Contestaţie decizie de concediere. Sentința nr. 125/2013. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 125/2013 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 23-01-2013 în dosarul nr. 1548/93/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA Nr. 125/2013
Ședința publică de la 23 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. C.
Asistent Judiciar M. M.
Asistent Judiciar R. L. P.
Grefier M. P.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe contestator P. N. și pe intimat . SA, având ca obiect contestație decizie de concediere
La apelul nominal făcut în ședința publică au raspuns reclamantul personal si asistat de av. B. D., cu imputernicire la fila 39 dosar, parata prin av. M. Mustaciosu cu imputernicire la fila 37 dosar. A raspuns martorul incuviintat
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează ca este termenul 4 de judecata, actiune scutita de taxa timbru si timbru judiciar, dupa care:
Nemaifiind alte chestiuni prealabile tribunalul paseste la audierea martorului incuviintat, declaratia acestuia fiind consemnata in separat proces verbal si atasata la dosarul cauzei
Av. B. pentru reclamant depune la dosar un set de analize medicale, arata ca acestuia i s-a declansat un diabet pe fond de stres.
La interpelarea instantei arata ca nu este in masura sa cuantifice daunele morale solicitate, intelege sa-si restranga actiunea in sensul ca renunta a le mai solicita in prezenta cauza, isi rezerva dreptul insa sa le solicite pe cale separata
Av. Mustaciosu pentru parata arata ca nu se opune fata de cererea de restrangere a pretentiilor formulata de reclamant.
Intrebat fiind, reclamantul personal arata ca nu intelege sa mai solicite daunele morale in prezenta cauza, le va solicita insa pe cale separata.
La interpelarea instantei reclamantul personal arata ca a afirmat in biroul martorului audiat ca doreste sa fie avut in vedere in situatia unui nou val de concedieri cu plati compensatorii insa a facut acest lucru numai pentru ca nu dorea sa fie concediat disciplinar. Intrebat fiind arata ca nu era pornita nicio procedura disciplinara si nici nu avea motive sa se teama ca va fi pornita una impotriva sa insa e convins ca daca vroiau ii gaseau ceva ca sa il concedieze.
Tribunalul dupa deliberari, in temeiul art. 246 C.pr.civ ia act de renuntarea reclamantului la solutionarea capatului de cerere vizand obligarea paratei la plata de daune morale si, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat tribunalul constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul pe fond.
Av. B. pentru reclamant solicita admiterea actiunii asa cum a fost formulata si completata, cu precizarile de la acest termen.
Arata ca nu a fost respectat CCM la nivel de ramura, respectiv dispozitiile cuprinse in acesta si care prevad ca nu pot fi concediati salariatii care mai au cel putin 3 ani pana la pensie, la cererea acestora.
Arata de asemenea ca decizia e nula, ca odata cu reorganizarea societatii s-au facut liste cu persoanele ce au fost de acord cu incetarea contractului de munca prin acord iar acestia au primit cateva zeci de salarii, pentru ca au fost de acord sa plece voluntar.
Ca in aceste conditii reclamantul si-a exprimat acordul, apreciind ca va primi o compensatie mult mai mare, stiind de existenta unui contract colectiv de munca la nivel de unitate, insa a primit numai doua salarii.
Arata ca decizia de concediere a fost sumar motivata si ca nu au fost respectate dispozitiile art. 211 lit. a din Legea 62/2011 in ce priveste termenul de 45 zile in care aceasta poate fi contestata
Apreciaza ca lipsa acestei mentiuni duce la nulitatea deciziei de concediere, o califica la solicitarea instantei ca fiind cauza de nulitate relativa insa precizeaza ca din punctul sau de vedere o astfel de distinctie nu exista in cazul nulitatilor de dreptul muncii
Cu privire la orele suplimentare arata ca in mod sistematic a desfasurat ore suplimentare ba mai mult, din fopile de parcurs depuse de catre parata rezulta ca a efectuat chiar si ore de noapte astfel incat solicita obligarea acesteia la plata sporului pentru ore de noapte conform CCM la nivel de ramura media.
F. cheltuieli de judecata.
Av. Mustaciosu pentru parata arata ca A. 1 nu este nici pe departe asa un angajator bun cum sugereaza reclamantul astfel ca la nivelul unitatii nu a existat niciodata incheiat contract colectiv de munca, in lipsa unei activitati sindicale si datorita faptului ca nici angajatorul nu a initiat vreodata astfel de negocieri
Apreciaza ca reclamantul a actionat cu rea credinta caci are riscuri minime, stiind ca nu se vor solicita cheltuieli de judecata.
Arata ca poate garanta ca, in masura in care ar castiga, reclamantul si-ar incasa numai despagubirile insa nu ar mai trece pe la serviciu.
In ce priveste decizia de concediere arata ca aceasta este motivata, cauza desfiintarii posturilor este eficientizarea activitatii ori masurile ce se iau in acest sens constituie un atribut exclusiv al angajatorului care poate sa adopte inclusiv masura desfiintarii unor posturi cu conditia ca aceasta sa fie reala si serioasa.
In ce priveste termenul de 45 de zile arata ca exact acest termen este prevazut in decizie astfel ca sustinerea reclamantului este nejustificata
In ce priveste orele suplimentare arata ca a depus in probatiune acte din care rezulta ca acestea au fost compensate cu timp liber corespunzator insa reclamantul, in contra proba, nici macar nu a precizat care anume sunt acelea necompensate si a caror contravaloare o solicita
In ce priveste activitatea prestata noaptea arata ca actiunea nu cuprinde nicio referire la acestea si nu s-a precizat care sunt acestea.
F. cheltuieli de judecata
Av. B. pentru reclamant, in replica, arata ca orele de noapte rezulta din foile de traseu in care se precizeaza expres ca activitatea a fost desfasurata intre orele 22 si 6 dimineata.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul acestei instante sub nr._ la 10.07.2012 reclamantul P. N. a formulat, in contradictoriu cu parata . contestatie impotriva Deciziei de concediere 370/28.06.2012 solicitand anularea acesteia
Apreciaza ca decizia emisa nu indepoineste conditiile de fond si de forma impuse de art. 62 C.muncii si anume nu este motivata in fapt, fiind incidente astfel dispozitiile art. 781 C.muncii
Arata de asemenea ca decizia este emisa cu incalcarea dispozitiilor art. 65 alin 2 C.muncii caci desfiintarea locului de munca nu este efectiva, nu are o cauza reala si serioasa, parata efectuand mai multe concedieri, esalonate in timp pentru a eluda dispozitiile legale referitoare la concedierea colectiva
Ca parata s-a raportat la Contractul colectiv de munca unic la nivel de ramura mass-media cand in realitate aceasta are semnat contract coilectiv de munca la nivel de unitate, astfel ca s-au platit salarii compensatorii diferite de la caz la caz.
Solicita ca, in situatia ca va fi respinsa cererea de anulare a deciziei de concediere sa fie obligata parata la plata salariilor compensatorii prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil
In ce priveste termenul de contestatie arata ca art. 6 din decizia de concediere prevede in mod rau-voitor un termen de 45 zile in conditiile in care art. 268 alin 1 lit. a C.muncii impune expres un termen de 30 zile.
Arata ca in doctrina s-a aratat ca dispozitiile art. 211 lit. a din Legea 62/2011 a dialogului social sunt aplicabile masurilor unilaterale altele decat deciile unilaterale, carora le este aplicabil termenul de 30 zile
Arata ca prin concedierea nelegala i-au fost cauzate daune morale ca urmare a faptului ca este bolnav iar starea sa de sanatate s-a inrautatit.
Arata ca va preciza cuantumul daunelor morale la primul termen de judecata
Ca de altfel intimata i-a adus atingere dreptului la demnitate in munca prevazut de art. 39 alin 1 lit. e C.muncii motiv pentru care se considera indreptatit la plata daunelor morale.
Solicita in consecinta anularea deciziei de concediere, obligarea paratei la plata unei despagubiri egale cu salariile majorate, indexate si actualizate si cu celelalte drepturi ce i s-ar fi cuvenit de la data concedierii pana la data reintegrarii efective, obligarea la plata de daune morale precum si la plata cheltuielilor de jduecata.
Anexeaza decizia de concediere 370/28.06.2012, notificare 1165/29.05.2012
Pentru termenul din 7.11.2012 parata a formulat intampinare solicitand respingerea actiunii
A aratat parata ca reclamantul a fost salariatul sau in baza contractului individual de munca inregistrat la ITM sub nr. 6273/19.12.2005 in functia de sofer
Ca in baza Notei de fundamentare privind reorganizarea activitatii departamentului administrativ intocmita la 16.05.2012 Consiliul de Administratie a decis la 22.05.2012 reorganizarea activitatii si structurii departamentului in scopul eficientizarii activitatii, prin reducerea unor posturi ce nu se mai justificau din punct de vedere al functionalitatii si randamentului, prin noua organigrama fiind astfel desfiintate 12 posturi
Ca aceste masuri manageriale au fost suspuse aprobarii Adunarii Generale a Actionarilor care le-a incuviintat la 23.05.2012
Ca in aceste conditii i-a fost comunicat reclamantului preavizul 1165/29.05.2012 si a fost ulterior emisa decizia de concediere contestata, masura datorata desfiintarii postului ocupat de acesta.
Arata ca decizia contestata cuprinde toate elementele prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 74 C.muncii iar desfiintarea postului a fost reala si serioasa
Ca masura a fost adoptata in cadrul punerii in aplicare a unei decizii a conducerii societatii privind reorganizarea si eficientizarea activitatii
Ca functionarea societatii s-a derulat ulterior fara angajarea unei alte persoane in functia pe care reclamantul o ocupa.
In ce priveste caracterul serios al masurii arata ca acesta rezulta si din faptul ca masura reorganizarii nu a privit doar postul ocupat de reclamant ci un numar de 12 posturi
Arata ca la nivelul societatii nu este incheiat un contract colectiv de munca, fiind aplicabil astfel contractul colectiv de munca incheiat la nivel de ramura mass-media
In ce priveste termenul in care putea fi formulata contestatia arata ca potrivit art. 211 lit a din Legea 62/2011 acesta este de 45 zile, dispozitia fiind ulterioara celor similare cuprinse in Codul muncii
In drept invoca dispozitiile C.muncii si Legii 62/2011
Anexeaza contract individual de munca, nota de fundamentare, Decizia Consiliului de Administratie, Hotararea Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor . SA, notificare de preaviz, Decizia 370/28.06.2012,
Pentru termenul din 21.11.2012 reclamantul a formulat cerere completatoare si precizatoare solicitand si obligarea paratei la plata contravalorii orelor suplimentare efectuate si necompensate cu timp liber corespunzator in perioada 2010-2012
A invocat in acest sens dispozitiile art. 123 alin 1 C.muncii
La 4.12.2012 parata a formulat intampinare la cererea completatoare, aratand ca reclamantul a desfausrat rareori ore suplimentare, atunci cand specificul activitatii - aceea de sofer la departamentul administrativ o impunea.
Ca toate orele suplimentare efectuate au fost in mod legal compensate cu ore libere corespunzatoare.
A termenul din 23.01.2013 reclamantul personal si asistat de avocat a precizat ca intelege sa renunte la judecarea capatului de cerere privind obligarea paratei la plata de daune morale.
Deliberand asupra cererii de chemare in judecata competata, astfel cum a fost restransa, tribunalul o apreciaza ca nefondata si o va respinge, pentru motivele ce succed:
- In ce priveste Decizia de concediere 370/28.06.2012 tribunalul retine ca prin aceasta a fost desfacut contractul de munca al reclamantului in temeiul art. 65 C.muncii
S-a retinut in preambulul deciziei de concediere ca motivul desfacerii contractului de munca l-a constituit desfiintarea postului ocupat de reclamant conform Hotararii Adunarii Generale a Actionarilor din data de 23.05.2012 precum si imposibilitatea angajatorului de a oferi salariatului un alt loc de munca compatibil cu pregatirea sa profesionala (fila 5 dosar)
Analizand decizia de concediere prin prisma criticilor formulate de reclamant, dar si prin raportare la dispozitiile art. 76 C.muncii tribunalul retine ca aceasta indeplineste conditiile de forma prevazute sub sanctiunea nulitatii de dispozitiile legale aplicabile.
Critica reclamantului privind incorecta indicare a termenului in care aceasta poate fi atacata nu poate fi primita.
Astfel, se observa ca in cuprinsul deciziei de concediere s-a precizat, la art. 6, ca salariatul poate contesta aceasta decizie la Tribunalul Ilfov, in termen de 45 zile de la comunicare, mentiune conforma cu dispozitiile art. 211 lit. a din Legea 62/2011.
Ori legea 62/2011, lege speciala, ulterioara legii generale - Codul muncii- modifica implicit dispozitiile legii speciale in domeniile pe care le reglementeaza.
In ce priveste temeinicia deciziei de concediere tribunalul retine ca potrivit dispozitiilor art. 65 alin 2 C.muncii desființarea locului de muncă în cazul concedierii pentru motive ce nu țin de persoana salariatului prevăzută la alin. 1 al aceluiași articol, trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.
Tribunalul retine ca desfiintarea postului este efectiva atunci cand acesta nu se mai regaseste in organigrama si in statul de functii al angajatorului.
Verificand in cauza indeplinirea acestei conditii tribunalul retine ca prin decizia Consiliului de Administratie din 22.05.2012 s-a avizat desfiintarea incepand cu data de 24.05.2012 a unui numar de 12 posturi, in conformitate cu propunerea sefului departamentului administrativ (fila 25 dosar)
Desfiintarea acestor posturi a fost aprobata prin Hotararea Adunarii Generale ordinare a actionarilor din 23.05.2012 (fila 27-28 dosar)
Analizand organigramele aferente perioadelor anterioare si, respectiv, ulterioare emiterii deciziei de concediere tribunalul retine ca cele patru posturi de sofer propuse au fost efectiv desfiintate (filele 35-36 dosar)
In ce priveste critica reclamantului conform cu care prin concedierea acestuia au fost incalcate dispozitiile CCM la nivel de ramura mass-media tribunalul retine ca, potriovit dispozitiilor art. 59 alin 1 lit. c din acesta (fila 78 dosar) la aplicarea efectiva a reducerii de personal, la luarea masurii de desfacere a contractului individual de munca se va urmari ca „masura sa afecteze numai in ultimul rand […] salariatii care mai au cel mult trei ani pana la pensionare la cererea lor”
Ori in cazul reclamantului, nascut in anul 1952, drepturile de pensie pentru limita de varsta se vor deschide, in conformitate cu dispozitiile Legii 263/2010, la implinirea varstei de 65 ani astfel incat prevederile art. 59 alin 1 lit. c din CCM la nivel de ramura mass-media nu ii sunt aplicabile.
Se observa de asemenea ca parata a respectat si celelalte dispozitii ale contractului colectiv de munca la nivel de ramura vizand criteriile avute in vedere la desfiintarea posturilor (fila 56 dosar) precum si plata salariilor compensatorii, reclamantul personal admitand, la termenul din 23.01.2013, ca a incasat un numar de 2 salarii compensatorii.
Sustinerea reclamantului in conformitate cu care ar exista un contract colectiv de munca la nivel de unitate nu este sustinuta de nicio proba ori, in masura in care parata sustine ca un astfel de contract colectiv de munca nu exista revenea reclamantului sarcina de a-si proba sustinerile sub acest aspect.
De altfel, rezulta din declaratia martorului audiat in cauza ca reclamantul si-a dat acordul cu privire la masura de desfacere a contractului sau de munca, solicitand sa fie avut in vedere in masura in care se vor mai face concedieri in societate, aspect recunoscut chiar de reclamant.
Imprejurarea ca la exprimarea acestui acord reclamantul a avut in vedere un alt cuantum al platilor compensatorii, bazandu-se pe discutiile purtate cu alti salariati, nu este de natura sa afecteze valabilitatea deciziei de concediere.
Cauza reală și serioasă se referă la desființarea locului de muncă și concedierea salariatului ca urmare a dificultăților economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activității.
Sub acest aspect tribunalul retine ca masura desfiintarii postului reclamantului a fost justifiata de catre parata prin reorganizarea departamentului administrativ in vederea eficientizarii activitatii acestuia, restructurare propusa prin Nota de fundamentare intocmita de seful acestui departament (fila 24 dosar) si aprobata ca atare prin Hotararea Adunarii Generale a Actionarilor din 23.05.2012 (27-29 dosar)
Tribunalul retine asadar ca parata a reusit sa probeze in cauza ca masura de desfiintare a posturilor urmareste eficientizarea propriei activitati in scopul utilizarii cu randament maxim a resurselor umane si financiare.
De asemenea, instanta apreciaza ca fiind atributul exclusiv al angajatorului de a hotari asupra modalitatii in care isi organizeaza activitatea, acesta fiind liber sa gestioneze politica de personal in directiile pe care le considera oportune pentru rentabilizarea activitatii, astfel ca, in lipsa unor probe care sa conduca la concluzia unui caracter abuziv sau discriminatoriu al masurilor luate actiunea formulata se dovedeste ca nefondata sub acest aspect si va fi respinsa.
- In ce priveste capatul de cerere privind obligarea angajatorului la plata orelor suplimentare efectuate si necompensate cu timp liber corespunzator tribunalul retine ca, potrivit dispozitiilor art. 122 alin 1 C.muncii „munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 zile calendaristice dupa efectuarea acesteia”
Numai cu titlu de exceptie, in situatia in care o astfel de compensare nu este posibila, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia (art. 123 alin 1 C.muncii)
Din analiza inscrisurilor aflate la dispozitia sa tribunalul retine ca parata a compensat cu timp liber corespunzator orele suplimentare efectuate de reclamant.
Cu titlu de exemplu tribunalul retine ca in luna ianuarie 2010 reclamantul a lucrat 8 ore zilnic, mai putin in datele de 4 si 15 ianuarie pentru care nu exista fise de pontaj (filele 101-115 dosar) si 25.01.2010 (fila 105 dosar) cand a lucrat numai 4 ore.
De asemenea in luna mai 2012 (filele 1-20, vol. 3 dosar) reclamantul a lucrat un numar de 6 ore suplimentare, acestea fiind compensate in luna iunie 2012, cand reclamantului i-a fost acordata o zi libera platita
Asa fiind, tribunalul retine ca parata a facut dovada, cu fisele de pontaj depuse si cu centralizatorul anexat la fila 54 dosar ca a acordat reclamantului, in compensare pentru munca suplimentara pastrata, timp liber corespunzator potrivit cu dispozitiile art. 122 alin 1 C.muncii
In lipsa oricaror probe administrate de reclamant care sa releve o situatie de fapt contrara celei ce rezulta din fisele de pontaj anexate, actiunea se dovedeste ca nefondata si sub acest aspect si va fi respinsa.
3. In ce priveste solicitarea de obligare a paratei la plata sporului de noapte conform Contractului Colectiv de Munca tribunalul retine ca aceasta cerere a fost formulata pentru prima data cu ocazia concluziilor asupra fondului cauzei astfel incat nu o va analiza.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge actiunea precizata si completata, astfel cum a fost restransa formulata de reclamantul P. N., domiciliat in oras Otopeni, Calea Bucuresti nr. 64, .. 3, etj. 3, apt. 7, jud. Ilfov in contradictoriu cu parata . SA cu sediul in Bucuresti, ., sect. 1
Cu recurs in 10 zile de la comunicare
Pronunțată în ședința publică de la 23 Ianuarie 2013
Președinte, A. M. C. | Asistent Judiciar, M. M. | Asistent Judiciar, R. L. P. |
Grefier, M. P. |
A.C. 25 Ianuarie 2013
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
