Conflict de muncă. Sentința nr. 1145/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1145/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 15-04-2014 în dosarul nr. 9881/99/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 15 Aprilie 2014
Președinte - I. D.
Asistent judiciar - A. E.
Asistent judiciar - B. M. M.
Grefier - L. G. O.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1145
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamant M. Z. și pe pârât U. J.. A COOPERATIILOR DE CONSUM - U.J.C.C. IAȘI, pârât F. IAȘI, având ca obiect conflict de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 19.03.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de 26.03.2014, când, având în vedere imposibilitatea constituirii completului de judecată motivat de faptul că d-na judecător D. I. se află în concediu medical, s-a amânat pronunțarea pentru data de 02.04.2014, când, având în vedere imposibilitatea constituirii completului de judecată motivat de faptul că d-na judecător D. I. se află în concediu medical, s-a amânat pronunțarea pentru data de 09.04.2014, când, având în vedere imposibilitatea constituirii completului de judecată motivat de faptul că d-na judecător D. I. se află în concediu medical, s-a amânat pronunțarea pentru data de 14.04.2014, când, având în vedere imposibilitatea constituirii completului de judecată motivat de faptul că d-na asistent judiciar M. M. B. se află la Tribunalul V. fiind desemnată prin delegare pentru a participa la soluționarea unei cauze azi, s/a amânat pronunțarea pentru azi, când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr._ la data de 23.10.2012 și precizată ulterior reclamanta M. Zănica, în contradictoriu cu pârâtele U. Județeană a Cooperației de Consum din jud. Iași și F. Iași, a solicitat obligarea acestora la acordarea grupei a II –a de muncă pentru perioada 1.03.1984-6.08.1999 precum și la acordarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii s-au arătat următoarele:reclamanta a lucrat în cadrul Uniunii Județene a Cooperațiilor de Consum din anul 1974. Deși s-a adresat cu cerere pentru eliberarea unei adeverințe care să ateste activitatea lucrată în această grupă de muncă unitatea i-a comunicat că nu se poate acorda această grupă motivat de faptul că meseria de avicultor/sortator nu a fost încadrată în grupa a-II-a solicitată de reclamantă.
Invocă reclamanta Ordinul 590/2008, apreciind că răspunsul unității pârâte este lipsit de temei legal.
În dovedire s-a solicitat proba cu martori și cu interogatoriul pârâtei.
Prin întâmpinarea formulată de U.J.C.C. Iași s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive (respinsă de instanță la termenul din 29.01.2014) și pe fond s-a solicitat respingerea acțiunii motivat de faptul că Ordinul nr. 590 din 2008 se referă la modul de întocmire și eliberare a adeverinței și nu la conținutul acestora ce se face pe baza actelor existente. Meseria de avicultor nu a fost încadrată în grupa II de muncă întrucât Stația de incubație din cadrul Depozitelor Iași nu a fost organizată ca fermă sau complex zootehnic cum prevede poziția 179 din Anexa 2 a Ordinului 50/1990 iar meseria de sortator nu a fost încadrată în grupa II de muncă prin acte administrative emise de unitate conform Ordinului 50 din 1990 și 125/1990.
În perioadele 20.03._13, respectiv 11.09.2013-4.12.2013 cauza a fost suspendată pentru lipsa părților, respectiv pentru neîndeplinirea de către reclamantă a obligațiilor puse în vedere de către instanță (art. 242 al.1 pct. 2, respectiv art. 155 ind.1 C.pr.civ.).
La termenul din 4.12.2013 s-a încuviințat proba cu acte solicitată de părți, probă ce a fost administrată în cauză.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține ca fiind întemeiată în parte acțiunea reclamantei, motivat de următoarele considerente:
Conform carentului de muncă depus la dosar în copie reclamanta, în perioada supusă discuției (pentru care solicită acordarea grupei a II a de muncă) 1.03.1984-6.08.1999 a lucrat în cadrul UJECOOP Iași (până la 1.09.1986 când a figurat la UJECOOP Depozite Iași, din 1990 fiind UJCC Iași, din 1992 – UJCC Iași AVECOOP iar din 1993 F. Avecoop Iași) având meseria de avicultor până la 1.07.1991 de când a funcționat pe meseria de sortator.
Reclamantei nu i s-a recunoscut grupa a II a de muncă pentru această perioadă.
Conform Decretului Lege nr.68/1990 și a H.G. nr.1223/1990 locurile de muncă în care activitatea se încadrează în grupa I și a II-a de muncă urmau a fi precizate, de către M i n i s t e r u l M u n c i i și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății și Comisia Națională pentru Protecția N., rezultatul acestei activități fiind concretizat în Ordinul N. nr.50/1990.
Punctul 6 din acest ordin prevede că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I sau a II-a de muncă se va face de către conducerea unităților, cu consultarea organizațiilor sindicale, ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.
În perioada 1985 - 1 martie 1990 au fost aplicabile prevederile Ordinului comun nr. 50/1990 al Ministrului Muncii și ocrotirii sociale, Ministrului sănătății și Președintelui Comisiei Naționale pentru protecția muncii; pentru perioada 1 martie 1990- 1 aprilie 2001 au fost aplicabile prevederile Ordinului 125/1990 al Ministrului Muncii și ocrotirii sociale, iar după 1 aprilie 2001 s-au aplicat prevederile Legii 19/2000.
Pentru perioada 1985-1 martie 1990, Ordinul 50/1990 a acordat retroactiv încadrarea în grupe superioare de muncă pentru mai multe categorii profesionale. Condițiile acordării erau în mod esențial două: una substanțială, anume încadrarea salariaților în categoriile profesionale, locurile de muncă sau activitățile enumerate în anexe și una formală, anume nominalizarea salariatului printr-un act administrativ al angajatorului și sindicatului din unitate. Pentru perioada anterioară anului 1990 nu erau necesare buletine de determinare a noxelor avizate de inspectorii pentru protecția muncii. În schimb astfel de avize erau necesare pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a Ordinului 50/1990.
Potrivit Ordinelor nr. 50 și nr. 125/1990, atributul încadrării personalului în grupe de muncă a aparținut în exclusivitate comisiei mixte administrație-sindicate, cu respectarea condițiilor specifice fiecărui loc de muncă din acel moment, hotărârile comisiilor fiind obligatoriu aduse la cunoștința celor în drept, putând fi contestate pe căile legale.
Dovada activității în muncă a unui salariat se face cu carnetul de muncă în care se fac înscrierile cu privire la activitatea prestată, condițiile de muncă, funcția și salarizarea, precum și cu alte acte emise de către unitate.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 258/20.09.2004, a reținut că Ordinului nr. 50/1990 nu i se poate restrânge aplicarea numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior. Instanța a avut în vedere forma dobândită de ordinul respectiv prin completările și modificările ulterioare ce a fost menită să elimine inconsecvențele și inechitățile existente.
În ceea ce privește posibilitatea extinderii condițiilor de muncă și încadrării acestora în grupa I-a de muncă, deși nu se încadrează în unul dintre punctele prevăzute în Ordinul 50/1990, este posibilă extinderea acestor activități, această posibilitate rezultând din dispozițiile art.3 al.2 din ordin, precum și din nota de fundamentare la H.G.1223/1990 esențial fiind ca această extindere să aibă la bază analiza condițiilor de muncă.
La dosar s-a depus adeverința nr. 3626 din 9.12.1998 eliberată pe numele d-nei T. M. ce a lucrat în funcția de avicultor în perioada 20.04.1983-1.11.1991 la UJECOOP Iași, UJECOOP Depozite Iași și UJCC Iași, toate pendinte F. (situația reclamantei). Se prevede în cuprinsul adeverinței faptul că s-a încadrat în grupa a II a de muncă activitatea desfășurată de aceasta raportat la procesul verbal încheiat la 15.08.1995 între Biroul Executiv al F. Iași și Sindicatul liber din cooperația de consum Iași raportat șa poziția 179, anexa 2 Ordinul 50/1990.
Procesul verbal încheiat la 15.08.1995 a fost depus, în copie, la fila 110.
Din adeverința nr. 160/21.07.2011 emisă de UJCC Iași reiese faptul că reclamanta a lucrat ca avicultor în perioada 16.01.1984-1.07.1991, 8 ore pe zi în baza unui contract încheiat pe perioadă nedeterminată.
Din adeverința emisă de S.C. AVICOLA S.A. la 6.07.2011 reiese faptul că pentru perioada anterioară celei supuse atenției reclamanta a fost încadrată în grupa a II a de muncă, pentru aceeași meserie – avicultor/sortator în baza Ordinului 50/1990 coroborat cu Scrisoarea 155/MB/31.03.1998 modificată prin Scrisoarea nr. 382/MB/8.11.2000, anexa 2 poz. 179 și 128 – această ultimă scrisoare este depusă la dosar, în copie și prevede încadrarea în grupa II de muncă a personalului muncitor și de specialitate din fermele și complexele zootehnice.
Atâta timp cât chiar angajatorul reclamantei a recunoscut grupa a II a unui alt salariat ce a lucrat în aceeași perioadă, având aceeași meserie tribunalul reține temeinicia cererii formulate cu privire la perioada în care reclamanta a avut calitatea de avicultor.
Soluția de admitere parțială a acțiunii este în concordanță și cu reglementările Convenției Europene pentru Drepturile Omului, respectiv cu cele ale art. 1 din Protocolul 12 Adițional la Convenție, potrivit cu care: „1.exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nici o discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, pe culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau oricare altă situație 2.Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publică pe baza oricăruia dintre motivele menționate în paragraful 1”.
Astfel, în interpretarea dispozițiilor art. 14 prin raportare la dispozițiile art. 1 din Protocolul 12 la Convenție, referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertății Fundamentale, în hotărârea dată în cazul Fredin c/Suede, Hoffman c/Autriche, Spadea ., Stubbings .-Uni, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că „ diferența de tratament devine discriminare atunci când se induc distincții între situații analoge și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare obiectivă sau rezonabilă”. Conform articolului 14 din Convenție, o discriminare constă în a trata într-un mod diferit, fără justificare obiectivă și rezonabilă, persoane aflate în situații comparabile (Willis împotriva Regatului Unit, nr._/97, § 48, CEDO 2002-IV). De asemenea, lista care cuprinde articolul 14 îmbracă un caracter indicativ și nelimitativ (a se vedea Engel și alții împotriva Olandei, decizie din 8 iunie 1976, ., nr. 22, p. 30, § 72 și Rasmussen împotriva Danemarcei, decizie din 28 noiembrie 1984, ., nr. 87, p. 13, § 34).
Aceasta înseamnă că, pentru ca o asemenea încălcare să se producă, trebuie stabilit că persoane aflate în situații analoge sau comparabile beneficiază de un tratament preferențial și că această distincție nu își găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă .
În speța de față, instanța constată că, în cel puțin într-o situație identică, o colegă de-a reclamantei au beneficiat de valorificarea perioadei lucrate în aceleași condiții, la aceeași societate, în grupa II-a de muncă.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, legat de articolul 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind interzicerea discriminării, diferența de tratament devine discriminare, în sensul articolului 14 din Convenție, atunci când autoritățile statale induc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. Instanța europeană a decis în mod constant că pentru ca o asemenea încălcare să se producă „trebuie stabilit -că persoane plasate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial și că această distincție nu-și găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă (vezi CEDH, 18 februarie 1991, Fredin c/Suede, parag.60, 23 iunie 1993, Hoffman c/Autriche, parag.31, 28 septembrie 1995, Spadea ., 22 octombrie 1996 Stubbings .-Uni, parag.75) .
Or, în cauza de față, o respingere a acestui capăt de cerere, ar însemna a tratarea în mod diferit două situații identice, situație ce duce la o diferență de tratament discriminatorie și fără bază legală.
Procedând astfel, discriminarea ar fi evidentă prin înlăturarea
șansei reclamantei de a-și valorifica drepturile prevăzute de lege și în final prin imposibilitatea ca aceasta să beneficieze de recunoașterea grupei II-a de muncă.
Pentru toate aceste considerente, urmează ca instanța să admită în parte acțiunea – astfel cum a fost precizată – formulată de reclamanta M. Zănica în contradictoriu cu pârâtele U. Județeană a Cooperației de Consum din jud. Iași și F. Iași, pârâtele urmând a fi obligate să acorde reclamantei grupa a–II–a de muncă pentru perioada 1.03._91.
Pentru perioada 1.07._99 cererea reclamantei va fi respinsă motivat de meseria avută la acel moment – de sortator – față de care instanța nu a reținut o recunoaștere din partea angajatorului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea – astfel cum a fost precizată – formulată de reclamanta M. Zănica cu domiciliul ales la Societatea Civilă Profesională de Avocați B. și asociații cu sediul în Iași, ., jud. Iași în contradictoriu cu pârâtele U. Județeană a Cooperației de Consum din jud. Iași cu sediul în Iași, .. 39-41, jud. Iași și F. Iași cu sediul în Iași, .. 39-41, jud. Iași.
Obligă pârâtele să acorde reclamantei grupa a–II–a de muncă pentru perioada 1.03._91.
Respinge cererea pentru perioada 1.07._99.
Ia act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15.04.2014.
Cu opinie în sensul prezentei,
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI GREFIER,
D.I. E.A. M.B.M. O.L.G.
RED/TEHNORED – D.I./D.I.
5 EX – 27.05.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Contestaţie decizie de sancţionare. Sentința nr. 1089/2014.... → |
|---|
