perioada 10.06._11, cât a deținut funcția de director al Sucursalei F.C.N. Pitești, în baza prevederilor art.2.22 alin.2 și alin.4 din contractul colectiv de muncă din 2009, încheiat la nivelul societății pârâte, ca urmare a trecerii temporare la o altă unitate a societății. De asemenea, pentru aceeași perioadă, solicită acordarea cheltuielilor de cazare, în baza art.2.22 alin.4, art.2.21 alin.3 lit.a pct.2 din același contract și art.2 din H.G. nr.1860/2006
In contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul societății pârâte în perioada pretențiilor deduse judecății(10.06._11), înregistrat la Direcția Generala de Munca si Incluziune Sociala a Municipiului București sub nr.6940/15.12.2008, astfel cum a fost modificat prin actul adițional înregistrat la Agenția pentru Prestații Sociale a Mun. București, sub nr.1535/31.03.2010, în capitolul I lit.C sunt cuprinse prevederile referitoare la ,,Delegarea, detașarea, trecerea în alta munca sau în alta unitate SNN SA,,.
Potrivit art.2.22 alin.1 si 2 din C.C.M.:
"(1)Pentru necesitățile societății, salariații pot fi trecuți temporar la alte unități din cadrul SNN S.A., pentru o perioada de până la l an. In mod excepțional, aceasta perioada poate fi prelungită, pentru motive obiective ce impun prezenta salariatului la unitatea SNN S.A. la care s-a dispus trecerea, cu acordul ambelor părți, din 6 in 6 luni.
(2)Pe durata trecerii temporare la unități SNN SA din altă localitate, salariatul va primi, din partea unității la care s-a efectuat trecerea, un spor de 30% din salariul său de baza. Dacă pentru postul sau funcția pe care este trecut se negociază un salariu mai mare, sporul respectiv se va calcula la noul salariu negociat".
La art.2.22 alin.4 din C.C.M. se prevede că ,,Salariatul trecut temporar în unități SNN S.A. din altă localitate are dreptul și la rambursarea cheltuielilor de transport și cazare în condiții de confort corespunzătoare, asigurate de unitatea la care se efectuează trecerea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare,,.
Dispozițiile art.2.21 din contractul colectiv prevăd că:
(1) Salariatul poate fi delegat din dispoziția conducerii unității SNN S.A. pentru exercitarea temporară a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuțiilor de serviciu înafara locului său de muncă sau în alte localități.
(2) Delegarea poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult 60 de zile/an și se poate prelungi cu acordul salariatului, cel mult 60 de zile /an.
(3) Pe durata delegării în alte localități decât locul permanent de muncă(în țară sau în străinătate), în afara salariului și a celorlalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă, salariatul mai are dreptul la:
a)(…)Valoarea sumei reprezentând cazarea pentru salariații aflați în delegație în țară care nu prezintă documente justificative pentru aceasta, este de 60 lei/zi.
Aceste prevederi nu sunt aplicabile în speță, reclamantul nefiind în situația trecerii temporare într-o unitate a pârâtei dintr-o altă localitate în sensul art.2.22 din contractul colectiv de muncă, și nici delegat pentru exercitarea temporară a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuțiilor de serviciu înafara locului său de muncă sau în alte localități, în baza art.2.21 din contractul colectiv de muncă.
Prin actul adițional din 10.06.2010, semnat de reclamant, s-a modificat prin acordul părților, locul muncii si funcția reclamantului, acesta urmând a-și desfășura activitatea, începând cu data de 10.06.2010, la un loc de muncă dintr-o altă localitate, pe o altă funcție decât cea deținută anterior, pe o perioadă nedeterminată, și nu pe o perioadă determinată, de până la 1 an, astfel cum prevede art.2.22 alin.1 din C.C.M., în cazul trecerii temporare a salariatului la o unitate din altă localitate.
În acest act adițional, la pct.B (obiectul actului adițional), lit.a-k, erau menționate situațiile în care contractul individual de muncă s-ar putea modifica, printre acestea, la lit.k fiind menționată schimbarea locului de muncă prin ,,delegarea sau trecerea temporară a salariatului într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în CIM,,, însă nu în aceasta a constat modificarea contractului în cazul de față. S-au bifat ca fiind modificate elementele menționate la lit.b(locul muncii), lit.d(condițiile de muncă), lit.e(funcția), lit.f(salariul), lit.h(atribuțiile de serviciu), lit.j(încadrarea în condiții de muncă în vederea pensionării), nu însă și cel de la lit.k.
Astfel, intenția părților la momentul încheierii actului adițional a fost aceea de a se schimba locul de muncă și funcția reclamantului pe o perioadă nedeterminată, părțile neavând în vedere trecerea temporară a reclamantului la o unitate a pârâtei din altă localitate în sensul art.2.22 din C.C.M. Actul adițional nu a fost contestat, astfel că efectele sale sunt cele ce rezultă clauzele menționate în cuprinsul său.
Cât privește actul adițional încheiat la data de 31.10.2011, prin acesta a intervenit o nouă modificare a contractului individual de muncă, prin care reclamantul a trecut pe funcția si locul de muncă deținute anterior, pe perioadă nedeterminată, dar si această modificare a fost acceptată de reclamant, prin semnarea actului adițional.
Așadar, reclamantul a semnat cele două acte adiționale prin care s-au stabilit, de comun acord, elementele contractului ce au fost modificate și drepturile cuvenite, astfel că nu s-ar putea pretinde drepturi cuvenite pentru alte situații decât cea avută în vedere de părți.
Referitor la prevederile art.2.21 din C.C.M., invocate de reclamant ca temei pentru acordarea cheltuielilor de cazare, se reține inaplicabilitatea acestor dispoziții, având în vedere următoarele:
Potrivit art.43 din Codul muncii:
,,Delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziția angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuțiilor de serviciu înafara locului său de muncă,,.
Delegarea poate fi dispusă pe o perioadă de 60 de zile calendaristice în 12 luni și se poate prelungi pentru perioade succesive de maxim 60 de zile calendaristice numai cu acordul salariatului(art.44 din Codul muncii).
Conform art.42 alin.2 din Codul muncii, pe durata delegării, salariatul își păstrează funcția și toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă.
Prevederile art.43 din Codul muncii sunt reluate în art.2.21 alin.1 din contractul colectiv de muncă aplicabil în cauză, la alin.2 al art.2.21 stabilindu-se perioada pentru care se poate dispune delegarea, respectiv cel mult 60 de zile/an, cu posibilitatea prelungirii prin acordul salariatului, cel mult 60 de zile /an.
În perioada 10.06._11 reclamantul nu a fost în situația delegării, reglementată de prevederile anterior enunțate, neexercitând temporar, cu păstrarea aceleiași funcții, lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuțiilor de serviciu înafara locului său de muncă, astfel cum prevede art. 43 din Codul muncii și art.2.21 alin.1 din C.C.M.
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, instanța reține că reclamantul nu este îndreptățit la acordarea drepturilor solicitate, astfel că urmează a se respinge acțiunea ulterior completată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă.
Respinge acțiunea ulterior completată, formulată de reclamantul D. D., C.N.P._, domiciliat în mun. Târgu-J., ..219, județul Gorj, în contradictoriu cu pârâta S. Națională Nuclearelectrica S.A.,cu numărul de înregistrare în registrul comerțului J/_, Cod fiscal RO10874881, cu sediul în București, sector 1, ., ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică, azi, 27.05.2015.
Președinte,
C. N. B.
Asistent judiciar, Asistent judiciar,
D. C. P. L. G.
Grefier,
M. E.
B.C.N./ 29.06.2015/ 4 exp.
| ← Contestaţie decizie de concediere. Sentința nr. 2679/2015.... | Cereri. Sentința nr. 3037/2015. Tribunalul GORJ → |
|---|
