Conflict de muncă. Decizia 2328/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2328
Ședința publică din 3 iulie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 3: Carmen DR.-
GREFIER:
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta T împotriva sentinței civile nr. 1601 din 27 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul-intimat, având ca obiect conflict de muncă.
La apelul nominal se prezentă pentru pârâta recurentă T, consilier juridic, lipsă fiind reclamantul-intimat
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nefiind alte cereri de formulat s-au excepții de invocat, se acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâtei recurente a solicitat admiterea recursului potrivit motivelor scrise, casarea în parte a hotărârii atacate în ce privește suma de 345 lei reprezentând contravaloarea cursului de pregătire profesională. Susține că suma a fost corect reținută, iar reclamantul a urmat cursul de pregătire profesională, deoarece pentru postul respectiv erau necesare cunoștințe temeinice de legislație în domeniu.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 1601/27.03.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa admis în parte acțiunea civilă precizată formulată de reclamantul împotriva pârâtei T, a admis excepția lipsei de obiect a deciziei de concediere nr.7515/28.03.2007, ca urmare a încetării raporturilor de muncă dintre părți, prin demisia salariatului, înregistrată la angajator sub nr. 9216/28.12.2006, și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 2030 lei, cu titlu de diferențe salariale pe perioada 1.09.2006 - 28.12.2006, contravaloarea orelor suplimentare și a orelor de muncă pe timpul nopții, efectuate în perioada 12.04.2006 - 28.12.2006.
Totodată, a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 345 lei, reprezentând contravaloarea cursului de pregătire profesională reținută de către pârâtă în mod nejustificat, și suma de 1300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prima instanță a luat act de renunțarea reclamantului la judecarea petitului referitor la restituirea sumei de 531 lei, ce reprezintă contravaloarea unei garanții lunare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că decizia de concediere nr. 2515/28.03.2007, emisă de pârâtă, este lipsită de obiect, deoarece raporturile de muncă dintre părți au încetat ca efect a demisiei reclamantului, înregistrată la societatea pârâtă sub nr. 2916/28.12.2006 și fundamentată pe dispozițiile art.79 alin.8 din Codul muncii, întrucât angajatorul nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul individual de muncă.
Neîndeplinirea de către angajator a acestor obligații rezultă din raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză, conform căruia angajatorul nu a plătit angajatului drepturi salariale în cuantum de 2030 lei, reprezentând diferențe de salariu, contravaloare a orelor suplimentare și a orelor de noapte prestate de reclamant în perioada 12.04.2006 - 28.12.2006, și a reținut nejustificat suma de 345 lei din salariul reclamantului, cu titlu de contravaloare curs de pregătire profesională.
Pârâta formulat, în termenul legal, recurs împotriva sentinței civile nr. 1601/27.03.2008 a Tribunalului Timiș, solicitând admiterea recursului și casarea în parte a hotărârii recurate cu privire la obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 345 lei, reprezentând contravaloare curs de pregătire profesională, deoarece sentința atacată este netemeinică și nelegală sub acest aspect.
În motivarea cererii de recurs se arată că obligația reclamantului de a participa la stagiile de adaptare profesională, susținute de șefii de compartimente responsabili, în vederea cunoașterii cerințelor postului și ale locului de muncă, a specificului activității și a dispozitivelor și logisticii postului pe care este încadrat, este prevăzută la pct. 2 lit. i, j, și k din Capitolul M, intitulat " Drepturi și obligații generale ale părților " al contractului individual de muncă nr. -/20.04.2006, încheiat de către părți.
Reclamantul a fost definitivat pe postul de controlor trafic, ca urmare a participării la stagiul de adaptare profesională și a dobândirii certificatului de absolvire nr.5121/29.07.2006, încheindu-se în acest sens un act adițional la contractul individual de muncă, înregistrat sub nr. 4938/24.07.2006.
Deși reclamantul nu a probat, conform art.1169 și art.1170 Cod civil, că nu a urmat cursul de adaptare profesională, instanța de fond a considerat reținerea sumei de 345 lei ca nejustificată, fără a arăta în ce constă această reținere nejustificată.
În drept, se invocă dispozițiile art.229, 303 și art.3041- 308 Cod procedură civilă, art.1169 și 1170 Cod civil.
La cererea de recurs au fost anexate următoarele înscrisuri: sentința civilă nr.1601/27.03.2008 a Tribunalului Timiș, actul adițional nr.4938/24.07.2007, certificatul de absolvire nr.5121/29.07.2006, emis de pârâtă, și contractul individual de muncă nr. -/20.04.2006, încheiat între părți.
Intimatul nu a depus întâmpinare, deși a fost citat cu această mențiune.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că este neîntemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin cererea de recurs, pârâta a solicitat modificarea în parte a hotărârii recurate, în sensul respingerii ca neîntemeiat a capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâtei să restituie reclamantului suma de 345 lei, pe care a reținut-o din salariul acestuia cu titlu de contravaloare a stagiului de formare profesională urmat de reclamant la inițiativa și pe cheltuiala pârâtei, susținând că reclamantul nu a dovedit, conform art. 1169 și art. 1170 Cod civil, că reținerea acestei sume este nejustificată.
Prevederile art. 1169 cod civil nu sunt aplicabile în materia conflictelor de muncă deoarece art. 287 din Codul muncii prevede că sarcina probei în astfel de litigii revine angajatorului, care este obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare. Pe cale de consecință, nu se poate reține nerespectarea dispozițiilor art. 1169 și art. 1170 Cod civil de către reclamant.
Față de conținutul art. 287 din Codul muncii, pârâta trebuia să probeze că reținerea sumei de 345 este justificată.
Art. 164 alin. 1 din Codul muncii stabilește că nici o reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege.
Conform art. 164 alin.2 din Codul muncii, reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare, printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Pârâta-recurentă invocă dispozițiile punctului 2 lit. i, j, și k din Capitolul M, intitulat " Drepturi și obligații generale ale părților " al contractului individual de muncă nr. -/20.04.2006, încheiat de către părți, și ale actului adițional la acest contract, înregistrat sub nr.4938/24.07.2006, coroborate cu certificatul de absolvire nr.15121/29.07.2006, ca temei al reținerii sumei de 345 lei, reprezentând contravaloarea cursului de pregătire profesională urmat de reclamant. Din cuprinsul acestor înscrisuri nu rezultă însă cuantumul cheltuielilor suportate de pârâtă cu pregătirea profesională a reclamantului.
Pe de altă parte, salariatul poate fi obligat la restituirea cheltuielilor făcute de angajator cu formarea sa profesională în condițiile reglementate de contractul individual de muncă și actul adițional la acesta, coroborate cu prevederile art.195 din Codul muncii.
Având în vedere cele expuse anterior și faptul că pârâta-recurentă a reținut suma de 345 lei din salariul cuvenit reclamantului, fără a respecta dispozițiile art.164 alin.1 și alin.2 din Codul muncii, precum și prevederile art.287 din Codul muncii, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de pârâtă ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de către pârâta-recurentă " " T împotriva sentinței civile nr. 1601/27.03.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul-intimat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 3 iulie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, Pt.JUDECĂTOR
- - - - - DR.-
În În
PREȘEDINTE SECȚIE PREȘEDINTE SECȚIE
GREFIER,
Red./16.07.2008
Thred./22.07.2208
Ex.2
Prima inst. - proks - - Trib.
Președinte:Maria Ana BibereaJudecători:Maria Ana Biberea, Ioan Jivan, Carmen
| ← Contestație decizie de sancționare. Decizia 1334/2008. Curtea... | Conflict de muncă. Decizia 129/2009. Curtea de Apel Iasi → |
|---|
