Acţiune în constatare. Sentința nr. 965/2014. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 965/2014 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 26-06-2014 în dosarul nr. 1317/103/2014
Dosar nr._ Litigiu de muncă
COD OPERATOR 3074
CONFIDENȚIAL
DATE CU CARACTER PERSONAL
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 26.06.2014
SENTINȚA CIVILĂ NR.965/C
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | - B. G. | - judecător |
- H. P. | - asistent judiciar | |
- D. M. | - asistent judiciar | |
- BALUȘ G. | - grefier |
Pe rol se află judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul C. V., domiciliat în municipiul Piatra N., ., ., județul N. în contradictoriu cu pârâta S.C. „M. C.” S.A., cu sediul în municipiul Piatra N., ., județul N..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns pârâta S.C. „M. C.” S.A. prin avocat M. A., în substituire pentru avocat titular M. A., lipsind reclamantul C. V..
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței următoarele:
- obiectul cauzei – litigiu de muncă – acordare grupă de muncă;
- stadiul procesual – fond, cauza se află la primul termen de judecată;
- procedura de citare – legal îndeplinită;
- alte aspecte procesuale: în urma verificărilor efectuate în sistemul ECRIS pentru primul termen de judecată de astăzi, s-a constatat că nu există alte dosare formate ca urmare a unor cereri formulate de aceleași părți, împotriva acelorași persoane și având același obiect ca în prezenta cauză, drept pentru care s-a întocmit referatul anexat, în conformitate cu dispozițiile art.103 alin.11 din Regulamentul de ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești.
Instanța constată că ne aflăm la primul termen de judecată în etapa de cercetare judecătorească.
Constatând că, termenul de astăzi reprezintă primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, tribunalul procedează în aceste condiții la verificarea competenței generale, materiale și teritoriale, conform art.131 din Noul Cod de procedură civilă, stabilind că este competent să judece pricina sub toate aspectele, pe temeiurile de la litigii de muncă – acordare grupă de muncă, astfel:
- competența generală aparține instanței sesizate potrivit art.126 din Constituția României și art.2 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, precum și art.269 alin.1 Codul muncii și art.208 din Legea nr.62/2011;
- în privința competenței materiale constată că acest tribunal este competent potrivit art.269 alin.1 Codul muncii, art.208 din Legea nr.62/2011 și art.95 pct.1 NCPC;
- din punct de vedere teritorial competența în această cauză aparține Tribunalului N. potrivit dispozițiilor art.269 alin.2 Codul muncii și art.210 din Legea nr.62/2011.
Totodată, în legătură cu estimarea duratei cercetării procesului în conformitate cu dispozițiile art.238 din Noul Cod de procedură civilă, având în vedere probatoriile solicitate prin acțiune, respectiv proba cu înscrisuri care s-au depus deja la dosar, instanța apreciază că nu se mai impune.
Întrebat fiind apărătorul unității pârâte arată că nu are cereri de formulat. Depune la dosar împuternicirea avocațială pentru avocat titular M. A., nr._ din 26.06.2014 și delegația de substituire nr._ din aceeași dată.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată terminată cercetarea judecătoreasca, iar apărătorul pârâtei întrebat fiind, arată că este de acord ca dezbaterile fondului să urmeze la acest termen de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 244 alin. 1 și 3 Cod procedură civilă.
Avocat M. A. solicită respingerea acțiunii, arată că din înscrisurile existente în arhiva pârâtei nu rezultă că activitatea desfășurată de reclamant se încadrează în grupa II-a de muncă. Nu solicită cheltuieli de judecată.
După strigarea cauzei se prezintă avocat B. L. care solicită reluarea dezbaterilor.
La reluarea dezbaterilor a răspuns reclamantul C. V. prin apărător B. L., fără delegație la dosar și pârâta S.C. „M. C.” S.A, prin avocat M. A., în substituire pentru avocat titular M. A..
Avocat B. L. arată că prin cererea de chemare în judecată a mai solicitat și încuviințarea probei testimoniale, probă asupra căreia instanța urmează să aprecieze dacă este utilă soluționării cauzei.
Întrebat fiind care este teza probatorie a probei testimoniale solicitate, apărătorul reclamantului precizează că aceasta ar fi dovedirea condițiilor de muncă, față de împrejurarea că angajatorul nu a depus la dosar înscrisuri din care să rezulte aceste condiții de muncă în care a lucrat reclamantul.
Instanța pune în discuție proba testimonială solicitată de reclamant, prin apărător.
Avocat M. A., pentru pârâtă, arată că se opune administrării acestei probe.
Pe teza probatorie precizată, respectiv condițiile concrete de muncă în care a lucrat reclamantul, instanța respinge proba testimonială, întrucât condițiile de muncă se dovedesc cu înscrisuri, carnet de muncă și adeverințe eventual acolo unde sunt mențiuni suplimentare peste ce este înscris în cartea de muncă. În speță este vorba de o meserie clară, aceea de macaragiu.
Apărătorul reclamantului arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulată, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat B. L. solicită admiterea acțiunii, să se constate că reclamantul a avut funcția de macaragiu în perioada 01.01.1982 – 31.03.2001 și că a lucrat în grupa II-a de muncă. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Apărătorul unității pârâte, avocat M. A., reiterează susținerile anterioare, în sensul respingerii acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
În temeiul dispozițiilor art.394 Cod procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra litigiului de muncă de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului N., sub numărul_ din 11.03.2014, reclamantul C. V. domiciliat în Piatra N., ., ., jud. N., a chemat în judecată pe pârâta S.C. M. C. S.A. cu sediul în Piatra N., ., jud. neamț, pentru ca în contradictoriu cu aceasta și pe baza probelor administrate să se dispună că în perioada 01.01.1982 – 31.03.2001, reclamantul a lucrat în condiții de grupa a II-a de muncă.
În fapt, arată reclamantul că a solicitat societății pârâte la care a fost angajat o adeverință din care să reiasă perioada lucrată în cadrul societății în condiții de grupa a II-a de muncă, însă a primit răspuns negativ motivat de faptul că activitatea de macaragiu desfășurată în cadrul societății nu a fost prevăzută ca fiind încadrată în condiții de grupa a II-a de muncă prin nicio decizie a conducerii executive sau în vreo hotărâre a Consiliului de Administrație.
Reclamantul arată că activitatea desfășurată în procent de 100% se încadrează în Ordinul 50/1990 Anexa 2 punct 108, iar faptul că nu este menționată această activitate ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă prin nicio decizie a angajatorului, nu afectează situația de fapt și de drept a activității prestate.
În susținerea acțiunii a depus în copie următoarele acte: cerere din 01.09.2013, adeverința nr. 1083/26.04.2012, carnet de muncă.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată arătând următoarele aspecte: Din statele de plată și din carnetul de muncă al reclamantului rezultă că reclamantul în perioada 01.01.1982 – 31.03.2001, a prestat activitate de macaragiu, însă această activitate nu a fost încadrată în grupa a II-a de muncă. Locurile de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă de la nivelul angajatorului au fost stabilite în baza Ordinului 59/1969 și Ordinului 50/1990 însă locul de muncă al reclamantului nu a fost reglementat ca fiind în grupa a II-a de muncă. De asemenea temeiul de drept invocat de reclamant respectiv punctul 108 din Anexa 2 la Ordinul 50/1990, reglementează cu totul alte activități decât cele prestate de către reclamant în funcția de macaragiu.
Instanța analizând actele depuse la dosarul cauzei precum și susținerile părților urmează a reține următoarea situație de fapt și de drept: Reclamantul a fost angajat al pârâtei în funcția de macaragiu iar în perioada dedusă judecății a îndeplinit funcția de macaragiu. Consideră că a lucrat în condiții de muncă pentru care i se cuvine acordarea grupei a II-a de muncă, însă unitatea angajatoare nu i-a eliberat adeverință cu privire la perioada lucrată.
Instanța urmează a respinge acțiunea formulată ca fiind neîntemeiată motivat de următoarele considerente: Reclamantul în perioada dedusă judecății pentru care solicită acordarea grupei a II-a de muncă, respectiv 01.01.1982 – 31.03.2001, a îndeplinit funcția de macaragiu în cadrul S.C. M..
Potrivit prevederilor art. 6 din Ordinul nr. 50/1990, încadrarea în grupa a II-a de muncă și nominalizarea în listele anexe trebuie să se facă prin îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică și nervoasă, risc deosebit de activitate și boli profesionale, etc.
De asemenea art. 7 din Ordinul nr. 50/1990 prevede că încadrarea în grupele I și II de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe cu condiția ca, pentru grupa I, personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 50%, iar pentru grupa II, cel puțin 70% din programul de lucru.
Conform art. 1 din Ordinul nr. 50/1990, beneficiază de încadrare în grupa a II-a de muncă locurile de muncă, activități și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 2.
Funcția deținută de reclamant așa cum este consemnată în carnetul de muncă: macaragiu nu este nominalizată expres în cuprinsul anexei nr. 2 din Ordinul 50/190 la punctul 108. De altfel, meseria de macaragiu nu este reglementată în Anexa 2 ca fiind o activitate pentru care se acordă grupa a II-a de muncă.
Meseria ori activitatea de macaragiu nu este prevăzută în cuprinsul Ordinului nr. 50/1990 ori în cuprinsul Ordinului nr. 125/1990 emis de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, ce reglementează situația pentru perioada lucrată după 01.03.1990.Din probele administrate în cauza de față, nu se poate reține nici faptul că reclamantului i-ar putea fi aplicată H.G. 1223/1990, deoarece reclamantul nu a dovedit că întreaga perioadă dedusă judecății și-a desfășurat activitatea pe șantiere de construcții astfel încât să poată fi aplicată această hotărâre de guvern, din carnetul de muncă reieșind că pentru perioadele în care a lucrat pe șantiere de construcții a beneficiat de acordarea grupei de muncă în baza H.G. 1223/1990.
Nu pot fi reținute susținerile reclamantului că unui coleg de al său i s-a acordat grupă de muncă, motivat de faptul că nici practica judiciară și nici situațiile colegilor de muncă nu pot fi opuse instanței cu titlu de aspecte legale în sensul admiterii acțiunii.
Față de cele arătate mai sus, instanța urmează a respinge acțiunea conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul C. V., CNP_, domiciliat în municipiul Piatra N., ., ., județul N. în contradictoriu cu pârâta S.C. „M. C.” S.A. – Piatra N., cu sediul în ., județul N., ca nefondată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul N. - Secția I Civilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.06.2014.
Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,
B. G. H. P. D. M. Baluș G.
Red. G.B./24.07.2014
Tehn.G.Baluș/07.08.2014
Ex.4
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Nulitate act. Sentința nr. 2087/2014. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
