Conflict de muncă. Decizia 140/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 140

Ședința publică de la 24 Februarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu

JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu

JUDECĂTOR 3: Georgeta Pavelescu

Grefier - -

Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de către - " " SA I prin lichidator judiciar "Lichidator 2003 " I împotriva sentinței civile nr. 1222 din 3.09.2008 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimat fiind.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurenta - " " SA I prin lichidator judiciar "Lichidator 2003 " I și intimatul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen.

Avocat pentru recurenta - " " SA I prin lichidator judiciar "Lichidator 2003 " I arată că nu are de formulat alte cereri.

Intimatul arată că nu are de formulat alte cereri.

Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.

Avocat pentru recurenta - " " SA I prin lichidator judiciar "Lichidator 2003 " I solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat deoarece hotărârea primei instanțe este netemeinică și nefondată. Arată că susține excepția tardivitatea formulării acțiunii deoarece intimatul a luat la cunoștință de preaviz la data de 8.04.2008 când a ridicat de la 2 recomandata. A ridicat această excepție și la instanța de fond, unde a depus la dosar dovada de ridicare a recomandatei de la poștă de către intimat. Consideră că ceea ce reține instanța de fond este netemeinic și nelegal. Precizează că aceasta este forma dovezii de primire și că contestatorul a arătat la întrebarea instanței că înțelege să conteste și decizia de desfacere a contractului de muncă. A depus la dosar și evidențele interne ale angajatorului. Consideră că contestația este formulată tardiv. Pe fond solicită admiterea recursului deoarece tribunalul a tratat cu mare ușurință concedierea fără aține cont că angajatorul este în insolvență, care este o procedură specială. Mai arată art. 186 alin.5 din Legea nr. 85 insolvenței arată că contractele de muncă vor putea fi denunțate cu respectarea termenului de preaviz. Societatea a respectat preavizul de 15 zile prevăzut în contractul colectiv de muncă la nivel național. Mai precizează că au depus la dosar toate buletinele informative de insolvență ce privesc societatea și că postul contestatorului a fost desființat. Lichidatorul trebuie să aibă grijă de averea debitorului, din această cauză decizia de concediere este temeinică și legală. Nici un text de lege nu prevede că trebuiau să aplice toată procedura de concediere având în vedere că sunt în insolvență. Depune la dosar concluzii scrise și copii după chitanța nr.15 din 20.01.2009 în valoare de 1500 reprezentând onorariu avocat. Cu cheltuieli de judecată.

Intimatul solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe. Arată că nu este semnătura lui pe dovada de primire a deciziei și că desfacerea contractului de muncă nu are nimic comun cu privire la situația de insolvență. Precizează că lichidatorul nu are legătură cu problemele administrative și că evidența contabilă se ține oricum indiferent de situația în care se ține societatea. Consideră că este un abuz al lichidatorului.

Avocat pentru recurenta - " " SA I prin lichidator judiciar "Lichidator 2003 " I arată că la desfacerea contractului de muncă a recurentului nu a fost vorba de o necorespundere profesională a acestuia. Mai arată că desfacerea contractelor de muncă se fac potrivit legii de urgență de lichidator.

Declarând dezbaterile închise.

După deliberare,

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față.

Prin sentința civilă 1222 din 3.09.2008 pronunțată de Tribunalul Iașia fost respinsă excepția tardivității formulării contestației invocată de intimată.

S-au respins excepțiile inadmisibilității și prematurității invocate de intimată, iar pe fond s-a admis în parte contestația, astfel cum a fost formulată și completată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata "CENTRAL " I, prin administrator judiciar "LICHIDATOR 2003"

S-a dispus anularea decizia nr. 1059/04.04.2008 emisă de intimată prin administrator judiciar și a fost obligată intimata, la reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior desfacerii contractului individual de muncă.

A fost obligată intimata, prin administrator judiciar, să achite contestatorului o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, începând cu data desfacerii contractului individual de muncă - 04.04.2008 - și până la reintegrarea efectivă.

S-au respins cererile contestatorului având ca obiect anularea preavizului nr. 711/05.03.2008, efectuarea evidenței contabile la sediul unității angajatorului sub conducerea administratorului judiciar și obligarea administratorului la neangajarea unor cheltuieli suplimentare și la plata de daune morale.

Pentru a se pronunța astfel prima in ștanță a reținut că prin contestația formulată s-a motivat de către contestator că în mod abuziv administratorul judiciar a preluat de la angajator documentația financiar contabilă în perioada 16-18 decembrie 2007, obstrucționându-i accesul la documentele primare, încetând să-i mai achite și drepturile salariale.

A mai motivat contestatorul că prin continuarea activității sale, unitatea ar fi economisit la cheltuielile de salarizare.

Ulterior, contestatorul și-a completat acțiunea introductivă și cu un capăt de cerere privind anularea deciziei de desfacere a contractului de muncă, invocând nelegalitatea acesteia motivat de faptul că desființarea unicului post de contabil din unitate ar fi fost posibil numai dacă aceasta și-ar fi încetat activitatea.

Prin întâmpinarea depusă de intimată s-a solicitat respingerea contestației.

A motivat administratorul judiciar că postul contestatorului a fost efectiv desființat în condițiile în care organizarea societății revine exclusiv lichidatorului.

Excepțiile de necompetență materială și a tardivității contestației au fost respinse de instanță ca neîntemeiate.

Pe fondul cauzei prima instanță a apreciat că atâta timp cât intimata nu a făcut dovada desființării efective a locului de muncă al contestatorului și nici a respectării art. 7 alin. 1 lit.(d) Codul muncii, se impune anularea deciziei 1054/4.04.2008 de concediere.

Cât privește cererea contestatorului de anulare a preavizului nr. 711 din 5.03.2008 instanța a apreciat-o ca neîntemeiată atâta timp cât concedierea s-a dispus în temeiul art. 65, în mod corect unitatea a acordat preaviz de 20 zile lucrătoare.

Și cererea de acordare a daunelor morale a fost respinsă ca nefondată, instanța reținând că nu s-a făcut dovada de către contestator a prejudiciului moral suferit.

A fost respins și capătul de cerere vizând obligarea administratorului judiciar de a-i permite contestatorului să țină evidența contabilă la sediul angajatorului, instanța reținând că asemenea aspecte țin de organizarea activității intimatei.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata " " prin administrator judiciar, Lichidator 2003, criticând-o ca netemeinică și nelegală.

Ca motive de recurs au fost invocate încălcarea dispozițiilor art. 304 punctele 3,7,8 și 9 Cod procedură civilă.

Astfel recurenta susține că în mod greșit instanța de fond a respins excepția necompetenței materiale a Tribunalului Iași, fără nici o motivare în drept considerând că litigiul de față ar fi trebuit să fie soluționat în procedura insolvenței, oportunitatea desfacerii contractului de muncă putând fi apreciată doar de către lichidator, sens în care solicită casarea sentinței și înaintarea cauzei spre competentă soluționare judecătorului sindic.

Al doilea motiv de recurs vizează încălcarea disp. art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă respectiv nemotivarea respingerii excepțiilor de necompetență materială și a tardivității formulării contestației.

Recurenta consideră că atâta timp cât nu s-a indicat temeiul legal al obligației sale de a depune organigrama sau statele de funcții soluția astfel pronunțată este nemotivată.

În privința încadrării disp. art. 304 pct.8 Cod procedură civilă recurenta susține aceasta rezultă din interpretarea greșită dată de instanța de fond cererii completatoare din martie 2008 prin care a fost contestat și preavizul dat contestatorului.

Recurenta mai invocă și încălcarea disp. art. 304 pct.9 Cod procerdură civilă susținând că hotărârea a fost dată cu încălcarea legii.

Motivează în acest sens recurenta că instanța a aplicat greșit dispozițiile legale nedând valoare înscrisurilor depuse la dosar, interpretând greșit disp. art. 74 din Codul muncii.

În fine, recurenta mai invocă și încălcarea disp. art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă, nepronunțându-se asupra excepției de nulitate a contractului de muncă al contestatorului, excepție invocată prin întâmpinare.

În recurs au fost depuse înscrisuri iar intimatul deși a solicitat termen pentru a depune întâmpinare, nu a depus nici un înscris la dosar.

Recursul este fondat și urmează a fi admis pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Potrivit disp. art.86 al.1 din Legea 85/2006 "În vederea creșterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul judiciar sau lichidatorul poate să mențină sau să denunțe orice contract" iar potrivit alin. 6 "prin derogare de la prevederile Legii 53/2003 Codul muncii, în procedura simplificată precum și în cadrul intrării în faliment în procedura generală, desfacerea contractelor individuale de muncă ale personalului debitoarei se facede urgență de către lichidatorfără a fi necesară parcurgerea procedurii de concediere colectivă". Lichidatorul va acorda personalului concediat un preaviz de 15 zile lucrătoare.

Curtea constată că aceste dispoziții legale susmenționate, nu au fost avute în vedere de instanța de fond care a analizat contestația doar prin prisma art. 74 și 64 din Codul muncii, instanța ignorând faptul că decizia de concediere nr. 1059 din 4.04.2008 a fost emisă într-o situație de excepție pentru care este prevăzută și o procedură de excepție, derogatorie de la dreptul comun.

Situația de excepție a unității recurente a fost recunoscută și de către contestator care din chiar petitul contestației arată că angajatorul se află sub incidența dispozițiilor Legii 85/2006.

Or, dată fiind situația specială în care se află angajatorul - respectiv procedura intrării în faliment, instanța de fond trebuia să analizeze cauza prin prisma normelor speciale, derogatorii prevăzute de art. 86 al. 1 și 6 din Legea 85/2007.

Cum însă prima instanță a soluționat cauza prin raportare și aplicare doar a normelor generale prevăzute de Codul muncii Legea 53/2003, Curtea constată că într-adevăr soluția primei instanțe a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, ceea ce atrage într-adevăr incidența disp. art. 304 oct. 8 Cod procedură civilă.

Așa fiind, Curtea, constatând că în cauză s-a făcut dovada deschiderii falimentului unității angajatoare, și că decizia de concediere nr. 1059 din 4.04.2008 a fost emisă cu respectarea disp. art. 86 pct. 6 din Legea 85/2006, în temeiul disp. art. 312 Cod procedură civilă va admite recursul intimatei " " SA I prin administrator judiciar Lichidator 2003 și rejudecând cauza în fond, va respinge ca nefondată contestația, menținând ca legale și temeinice atât decizia 1059/2008 cât și preavizul comunicat contestatorului.

Soluția astfel pronunțată, face de prisos cercetarea celorlalte motive de recurs, astfel încât Curtea nu va mai intra în analizarea acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de SA prin administrator judiciar "Lichidator 2003 SRL împotriva sentinței civile nr. 1222 din 3.09.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în parte, în sensul că:

Respinge contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu SA I, prin Lichidator 2003 SRL împotriva deciziei nr. 1059/4.04.2008 emise de către intimată, prin lichidator, decizie pe care o menține.

Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.

Obligă intimatul să plătească recurentei suma de 1500 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 24.02.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

Grefier

Red.

Tehnored.

2 ex.

13.03.2009

Tribunalul Iași:

-

-

Asupra recursului declarat împotriva. constată următoarele

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Pronunțată în ședința publică de la 24 Februarie 2009

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

27 Februarie 2009

Președinte:Daniela Pruteanu
Judecători:Daniela Pruteanu, Cristina Mănăstireanu, Georgeta Pavelescu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Conflict de muncă. Decizia 140/2009. Curtea de Apel Iasi