Recalculare pensie. Sentința nr. 1832/2014. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1832/2014 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 22-10-2014 în dosarul nr. 1462/98/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1832 /F
Ședința publică din data de 22 octombrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - M. I.
ASISTENT JUDICIAR - S. A.
ASISTENT JUDICIAR - A. L.
GREFIER - E. T.
Pe rol judecarea cauzei de asigurări sociale privind pe reclamanta S. G., în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII IALOMIȚA, având ca obiect recalculare pensie .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile .
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează cu privire la stadiul procesual al dosarului, obiectul acestuia, procedura de citare, după care ;
Tribunalul, având în vedere actele și lucrările dosarului, aspectul că reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, se consideră lămurit, iar în baza art. 394 Cod procedură civilă declară dezbaterile închise și reține dosarul spre soluționare.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra litigiului de asigurări sociale de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr_ la data de 11.06.2014 reclamanta S. G. cu domiciliul în Fetești, ., ., ., CNP_ în contradictoriu cu C. JUDEȚEANĂ DE PENSII IALOMIȚA ( Slobozia, ., jud Ialomița ) a solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea acesteia la emiterea unei decizii de revizuire a pensiei în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizate veniturile menționate în adeverințele nr. KLK – 936/17.03.2014, nr. KLK – 938/17.03.2014 și nr. KLK – 937/17.03.2014 emise de ., nr. 188/15.04.2014 emisă de Consumcoop Fetești, obligarea pârâtei la plata diferența dintre pensia cuvenită și pensia încasată, conform Decretului nr.167/1958, actualizata cu rata inflației și plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii sale reclamanta arată că este pensionat în baza Legii 19/2000, iar pârâta nu a luat în considerație la calcularea drepturilor sale de pensie veniturile menționate în adeverințe din care rezultă că a realizat un salariu mai mare decât cel menționat în carnetul de muncă pentru care angajatorul a achitat contribuțiile de asigurări sociale.
Învederează că potrivit Legii nr. 49/1992, sporurile care nu sunt distinct înscrise în cartea de muncă și sunt dovedite cu adeverințe, pentru care unitatea a plătit contribuția pentru asigurări sociale, trebuie luate în considerare la calculul pensiei .
Menționează că potrivit Legii nr. 49/1992 in categoria sporuri cu caracter permanent in capitolul V al OUG NR. 4/2005 intră " alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislația specifica fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute in contractele colective si individuale de munca."Aceste sporuri se utilizează la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare, cat si pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992, data intrării in vigoare a prevederilor Legii nr. 49/1992.
Reclamanta arată că noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie instituita prin Legea nr. 19/2000 este construita in jurul acestui principiu fundamental si anume ca orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (in funcție de reglementarea in vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.
Apreciază că a fost prejudiciată in mod nelegal la stabilirea drepturilor sale de pensie prin neluarea în calcul a acestor venituri.
În dovedire solicită proba cu înscrisuri.
În drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile Decretului - Lege nr. 98/1990, Legea nr. 19/2000 și Legea nr. 3/1977, O.U.G. nr. 4 /2005, H.G. nr. 1550/2004, Decizia Curții Constituționale nr. 736/2006
Cererea este legal scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 15 din Legea nr. 146/1997.
Pârâta C. județeană de Pensii Ialomița a format întâmpinare în cauză solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată întrucât veniturile menționate în adeverință reprezentând ore suplimentare nu pot fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual deoarece nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor.
Ulterior prin adresa nr._ din 16.10.2014 pârâta a precizat că adeverința nr.936/17.03.2014 emisă de . a fost valorificată la stabilirea drepturilor de pensie inițiale întrucât aceste venituri se regăsesc și în carnetul de muncă al reclamantei.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamanta este beneficiară a unei pensii pentru muncă depusă și limită de vârstă în baza deciziei nr.2-_/2001, drepturile la pensie fiind stabilite în baza Legii 19/2000.
Din adeverințele nr. KLK – 937/17.03.2014 emisă de ., nr. 188/15.04.2014 emisă de Consumcoop Fetești rezultă veniturile de natură salarială,venituri brute și spor noapte de care reclamanta a beneficiat în calitate de muncitor necalificat și lucrător patiser în perioada 01.03._92, venituri pentru care unitatea angajatoare a achitat contribuțiile de asigurări sociale.
De asemenea din adeverința nr. 938/17.03.2014 emisă de . că activitatea desfășurată de reclamantă în perioada 01.05._70 se încadrează în grupa a II a de muncă în procent de 100%, iar din buletinul de calcul anexă al deciziei de pensionare, depus la dosarul cauzei rezultă că pârâta nu a acordat grupa a II a pentru această perioadă.
În vederea stabilirii temeiniciei cererii reclamantei, instanța va analiza legislația aflată în vigoare la momentul nașterii dreptului acesteia, precum și reglementările ulterioare .
Potrivit dispozițiilor art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 aplicabilă la data formulării cererii de pensioare de către reclamant „sistemul public se organizează si funcționează având ca baza principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite”.
Acest principiu este dezvoltat in dispozițiile următoare din același act normativ, in secțiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie.
Astfel, potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de S. și Studii Economice.
Principala apărare formulata de instituția pârâta se raportează la prevederile cuprinse în Anexa Ordonanței de Urgenta a Guvernului nr. 4/2005, în sensul că veniturile care nu au avut caracter permanent nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Însă nu trebuie omise celelalte reglementări în materie . În acest sens reține că Art. 2 alin. (1) din OUG nr. 4/2005 prevedea că recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislație în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001 se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor ordonanței de urgență.
Veniturile obținute suplimentar la retribuția tarifară de încadrare au avut caracter permanent, fiind cumulate cu salariul individual brut și incluse alături de celelalte sporuri în baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, achitându-se lunar atât cotele C.A.S., cât și contribuția la fondul pentru pensia suplimentară. Introducerea acestor sporuri în baza de calcul a contribuției pentru asigurări sociale se încadrează în dispozițiile art. 23 din Legea nr. 19/2000.
In conformitate cu art. 164 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor se utilizează salariile brute sau nete în baza înregistrărilor din carnetele de muncă, iar la alin. 2 se stipulează că se au în vedere și sporurile înregistrate în carnetele de muncă.
De asemenea, potrivit art. 165 și 166 din Legea nr. 263/2010, noua lege a pensiilor, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel: salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile mai sus amintite se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Așadar, pornind de la premisa corecta ca veniturile care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor potrivit legislației anterioare nu pot participa la evaluarea punctajului mediu anual în condițiile Legii nr. 19/2000 (întrucât nu au fost făcute virări din aceste câștiguri la bugetul asigurărilor sociale), instanța va retine ca aceasta ipoteza nu se aplica în mod abstract si cu caracter general, urmând a se statua, în fiecare caz în parte, daca veniturile asiguratului au beneficiat de deducerea cotei de contribuție la acest buget.
Altfel spus ca ceea ce interesează nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul ca statul si-a încasat drepturile la momentul cuvenit, iar când vine rândul asiguraților sa primească o contraprestație din partea statului, aceasta trebuie sa fie corespunzătoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre părți.
De altfel Curtea Constituțională în analiza excepției de neconstituționalitate a mențiunii de la pct. IV din anexa O.U.G. nr. 4/2005, a statuat prin decizia nr. 736/24.10.2006 ( publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 4/04.01.2007 ) ca aceste dispoziții nu modifica, cu caracter retroactiv, legislația anterioara si ca ,,verificarea împrejurărilor daca, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului mediu anual si daca sau nu aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor, constituie probleme de fapt si de aplicare a legii în cazuri concrete’’.
În același sens este și Decizia 19/2012 pronunțată de ICCJ în soluționarea unui recurs în interesul legii, din considerentele căreia rezultă că includerea sau neincluderea acestor venituri în baza de calcul și încasarea sau neîncasarea contribuției de asigurări sociale pentru veniturile prevăzute de textele legale care au generat o practică neunitară constituie o problemă de fapt, specifică fiecărui caz.
Prin urmare, arată ICCJ, aplicarea principiului contributivității impune luarea în calcul a sporurilor și veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioade anterioare Legii nr. 19/2000, în măsura în care acestea au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost înregistrate în carnetul de muncă sau rezultă din adeverință, conform legislației în vigoare, și s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
În aceste condiții, neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție și prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunțată în recurs în interesul legii privind interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005.
În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în jurisprudența sa că drepturile de asigurări sociale cuvenite în baza contribuțiilor de asigurări sociale plătite constituie un bun patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată de statul român prin Legea nr. 30/1994.
Sintetizând, principiul fundamental aplicabil în speță este cel al contributivității conform căruia orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
Or, în speță, fostul angajator a emis o adeverință certificată, prin care a menționat ca a virat contribuțiile pentru asigurări sociale, adeverință ce îndeplinește condițiile de formă și de fond putând fi astfel valorificată, iar întreaga răspundere pentru mențiunile cuprinse în acesta revine exclusiv unității emitente. C. de pensii nu poate cenzura conținutul unei adeverințe emise de angajator, care cuprinde elemente ale raportului juridic de muncă privind condițiile de muncă și stagiu, utile în stabilirea drepturilor de pensie.
În privința contribuțiilor la asigurări sociale, instanța reține că în perioada 1973- aprilie 2001 angajatorul era cel care constituia și vira la bugetul asigurărilor sociale o contribuție procentuală din câștigul brut realizat de personalul lor salarial .
În consecință va obliga pârâta să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite reclamantei prin utilizarea veniturilor menționate în adeverința. KLK – 937/17.03.2014 emisă de ., nr. KLK – 938/17.03.2014 emisă de ., nr. 188/15.04.2014 emisă de Consumcoop Fetești .
În ceea ce privește capătul de cerere privind plata diferenței dintre pensia cuvenită conform prezentei sentințe și cea încasată, instanța apreciază că sunt aplicabile dispozițiile art.107 alin 3 din Legea 263/2010, conform cărora „ Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.”, adeverința prezentată de către reclamantă fiind emisă de angajator în anul 2014.
Având în vedere dispozițiile art. 107 alin 5 din Legea nr. 263/2010 potrivit cărora pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare, tribunalul va obliga pârâta către reclamant la plata diferențelor rezultate ca urmare a recalculării, începând cu data de 01.05.2014.
Cât privește capătul de cerere prin care reclamanta solicită valorificarea adeverinței nr. nr.936/17.03.2014 emisă de ., instanța îl apreciază ca neîntemeiat atâta timp cât aceasta a fost valorificată de pârâtă la deschiderea drepturilor de pensie ale reclamantei, situație față de care îl va respinge.
Pentru a repara integral si efectiv prejudiciul suferit de reclamant prin refuzul pârâtei de a-i recalcula pensia, asupra sumei reprezentând diferențelor dintre pensia cuvenita și cea încasată, urmează să se aplice actualizarea cu indicele de inflație până la plata integrală.
Pârâta căzând în pretenții va fi obligată către reclamantă și la plata sumei de 300 reprezentând cheltuieli de judecată,onorariu avocat.
În temeiul art. 36 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești opinia asistenților judiciari este concordantă cu soluția și considerentele expuse în motivarea prezentei hotărâri.
Văzând și dispozițiile art. 466 și urm Noul Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta S. G. cu domiciliul în Fetești, ., ., ., CNP_ în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII IALOMIȚA, cu sediul în Slobozia, . jud. Ialomița.
Obligă pârâta să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului prin utilizarea veniturilor menționate în adeverințele nr. KLK – 937/17.03.2014 emisă de ., nr. KLK – 938/17.03.2014 emisă de ., nr. 188/15.04.2014 emisă de Consumcoop Fetești.
Obligă pârâta către reclamant la plata diferențelor rezultate ca urmare a recalculării, începând cu data de 01.05.2014, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtei la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului prin utilizarea veniturilor menționate în adeverința nr. KLK – 936/17.03.2014.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 300 lei, cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, apel care se depune la Tribunalul Ialomița.Pronunțată în ședință publică, azi 22.10.2014.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI GREFIER,
I. M. A. S. L. A. T. E.
Red./tehnored. S.A.
4 ex./..11.2014
| ← Recalculare pensie. Sentința nr. 1579/2014. Tribunalul IALOMIŢA | Recalculare pensie. Sentința nr. 694/2014. Tribunalul IALOMIŢA → |
|---|
