Pretentii. Sentința nr. 4167/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4167/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 20-10-2015 în dosarul nr. 4167/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Nr. 4167
Ședința publică de la 20 Octombrie 2015
Completul compus din:
Președinte M. I.
Asistent judiciar R. B.
Asistent judiciar Ș. U.
Grefier E. V.
Pe rol judecarea acțiunii având ca obiect pretenții formulată de reclamantul M. V. în contradictoriu cu pârâtele Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA București și Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA – S. Porțile de F..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat C. T. pentru reclamantul lipsă și consilier juridic T. C. pentru societățile pârâte.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefiera de ședință care învederează că prin compartimentul registratură pârâta Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA a depus la dosar cerere de strigare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată, cerere care a rămas fără obiect datorită prezenței consilierului juridic al societății la apelul nominal al cauzei; totodată, învederează că pârâta a atașat acestei cereri și un extras de pe portalul Tribunalului Gorj privind dosarul nr._, precum și un înscris în dublu exemplar intitulat calcul drepturi salariale și fluturași de salariu.
Se desprind filele 66-67 de la dosarul cauzei reprezentând duplicatul înscrisurilor depuse de pârâtă, respectiv calcul drepturi salariale și fluturașii de salariu și se înmânează apărătoarei reclamantului.
Avocat C. T. pentru reclamant arată că a observat înscrisurile depuse la dosar și nu solicită termen în acest sens; de asemenea, arată că nu are obiecțiuni cu privire la sumele indicate în înscrisul intitulat calcul drepturi salariale și nu înțelege să conteste aceste sume.
Precizează că, deși a făcut referire în cererea de chemare în judecată la sporul de vacanță, de fapt acest spor reprezintă prima de vacanță prevăzută în actul adițional la contractul colectiv de muncă, iar în ceea ce privește denumirea societății arată că aceasta este de fapt Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA – S. Porțile de F. și nu . Porțile de F., așa cum s-a menționat în cererea de chemare în judecată.
Consilier juridic T. C. pentru societățile pârâte arate că în cauză trebuie rectificat citativul în sensul că denumirea exactă a pârâtei este Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA – S. Porțile de F. și nu . Porțile de F..
La interpelarea instanței de judecată, consilier juridic T. C. pentru societățile pârâte arată că sumele prevăzute în înscrisul depus la dosar intitulat calcul drepturi salariale sunt sume nete.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cercetarea procesului încheiată și se acordă cuvântul pentru dezbateri asupra fondului cauzei.
Avocat C. T. pentru reclamant solicită admiterea acțiunii și obligarea pârâtelor la plata sumelor nete în cuantum de 6.600 lei, respectiv a sumelor de 1.427 lei, 1.646 și 3.527 menționate în înscrisul intitulat calcul drepturi salariale depus de pârâtă la dosarul cauzei, susținând că reclamantului îi sunt aplicabile dispozițiile din contractul colectiv de muncă, cu cheltuieli de judecată.
Consilier juridic T. C. pentru societățile pârâte solicită admiterea în parte a acțiunii precizate, arătând că o parte din sumele pretinse de reclamant i-au fost plătite; totodată, susține că prima de vacanță nu poate fi acordată deoarece contractul colectiv de muncă se completează cu dispozițiile legale în vigoare referitoare la acest aspect. Depune practică judiciară, respectiv sentința nr. 879/17.09.2015 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ .
În replică, avocat C. T. pentru reclamant precizează că reclamantul este pensionar încă din luna octombrie 2014, iar sentința depusă la dosar se referă la personalul aflat în activitate.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra acțiunii de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță la data de 25.05.2015 reclamantul M. V. a chemat în judecată pe pârâta . Portile de F. solicitând ca prin hotărâre judecătorească să fie obligată la plata sumei de 7.905 lei reprezentând drepturi salariale brute, respectiv prime de Sfântul I. și de C., aferente anului 2013 și diferențe constând în prima de P., de Sfântul I. și spor de vacanță aferente anului 2014.
În fapt, a arătat că a fost angajat al pârâtei, îndeplinind meseria de tâmplar, iar în anul 2013, deși conform contractului colectiv de muncă și actului adițional nr.6 - art.4.88 alin.1, era îndreptățit să primească prima de C. și de Sfântul I., pârâta nu a acordat aceste adaosuri în valoare brută de 1.710 lei.
De asemenea, nici în anul 2014 nu i-au fost achitate integral aceste drepturi salariale, respectiv Prima de P., cea de Sfântul I. și sporul de vacanță, în valoare brută de 6.195 lei, drepturi salariale prevăzute în art.4.88 alin.1 și art.2.31 din actul adițional nr.6 la contractul colectiv de muncă.
În susținerea acțiunii reclamantul a depus în copie actul adițional nr.6 la contractul colectiv de muncă și contractul individual de muncă nr.222/05.08.2013.
Pârâta Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă a Societății de Servicii Hidroenergetice H. SA București având în vedere că Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA S. Porțile de F. nu are personalitate juridică, fiind un dezmembrământ al Societății de Servicii Hidroenergetice H. SA.
În subsidiar, pârâta a arătat că solicită admiterea în parte a petitului privind drepturile salariale restante din perioada 2013-2014 și respingerea cererii în ceea ce privește prima de vacanță 2014.
A susținut că în data de 05.08.2014 s-a încheiat procesul de fuziune prin contopire în care societatea pârâtă a fost angrenată și ținând cont de prevederile Legii nr.67/2006 privind protecția drepturilor salariaților în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora, la data de 05.08.2013 contractele individuale de muncă și contractul colectiv de muncă în vigoare la data fuziunii au fost transferate de drept de la cedent . F. SA la cesionar S. H. SA (fosta S Hidroelectrica Serv SA până la data de 08.10.2014 – data schimbării denumirii).
Deși, reclamantul a fost angajat al Societății de Servicii Hidroenergetice H. SA- S. Porțile de F., drepturile salariale și contribuțiile pe care societatea le plătește la bugetul de stat (contribuții sociale, șomaj, pensii, etc.) sunt plătite de societatea mamă, respectiv Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA București,care are atribut fiscal.
Pe fond, pârâta a arătat că reclamantul a fost angajat al societății în funcția de tâmplar în cadrul Atelierului de Reparații și Construcții Porțile de F. I până la data de 01.10.2014, iar la data promovării acțiunii societatea avea de plată către reclamant un rest pentru primele de sărbători, conform contractului colectiv de muncă în vigoare până la data de 31.12.2014.
A arătat că unele drepturi au fost acordate uneori cu întârziere datorită situației financiare grele prin care trecea societatea, însă s-au făcut eforturi ca salariul să fie primit la timp la data scadentă de către toți salariații.
Pârâta susține că drepturile solicitate de reclamant se acordă până la 31.12.2014, conform contractului colectiv de muncă și actului adițional 5-6 la acest contract, acte ce au fost negociate de către comisiile de negociere desemnate de administrație și de către sindicatul reprezentativ de la nivelul societății, prin runde succesive de negociere, fiind semnat de președinții comisiilor de negociere. Actul adițional 6 la contractul colectiv de muncă în vigoare până la data de 31.12.2014, prin care s-au redus o parte din drepturile salariale, a fost semnat în aprilie 2013 de către directorul societății și de către președintele sindicatului Porțile de F., sindicat reprezentativ la nivelul societății, a fost depus la Inspectoratul Teritorial de Muncă M. cu adresa 3104/23.04.2014 și a fost înregistrat în registrul unic de evidență al inspectoratului la nr.1/29.04.203.
Începând cu data de 01.01.2015, având în vedere că la nivelul societății și-au încetat valabilitatea toate contractele colective de muncă care au fost preluate la fuziunea prin contopire de la fostele societăți, consiliul de administrație al societății a aprobat la pct.1.1 în cadrul ședinței din 16.12.2014 un sistem unic de salarizare.
În privința pretențiilor reclamantului, pârâta a arătat că prima de Sfântul I. 2013, prima de C. 2013, prima de P. 2014 și prima de Sfântul I. 2014 se acordă conform art.4.88 din actul adițional 5-6 la contractul colectiv de muncă în vigoare până la data de 31.12.2014, iar reclamantul are de primit doar diferențe ale acestor prime.
În ceea ce privește prima de vacanță 2014, pârâta solicită respingerea acestui capăt de cerere susținând că în vederea respectării prevederilor Legii 94/2014 pentru aprobarea OUG 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanță managementul Societatății de Servicii Hidroenergetice H. SA a solicitat prin adresa nr.6346/15.07.2014 Direcției Juridice a Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice precizări privind acordarea în bani a sumelor restante reprezentând contravaloarea primelor de vacanță neacordate salariaților anterior fuziunii. Urmare a răspunsului primit la această adresă nr.1483/05.08.2014 înregistrat la societate sub nr.5885/08.08.2014, în care se arată că primele de vacanță neacordate sub forma tichetelor de vacanță cu ocazia efectuării concediilor de odihnă nu pot fi compensate în bani și contravaloarea lor plătită în cursul anilor 2014-2015, managementul societății a discutat cu ocazia ședinței administrație-sindicate din data de 16.09.2014 cu privire la efectele Legii 94/2014, iar pentru clarificarea situației particulare privind primele de vacanță a transmis prin adresa nr.7565/18.09.2014, directorilor sucursalelor și liderilor formațiunilor sindicale corespondența dintre societate și minister referitoare la primele de vacanță neacordate cu ocazia efectuării concediilor de odihnă.
Ținând cont de dispozițiile Legii 94/2014 pentru aprobarea OUG 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanță coroborat cu răspunsul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice nr.1483/05.08.2014, raportat la prevederile art.5.39 din contractul colectiv de muncă aplicabil până la 31.12.2014, pârâta consideră că nu poate plăti în anul 2014-2015 primele de vacanță neacordate cu ocazia efectuării concediilor de odihnă 2013-2014.
În concluzie, pârâta solicită admiterea în parte a acțiunii în ceea ce privește primele de sărbători restante 2013-2014 și respingerea acțiunii în ceea ce privește prima de concediu 2014.
În dovedirea susținerilor Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA București prin S. Porțile de F. a depus la dosar certificate de înmatriculare și de înregistrare ORC și ANAF, decizia nr.308/29.09.2014, contractul individual de muncă nr.222/05.08.2013, actele adiționale nr.5, 6 la contractul colectiv de muncă, adresele nr.7565/2014, 6346/2014, 1483/2014, precum și adresa serviciului resurse umane privind drepturile bănești, diferențe și restanțe brute din anii 2013-2014.
Prin încheierea de ședință din data de 15.09.2015, față de cererea de introducere în cauză în calitate de pârâtă a Societății de Servicii Hidroenergetice H. SA, cerere formulată de societatea pârâtă prin întâmpinare și motivată pe faptul că Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA - S. Porțile de F. nu are personalitate juridică, instanța a dispus introducerea în cauză și citarea în calitate de pârâtă și a Societății de Servicii Hidroenergetice H. SA cu sediul în București, . nr.3-5, sector 2.
În ședința publică din 06.10.2015 s-a pus în vedere consilierului juridic al pârâtelor să depună la dosar note scrise referitoare la modul de calcul al drepturilor recunoscute ca fiind datorate, inclusiv pentru primele de vacanță și să comunice care este câtimea plăților efectuate și dovada efectuării acestora, răspunsul la relațiile solicitate fiind depus la dosar cu înscrisul intitulat „calcul drepturi salariale” și fluturați de salariu.
Analizând acțiunea în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente în materie, Tribunalul constată și reține următoarele
Reclamantul M. V. a fost angajatul pârâtei Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA – S. Porțile de F. și a desfășurat activitate ca tâmplar până la data de 01.10.2014, când i-a încetat contractul individual de muncă în temeiul art.56 lit.c Codul muncii, conform deciziei nr.308/29.09.2014, urmare a emiterii deciziei privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
Prin acțiunea dedusă judecății, se solicită să fie obligate pârâtele Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA București și Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA – S. Porțile de F. la plata drepturilor salariale brute în cuantum de 7.905 lei constând în prima de Sfântul I., prima de C. pe anul 2013 și diferențe prima de P., prima de Sfântul I. și spor de vacanță aferente anului 2014.
Analizând solicitările reclamantului, Tribunalul constată că sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 4.88 alin.1 lit. a, b, c din actul adițional nr.6 la contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de societate aplicabil pe anii 2013, 2014 „Cu ocazia unor sărbători religioase, salariații unității (care nu au contractul individual de muncă suspendat) vor beneficia de adaosuri în sumă fixă de cel puțin clasa 17 din grila de salarizare (pentru anul 2013 valoarea adaosurilor se stabilește în cuantum de 600 lei/adaos, în sumă netă): a) un adaos de Paști; b) un adaos de C.; c) un adaos de Sfântul I. care este și Ziua Energeticianului.
În conformitate cu prevederile art. 2.31 alin. 1, 2 din același act adițional nr.6 la contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de societate aplicabil pe anii 2013, 2014 „Pe lângă indemnizația aferentă concediului de odihnă, salariații vor primi o primă de vacanță, în sumă netă de 90 lei/zi de concediu de odihnă; unitatea este obligată să plătească salariatului indemnizația de concediu de odihnă și prima de vacanță cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu de odihnă, dacă acesta nu solicită amânarea plății”.
Raportând dispozițiile legale sus menționate, din a căror interpretare reiese că acordarea adaosurilor și a primei de vacanță este obligatorie pentru angajator, la speța dedusă judecății, se constată că pârâta Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA prin S. Porțile de F. a recunoscut în întâmpinare că la data promovării acțiunii reclamantului avea de plătit acestuia un rest pentru primele de sărbători, conform contractului colectiv de muncă în vigoare până la data de 31.12.2014, pentru neplata acestor drepturi invocând situația financiară grea prin care trecea societatea.
Astfel, în ceea ce privește prima de Sfântul I., prima de C. pe anul 2013, prima de P. și prima de Sfântul I. pe anul 2014 s-a arătat că reclamantul are de primit doar diferențe ale acestor prime, iar în ceea ce privește prima de vacanță pe anul 2014 pârâta a susținut că cererea reclamantului este neîntemeiată.
Totodată, pârâta a depus la dosar un înscris (fila 47) din care reiese că diferența primă de Sfântul I., primă de C. pe anul 2013 este de câte 855 lei, în total suma brută de 1.710 lei, iar pentru anul 2014 diferența primă de P. este de 950 lei, diferența primă de Sfântul I. este de 1.021 lei, iar prima de vacanță este de 4.224 lei, în total suma brută de 6195 lei.
Ulterior, pârâta a depus la dosar un înscris intitulat „calcul drepturi salariale” (fila 64) din care reiese suma netă aferentă acestor drepturi, respectiv suma de 1.427 lei reprezentând diferența primă de Sfântul I. și primă de C. pe anul 2013, suma de 1.646 lei reprezentând diferența primă de P. și primă de Sfântul I. pe anul 2014 și suma de 3.527 lei reprezentând primă de vacanță pe anul 2014, sume al căror cuantum nu a fost contestat de către reclamant.
Potrivit art. 229 alin.4 Codul muncii republicat „contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților”.
De asemenea, art.148 din Legea dialogului social nr.62/2011 dispune că „executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți”.
Având în vedere dispozițiile imperative ale contractului colectiv de muncă aplicabil până la data de 31.12.2014 coroborate cu dispozițiile Codului muncii, se constată că reclamantul este îndreptățit la plata diferențelor de drepturi salariale reprezentând adaos C. și adaos Sfântul I. (Ziua Energeticianului) aferente anului 2013, precum și la plata primei de P. și a adaosului de Sfântul I. (Ziua Energeticianului) aferente anului 2014.
Referitor la cererea reclamantului privind plata primei de vacanță pe anul 2014, instanța constată că potrivit înscrisului depus la dosar de pârâtă (fila 47), în anul 2014 reclamantul a fost planificat în concediu de odihnă în perioadele 03.01-31.01.2014 și 05.05-20.05.2014 având în total 33 zile concediu de odihnă, iar suma brută ce i se cuvine cu titlu de primă de vacanță pe anul 2014 este de 4224 lei, sumă care nu a fost achitată încă de către pârâtă.
Potrivit susținerilor pârâtei din întâmpinare față de dispozițiile Legii nr. 94/2014 pentru aprobarea OUG nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanță coroborate cu răspunsul Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice nr. 1483/05.08.2014 din care reiese că primele de vacanță neacordate sub forma tichetelor de vacanță cu ocazia efectuării concediului de odihnă nu pot fi compensate în bani și contravaloarea lor plătită în cursul anilor 2014-2015, societatea nu poate plăti în anul 2014-2015 primele de vacanță neacordate cu ocazia efectuării concediului de odihnă 2013-2014.
Susținerea pârâtei potrivit căreia față de dispozițiile Legii nr. 94/2014 și de răspunsul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice nu poate plăti prima de vacanță pe anul 2014, este neîntemeiată.
Astfel, potrivit art. 2.31 alin. 1 din Actul adițional nr. 6 la contractul colectiv de muncă pe lângă indemnizația aferentă concediului de odihnă, salariații vor primi prima de vacanță în sumă netă de 90 lei/zi concediu de odihnă, primă care se plătește cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.
Prin urmare, în actul adițional nr.6 la contractul colectiv de muncă s-a prevăzut că salariații vor primi primă de vacanță și nu tichete de vacanță, prin acest act fiind stabilită și suma cuvenită de 90 lei/zi de concediu de odihnă.
Totodată, se reține că prin Legea nr. 94/2014 s-a aprobat cu modificări și completări OUG nr.8/18.02.2009 privind acordarea tichetelor de vacanță.
Potrivit art.1 alin.1, 2 din OUG 8/2009 modificată și completată „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, pentru recuperarea și întreținerea capacității de muncă a personalului salarial, angajatorii care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă pot acorda, în condițiile legii, bonuri de valoare, denumite în continuare vouchere de vacanță; Instituțiile publice definite conform Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și instituțiile publice locale definite conform Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și subordonare, inclusiv cele care se finanțează integral din venituri proprii, regiile autonome, societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la care statul este acționar unic sau acționar majoritar, societățile și companiile naționale care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, acordă, în condițiile legii, vouchere de vacanță.”
În art.11 din aceeași Ordonanță se prevede că „societățile naționale, companiile naționale și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la care statul este acționar unic sau acționar majoritar, precum și regiile autonome, indiferent de forma de coordonare/subordonare, pot acorda angajaților proprii prime, cu ocazia plecării în concediul de odihnă, numai sub forma voucherelor de vacanță, în conformitate cu prevederile art. 1".
Prin Legea 173/29.06.2015 s-a aprobat OG nr. 8/2014 pentru modificarea unor termene prevăzute în OUG 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, iar prin art. II din această lege s-a prevăzut că „prin excepție de la prevederile art.11 din OUG 8/2009 aprobată cu modificări și completări prin Legea 94/2014, cu modificările ulterioare, regiile autonome, societățile și companiile naționale, precum și societățile reglementate de Legea nr.31/1990 republicată, la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori dețin o participație majoritară, pot acorda angajaților proprii prime sau vouchere de vacanță, cu ocazia plecării în concediul de odihnă, în conformitate cu prevederile art. 1 și a contractului colectiv de muncă în vigoare până la data expirării acestuia, în funcție de sumele prevăzute în bugetele de venituri și cheltuieli aprobate”.
În raport de aceste dispoziții legale se constată că în speță, prima de vacanță solicitată de reclamant pentru anul 2014, este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil la nivel de societate, valabil până la data 31.12.2014, situație în care urmează să se dea eficiență prevederilor contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate, astfel cum a fost modificat prin actul adițional nr.6, care la art.2.31 prevede plata primei de vacanță.
Contractul colectiv de muncă și actul adițional la acest contract au fost încheiate cu respectarea dispozițiilor legale și constituie legea părților conform art.229 alin. 4 Codul muncii, iar urmare a aprobării a OUG nr. 8/2009 prin Legea 94/2014 contractul colectiv nu a fost modificat cu respectarea dispozițiilor legale.
Având în vedere și dispozițiile art. II din Legea nr.173/2015, care prevăd că societățile angajatoare pot acorda salariaților prime de vacanță conform contractului colectiv de muncă în vigoare până la data expirării acestuia, instanța apreciază că reclamantul este îndreptățit să primească prima de vacanță pe anul 2014.
Față de considerentele în fapt și în drept anterior expuse, se constată că acțiunea este întemeiată și urmează a fi admisă în sensul că vor fi obligate pârâtele să plătească reclamantului diferențe de drepturi salariale reprezentând adaos C. și adaos Sfântul I. (Ziua energeticianului) aferente anului 2013 în sumă netă de 1427 lei, prima de P. și adaos Sfântul I. (Ziua Energeticianului) aferente anului 2014 în sumă netă de 1646 lei, precum și prima de vacanță aferentă anului 2014 în sumă netă de 3527 lei.
În conformitate cu dispozițiile art.453 alin.1 Cod procedură civilă rap. la art.451 alin.1 Cod procedură civilă urmează a fi obligate pârâtele să plătească reclamantului suma de 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată ce constau în onorariu de avocat, conform chitanței nr. 6/20.06.2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul M. V. – CNP_ cu domiciliul în Dr.Tr.S., .. 67, județul M. în contradictoriu cu pârâtele Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA – S. Porțile de F. cu sediul în Dr. Tr. S., Calea Timișoarei nr. 2, județul M. și Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA cu sediul în București, . nr. 3, . 2, CUI_.
Obligă pârâtele să plătească reclamantului diferențe de drepturi salariale reprezentând adaos C. și adaos Sfântul I. (Ziua energeticianului) aferente anului 2013 în sumă netă de 1427 lei, prima de P. și adaos Sfântul I. (Ziua Energeticianului) aferente anului 2014 în sumă netă de 1646 lei, precum și prima de vacanță aferentă anului 2014 în sumă netă de 3527 lei.
Obligă pârâtele să plătească reclamantului suma de 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu apel, cale de atac care se depune la Tribunalul M..
Pronunțată în ședință publică, azi 20.10.2015, la sediul Tribunalului M..
Președinte, M. I. | Asistent judiciar, R. B. | Asistent judiciar, Ș. U. |
Grefier, E. V. |
Red. MI/Tehnored Șt:U
5 ex/13.11.2015
Cod operator 2626
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 1605/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Calcul drepturi salariale. Sentința nr. 4168/2015. Tribunalul... → |
|---|
