Obligaţie de a face. Sentința nr. 432/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 432/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 6024/95/2014
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Nr. 432/2015
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. V. U.
Asistent judiciar E. B.
Asistent judiciar C. R.
Grefier L. C.
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată de petenta N. M., în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, având ca obiect contestație împotriva deciziei de respingere a cererii de acordare a compensației pentru atingerea integrității.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petenta N. M., asistată de avocat T.-S. R., lipsă fiind intimata, reprezentată de consilier juridic S. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care Tribunalul, in temeiul art.258 alin.1 din noul Cod procedură civilă raportat la art.255 alin.1 din noul Cod de procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerând-o admisibilă și concludentă pentru soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, constatând cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat T.-S. R. pentru petentă a solicitat admiterea acțiunii ulterior precizată, cu mențiunea că înțelege să solicite cheltuieli de judecată pe cale separată.
Consilier juridic S. C., pentru intimată a solicitat respingerea acțiunii conform motivelor expuse în întâmpinare.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr._, petenta N. M. a chemat în judecată intimata C. Județeană de Pensii Gorj, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună obligarea intimatei la emiterea unei decizii prin care să se stabilească cuantumul compensației pentru atingerea integrității, cu obligarea Casei Județene de Pensii Gorj la plata acestei compensații in favoarea petentei, anularea adresei nr.902/11.06.2014 emisă de C. Accidente de Muncă și Boli Profesionale din cadrul intimatei prin care i-a fost comunicată menținerea soluției din decizia nr.29/10.07.2013 cu motivarea că angajatorul consemnează in procesul-verbal că nu se poate face cercetarea cazului de boală profesională la sediul unității, precum și obligarea Casei Județene de Pensii Gorj la emiterea unei decizii (ci nu a unei adrese), urmare a bolii profesionale dobândite.
În motivarea acțiunii, petenta a arătat că, in baza legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale și a normelor metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin Ordinul nr.450/2006 a solicitat intimatei C. Județeană de Pensii Gorj prin cererea tip-anexa 13 la Normele metodologice de aplicare a legii nr. 346/2002, acordarea drepturilor de asigurări sociale, respectiv compensația pentru atingerea integrității și alte drepturi ce i se cuvin ca urmare a faptului că a fost diagnosticată cu azbestoză, boală profesională care s-a produs ca urmare a activității desfășurate la S.C. Lafarge Ciment Romania S.A.- Punct de Lucru Tg-J. (fostul Combinat de Lianți și Azbociment Tg-J.).
Că, așa cum rezultă din adeverința nr.1394 eliberată in data de 13.08.2013 de către S.C. Lafarge Ciment România S.A.- Punct de Lucru Tg-J. a fost salariata respectivei societăți in perioada 22.08._92, in meseria de fasonator, in cadrul secției de azbociment.
Menționează că intimata C. Județeană de Pensii Gorj a emis decizia nr.29/10.07.2013 prin care i-a comunicat că este necesar să completeze dosarul, in sensul de a depune cererea-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări sociale pentru accidente de muncă și boli profesionale, completată și ștampilată de angajator, in speță Lafarge Ciment România S.A., așa cum prevede anexa nr.13 la Normele metodologice de aplicare a legii nr.346/2002, coroborată cu dispozițiile legii nr. 319/2006.
Arată că Lafarge Ciment România S.A a refuzat completarea și semnarea cererii-tip, cu motivația că nu are calitate de angajator și că nu a participat la cercetarea care a avut drept scop confirmarea caracterului profesional al imbolnăvirii.
De asemenea, arată petenta că, urmare a promovării cererii de chemare in judecată in contradictoriu cu societatea anterior menționată, instanța a respins acținea, prin sentința nr.1220/19.05.2014, ca fiind rămasă fără obiect, intrucât S.C. Lafarge Ciment România și a indeplinit obligația dedusă judecății.
Învederează petenta că prin cererea tip completată și semnată de angajator, inregistrată după finalizarea litigiului sub nr._/15.05.2014 la intimata C. Județeană de Pensii Gorj, a solicitat compensația pentru atingerea integrității, insă aceasta, prin adresa nr.902/11.06.2014 emisă de C. de Accidente de Muncă și Boli Profesionale i-a comunicat menținerea soluției din decizia nr.29/10.07.2013, motivele in susținere fiind: consemnarea angajatorului in procesul verbal a faptului că nu se poate concretiza cercetarea cazului de boală profesională la sediul unității și că in perioada in care petenta și a desfășurat activitatea in mediul nociv nu era asigurată la sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.
Prin urmare, cu privire la faptul că a depus la pârâtă anexa nr.13, conform prevederilor legale învederate anterior, petenta apreciază că era obligația intimatei să emită o decizie motivată, cu drept de contestație, nicidecum o adresă, așa cum a procedat prin emiterea adresei nr. 902/11.06.2014.
Totodată apreciază că îndeplinește toate condițiile prevăzute de legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, art.43-45, pentru acordarea compensației pentru atingerea integrității.
In drept, au fost invocate prevederile Codului de procedură civilă, ale legii nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale și ale legii nr.319/2006 privind securitatea și sănătatea in muncă.
În dovedirea cererii, petenta a depus la dosar copii ale următoarelor înscrisuri: cartea de identitate, cererea tip-Anexa nr.13 inregistrată sub nr. 1088 din 14.05.2014 privind solicitarea drepturilor de asigurări pentru accidente de muncă și boli professionale, adeverința nr. 1394 din 13.08.2013 emisă de S.C. Lafarce Ciment, adresa nr.902 din 11.06.2014 emisă de intimate C. Județeană de Pensii Gorj, decizia nr. 29 din 10.07.2013 emisăă de intimate, sentința nr. 1220 din 19.05.2014 pronunțată de tribunalul Gorj-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale in dosarul nr._ .
În apărare, intimata a formulat intâmpinare prin care a arătat că, raportat la faptul că nu a emis decizie privind soluționarea cererii de acordare a compensației pentru atingerea integrității, a fost emisă decizia nr.29 din data de 10.07.2013, pe care petenta nu a contestat-o. Că ulterior, petenta a depus o nouă cerere nr.476 din 16.05.2014 prin care solicita acordarea compensației pentru atingerea integrității, motiv pentru care a emis adresa nr. 902 din 11.06.2014 prin care se arată că se menține respingerea cererii, așa cum s-a stabilit prin decizia nr.29/10.07.2013.
Intimata a arătat că în urma verificării dosarului întocmit in sensul acordării compensației pentru atingerea integrității, a constatat că cererea tip anexa nr.13 din Ordinul nr. 450/825/06.06.2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii nr.345/2002 este incompletă, in sensul că nu este semnată și ștampilată de către angajatorul unde a dobândit boala profesională. De asemenea, s-a constatat că nu a fost intocmit proces-verbal de cercetare a cazului de boală așa cum prevăd dispozițiile art.151 și urm. din HG nr.1425/2006 de aprobare a Normelor de aplicare a prevederilor legii securității și sănătății in muncă nr. 319/2006, deși angajatorul este in ființă și la această dată.
Având in vedere aceste aspecte a emis decizia nr. 29/10.07.2013 prin care a fost respinsă cererea formulată de către petentă privind acordarea compensației pentru atingerea integrității.
Precizează că, raportat la documentele emise, Direcția de Sănătate Publică Gorj avea obligația de a respecta prevederile legale in vigoare la intocmirea procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională și a fișei BP2, respective dispozițiile art.152-154 și ale art.161 din HG nr.1425/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Învederează că, Direcția de Sănătate Publică Gorj, prin adresa nr._/04.04.2014 a învederat că fișa BP2 ce a stat la baza emiterii deciziei, a fost anulată și că deși legea prevede obligativitatea anumitor inscrisuri, se poate reține că medicul specialist de medicina muncii din cadrul Direcției de Sănătate de Publică Gorj avea obligația să intocmească procesul-verbal de cercetare a bolii profesionale in care să se consemneze circumstanțele care au dus la imbolnăvirea profesională, raportul de cauzalitate dintre faptă și imbolnăvire. Concluzionează prin a aprecia că procesul verbal de cercetare stabilește legătura dintre boală și agentul cauzal pentru a fi indeplinite condițiile de boală profesională. Mai mult decât atât, conform prevederilor art.34 alin. 2 din legea nr. 319/2006 coroborate cu prevederile art.154 din HG nr.1425/2006, semnătura angajatorului, indiferent cine ar fi acesta, este necesară, deoarece orice boală profesională se reflectă asupra contribuției la accidente de muncă și boli profesionale, pe care angajatorul respectiv o plătește la bugetul de stat.
Raportat la aceste susțineri, invederează intimata că in calitate de asigurator nu poate să stabilească și să efectueze plăți cât timp documentele justificative nu sunt intocmite conform prevederilor legale in vigoare, in acest sens fiind și prevederile art.18 din HG nr.118/2012.
Apreciază intimata că prevederile art.161 din HG nr. 1425/2006 nu sunt incidente in cauză deoarece S.C Fibrocim S.A., angajator la care se susține că s-a produs imbolnăvirea, nu a fost desființată la momentul precizării diagnosticului de boală profesională.
Un alt motiv la care face referire intimata in sensul că petenta nu este indreptățită a beneficia de compensația asupra integrității constă in faptul că este pensionar la limită de vârstă prin decizia nr._ din 02.02.1994 și nu se incadrează in dispozițiile art.5 din legea nr.346/2002. Că intrucât acest act normativ este guvernat de principiul constituirii fondului initial de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, arată că petentul nu a contribuit la acest fond de risc întrucât este pensionar din anul 1997 și nu a avut calitatatea de asigurat așa cum dispune art.5 din legea anterior menționată, acest fond fiind constituit incepând cu 01.01.2003, conform art.113 din legea nr.346/2002. In conformitate cu art.12 din legea nr.346/2002 ,,dreptul la prestațiile și serviciile de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale se naște de la data stabilirii raporturilor de asigurare și incetează o data cu aceste raporturi,,.
Invocă de asemenea și practică judiciară, respective sentința nr. 784/2014 pronunțată de Tribunalul Gorj-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale in dosarul nr._, sentință desființată de instanța de apel, in sensul respingerii acțiunii.
Față de cele arătate, intimata C. Județeană de Pensii Gorj a solicitat respingerea acțiunii, ca neintemeiată.
La dosarul cauzei, petenta a depus răspuns la intâmpinare prin care reiterează susțineri din cuprinsul cererii intrductive, iar raportat la invocarea de către intimată a anulării de către Direcția de Sănătate Publică Gorj a fișei BP2 o apreciază ca fiind irelevantă atâta vreme căt in anul 2014 au fost emise și communicate alte fișe, depuse in dovedire.
Referitor la faptul că nu a contribuit la fondul de risc, arată că in perioada in care a deținut calitatea de salariat, a achitat toate contribuțiile la zi, prevăzute de legislația in vigoare la acea data, motiv pentru care apreciază că drepturile prevăzute de legea nr. 346/2002 i se cuvin, chiar dacă boala a survenit după data pensionării sale.
Se menționează totodată că, așa cum rezultă din documentele emise de Direcția de Sănătate Publică Gorj, a fost stabilită in mod correct, legătura de cauzalitate dintre boala profesională-azbestoză și locul de muncă unde și-a desfășurat activitatea, respective Secția de azbociment din cadrul S.C. Lafarge Ciment România-punct de lucru Tg-J., reținută de altfel prin procesul-verbal de cercetare a bolii profesionale, care nu a fost anulat.
Consideră petenta că raportul de asigurare in sensul legii nr. 346/2002 este similar raportului de asigurare din momentul angajării sale.Totodată indeplinește toate condițiile prevăzute de lege privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale pentru acordarea compensației pentru atingerea integrității.
De asemenea, a depus la dosarul cauzei obiecțiunile la procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională nr.44 din 27.03.2014, fișa de declarare a cazului de boală profesională nr.BP2 nr.45 din 27.03.2014, precum și procesul-verbal nr.44 de cercetare a cazului de boală profesională.
La dosarul cauzei, petenta a depus completare la acțiunea principală, in sensul precizării că ințelege să completeze primul petit al cererii, pe cale de consecință solicitând instanței să dispună obligarea intimatei C. Județeană de Pensii Gorj la emiterea unei decizii prin care să se stabilească cuantumul compensației pentru atingerea integrității ce urmează a fi stabilită de către medical expert al asigurătorului, cu obligarea casei Județene de Pensii Gorj la plata acestei compensații in favoarea petentei.
De asemenea, la dosar a fost depusă practică judiciară, respectiv decizia nr.4445 din 19.11.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. in dosarul nr._, precum și decizia nr. 4465 din 03.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. in dosarul nr._ .
Analizând probele administrate în cauză, în raport de dispozițiile legale aplicabile, instanța reține:
Prin decizia nr. nr.29/10.07.2013 contestată în prezenta cauză, C. Județeană de Pensii Gorj a respins cererea formulată de petenta N. M., privind solicitarea compensației pentru atingerea integrității, cu motivarea că nu sunt indeplinite condițiile legale, in sensul că cererea tip-anexa nr.13 din Ordinul nr.450/825/06.06.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii nr.346/2002 modificat și completat de Ordinul nr._, nu este completată, semnată și ștampilată de către angajatorul unde a dobândit boala profesională.
De asemenea, prin adresa nr.902/11.06.2014 emisă de C. Accidente de Muncă și Boli Profesionale din cadrul intimatei C. Județeană de Pensii Gorj, ca urmare a cererii petentei, s-a menținut soluția din decizia nr.29 din 10.07.2013 cu motivarea că angajatorul consemnează in procesul-verbal faptul că nu se poate face cercetarea cazului de boală profesională la sediul unității și deci nu se poate dovedi legătura de cauzalitate intre boala profesională și locul de muncă. De asemenea, s-a mai menționat in adresa sus amintită, contestată de altfel in cauza dedusă judecății, că petenta, in perioada in care susține că a lucrat in mediul nociv, nu era asigurat al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale și că dreptul la compensația pentru atingerea integrității se acordă numai asiguraților sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.
Potrivit prevederilor art. 42 din Legea nr.346/2002 R, „au dreptul la o compensație pentru atingerea integrității asigurații care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente care produc deficiențe și reduc capacitatea de muncă între 20 - 50%”, iar în conformitate cu prevederile art.43 din Legea nr.346/2002 R, „compensația se acordă la solicitarea persoanei îndreptățite, pe baza deciziei medicului asigurătorului, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 42”.
Dispozițiile art. 44 din Legea nr.346/2002 R prevăd că:
„(1) Compensația pentru atingerea integrității reprezintă o sumă fixă în bani și se acordă integral, o singură dată, fără a afecta celelalte drepturi sau indemnizații la care este îndreptățit asiguratul, și nu este luată în baza de calcul pentru determinarea acestor drepturi.
(2) Cuantumul compensației pentru atingerea integrității se stabilește în funcție de gravitatea leziunii, în limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute, comunicate de Institutul Național de S..
(3) Criteriile și grilele pe baza cărora se acordă compensația pentru atingerea integrității se stabilesc prin decizie a președintelui CNPAS.”
Cu privire la modalitatea concretă de cercetare a cazului de boală profesională și întocmirea actelor necesare în vederea emiterii unei decizii de acordare a compensației pentru atingerea integrității se reține că, în aplicarea prevederilor Legii nr.342/2002 a fost emis Ordinul nr. 450/2006, care la art. 66 prevede următoarele: (1) „În vederea obținerii compensației pentru atingerea integrității, persoana asigurată depune în termenul legal o cerere-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, conform anexei nr. 13 la prezentele norme metodologice”, (2) „Compensația pentru atingerea integrității se acordă de casa teritorială de pensii care a înregistrat cererea, urmând ca decontarea să se facă cu casa teritorială de pensii care a înregistrat accidentul de muncă/boala profesională, după caz, în baza dosarului în copie, pe care se va menționa "conform cu originalul".
Conform art.67 din Ordinul nr.450/2006:
,,(1) În termen de 15 zile de la depunerea cererii, medicul expert al asigurătorului stabilește prin decizie procentul de pierdere a capacității de muncă, în funcție de care casa teritorială de pensii stabilește cuantumul compensației pentru atingerea integrității.
(2) Compensația pentru atingerea integrității se acordă o singură dată în baza deciziei medicului expert al asigurătorului care efectuează o singură expertiză medicală pentru asigurații care au fost înregistrați cu un FIAM/BP2, după caz.
(3) În cazul asiguraților care, în momentul expertizării au mai multe boli profesionale, medicul expert emite o singură decizie, iar compensația pentru atingerea integrității se acordă o singură data,,.
De asemenea, conform art.118 din Legea nr.346/2002 această lege se completează cu dispozițiile legii securității și sănătății în muncă nr.319/2006.
Procedura de semnalare, cercetare și declarare a bolilor profesionale este reglementată de art 149-164 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006, legea securității și sănătății in muncă, norme aprobate prin H.G nr. 1425/2006. Raportat la dispozițiile art.34 alineat 3 din această lege și art.152 și următoarele din H.G. nr.1425/2006 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.319/2006, declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare, în prezența angajatorului sau a reprezentantului acestuia ori, cercetarea având drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al îmbolnăvirii respective și se finalizează cu redactarea și semnarea procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională, prevăzut în anexa nr. 20.
În speță, conform mențiunilor din carnetul de muncă și a adeverințelor depuse la dosar, petenta a fost salariata fostului Combinat de Lianți și Azbociment Tg-J. /Romcim S.A. –sucursala Tg-J. (in prezent S.C. Lafarge Ciment România S.A.), Punct de Lucru –Uzina Tg-J., in cadrul Secției Azbociment și a atelierului Concasare, in perioada 22.08._92, desfășurând activitatea in meseria de fasonator și respective, mașinist. Pentru perioada lucrată i s-a reținut și virat contribuția pentru pensia suplimentară și CAS conform legilor in vigoare la acea dată, datele fiiind extrase din ștatele de plată și foile collective de prezență, conform adeverinței nr. 1394 din 13.08.2013.
Examinând norme legale mai sus enunțate, se reține că, în cazul petentei s-au parcurs toate etapele prevazute de lege și s-au emis toate documentele cerute de legislația aplicabilă in materie.
Instanța reține că, în mod corect, în aplicarea prevederilor art.161 din HG nr. 1425/2006, cercetarea bolii profesionale nu s-a făcut în prezenta angajatorului, întrucât, de la 16.05.1992, petenta nu mai lucrează la locul de muncă unde a contactat boala profesională, respectiv Combinatul de Lianti si Azbociment Târgu-J.(ulterior Romcim S.A, respectiv Lafarge Ciment România S.A.)-Sectia Azbociment, iar Sectia Azbociment a fost preluată de o altă societate S.C. Fibrocim S.A. din 1999.
Potrivit art. 161 din HG nr.1425/2006 :”In cazul in care unitatea la care s-a produs imbolnăvirea a fost desființată sau nu mai există la momentul precizării diagnosticului de boală profesională, cazul respectiv se poate declara prin fisa de declarare BP2 pe baza documentelor prevăzute la art. 159, cu excepția procesului-verbal de cercetare a cazului de boala profesională.”
Totodată, se retine că, potrivit art. 162 din H.G. nr.1425/2006: ,,Toate cazurile de boli profesionale se declară la ultimul angajator unde a lucrat bolnavul și unde există factorii de risc ai bolii profesionale respective evidențiați prin documente oficiale de la direcția de sănătate publică; ele se declară și se păstrează în evidență de către direcția de sănătate publică din județul sau din municipiul București în care se află angajatorul respective,,.
Cum Lafarge Ciment S.A., succesorul fostului angajator al petentului, nu mai are în obiectul de activitate prelucrarea și manipularea fibrelor de azbociment, nu se poate susține că această societate este ultimul angajator unde a lucrat petentul și unde există factorii de risc ai bolii profesionale, pentru a fi aplicabile prevederile art.162 din H.G. nr.1425/2006.
În concluzie, nu era necesar procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională, neexistand un angajator care să indeplinească conditiile prevăzute de art.162 din HG nr.1452/2006, si, în consecință, nici semnarea anexei nr.13 de către angajator nu era necesară. Pe de altă parte, anexa 13 era un act premergător emiterii deciziei asupra capacitătii de muncă, conform art.67 alin.2 din Legea nr.346/2002, compensatia pentru atingerea integrității acordându-se în baza deciziei medicului expert al asigurătorului. Deci, ca urmare a emiterii deciziei asupra capacității de muncă, intimate a trebuia să acorde compensatia, fără a mai putea invoca documentația incompletă. Această compensație se acordă victimelor accidentelor de muncă și a bolilor profesionale numai după terminarea perioadei de incapacitate temporară de muncă, in situația in care a fost afectată capacitatea funcțională a organismului intre limitele 20-50 % exclusiv.
Examinând toate aceste dispoziții legale, instanța reține că în cazul petentei s-au parcurs toate etapele și s-au emis toate documentele prevăzute de lege, in baza acestora și a raportului de expertiză medicală a capacității de muncă, medicul expert al asigurărilor stabilind o incapacitate adaptativă de 30-35%, conform deciziei asupra capacității de muncă nr.6830 din 25.10.2012 emisă de către CEMRCM Gorj din cadrul intimatei C. Județeană de Pensii Gorj.
Se mai reține că in cuprinsul Fișei de declarare a cazului de boală profesională BP2 inregistrată sub nr.46 din data de 27.03.2014 s-a menționat că cercetarea s-a efectuat in bază procesului-verbal nr.44, diagnosticul prezumțiv fiind azbestoza, agentul cauzal ca și circumstanțe fiind fibrele de azbest, ocupația generatoare a bolii fiind cea de fasonator.
Aceste înscrisuri, depuse la dosarul cauzei, confirmă diagnosticul potrivit căruia petenta a fost luată in evidență cu afecțiunea ,,azbestoză,,- boală cu caracter profesional. Așa cum dispune legislația aplicabilă in materie cercetarea bolii profesionale a fost efectuată de către medicul specialist de medicina muncii, in procesul verbal de cercetare a bolii profesionale menționându-se foarte clar cauzele care au determinat îmbolnăvirea, fiind vorba de fibrele de azbest care au produs azbestoza, inhalate in cadrul secției unde petenta și a desfășurat activitatea. Raportat la această situație se reține legătura de cauzalitate dintre boala dobândită și locul de muncă al acesteia.
Față de considerentele expuse, instanța reține că în mod nejustificat C. de Pensii Gorj nu a acordat petentei compensația pentru atingerea integrității ca urmare a unei boli profesionale cuvenite în temeiul prevederilor Legii 346/2002.
În consecință, va fi anulată decizia nr.29/10.07 2013, precum și adresa nr. 902/11.06.2014 emise de intimata C. Județeană de Pensii Gorj și obligată intimata să emită o nouă decizie prin care se stabilească cuantumul compensației pentru atingerea integrității și să plătească această compensație petentei, ca urmare a unei boli profesionale cuvenite în temeiul prevederilor Legii 346/2002.
Conform concluziilor formulate pe fondul cauzei, instanța va lua act că petenta va solicita cheltuieli de judecată pe calea unei acțiuni separate în justiție .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația ulterior precizată formulată de petenta N. M., CNP_, cu domiciliul în Tg-J., Ursați, nr.11, județul Gorj, în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Pensii Gorj, cu sediul în Tg-J., ., județul Gorj.
Anulează decizia nr.29/10.07.2013, precum și adresa nr.902/11.06.2014, emise de intimata C. Județeană de Pensii Gorj.
Obligă intimata să emită o nouă decizie prin care se stabilească cuantumul compensației pentru atingerea integrității și să plătească această compensație petentei .
Ia act de precizarea petentei că ințelege să solicite cheltuieli de judecată pe cale separată.
Sentință executorie.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 29.01.2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, S. V. U. | Asistent judiciar, E. B. | Asistent judiciar, C. R. |
Grefier, L. C. |
Red.U.S.V/ex.4
CR 23 februarie 2015
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 2626/2015. Tribunalul GORJ | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
