Conflict de muncă. Decizia 28/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 28
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Daniela
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursurile formulate de și CFR SA-SUC. FERATE I împotriva sentinței civile nr. 1867 din 10.10.2007 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul - intimat și consilierul juridic pentru intimatul - recurent - CFR SA-SUC. FERATE
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen și că prin serviciul registratură s-a depus la dosar întâmpinare de către intimata - recurentă CFR SA-SUC. FERATE I, întâmpinare care nu a fost comunicată recurentului - intimat.
Instanța comunică duplicatul întâmpinării depuse de intimata - recurentă CFR SA-SUC. FERATE I recurentului - intimat.
Recurentul - intimat solicită să se judece la acest termen.
Instanța lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitate recurentului - intimat să ia la cunoștință de conținutul întâmpinării depuse de CFR SA-SUC. FERATE
La a doua strigare a cauzei se prezintă recurentul - intimat și consilierul juridic pentru intimatul - recurent - CFR SA-SUC. FERATE
Consilierul juridic pentru intimatul - recurent - CFR SA-SUC. FERATE I arată că nu are de formulat alte cereri.
Instanța constată recurile în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Recurentul - intimat arată că a solicitat rcompaniei să-i fie eliberată o adeverință din care să rezulte sporul de noapte pe care l-a primit, dar a primit un răspuns incomplet prin care a fost frustrat de 5 ani. Precizează că la toate demersurile sale compania nu a binevoit să răspundă. A constatat că instanța de fond a acoperit pe cei care sunt în culpă și nu i-a obligat la plata de daune cominatorii. Dar dacă compania nu a putut să aducă în instanță actul solicitat, înseamnă că nu i-l va da niciodată. Mai arată că sunt mai multe evidențe în care se poate găsi ce a cerut el: fișe de plată, fișe de pontaj și condici de prezentă. Indică faptul că nu este un caz singular și că mai sunt și alți colegi de ai lui care sunt în aceiași situație. Mai precizează că a muncit ture de noapte de 12 ore și că arhiva este pierdută, dar nu este vina lui, ci a altcuiva. Faptul că s-a făcut o reorganizare a companiei nu are importanță deoarece arhiva nu s-a despărțit. Solicită admiterea recursului formulat de el și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea companiei la eliberarea adeverinței. Mai solicită ca până la eliberarea adeverinței să fie obligată compania la plata daunelor cominatorii în sumă de 50 lei pe lună.
Consilierul juridic pentru intimatul - recurent - CFR SA-SUC. FERATE I arată că societatea nu a fost de rea credință și în mod corect s-a respins cererea de către tribunal. Mai arată că s-a făcut o reorganizare în cadrul companiei și că este posibil ca evidențele cerute să fie la. Marfă sau la. Călători. Solicită admiterea recursului formulat de ei.
Recurentul - intimat solicită respingerea recursului formulat de CFR SA-SUC. FERATE
Declarând dezbaterile închise.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 1867 din 10 oct. 2007 Tribunalul Iași admite în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta "CFR" - Sucursala Regională de Ferate
Obligă pârâta să elibereze reclamantului o adeverință care să cuprindă sporul de noapte realizat de reclamant în perioadele: decembrie 1973, 01.01.1991 -01.12.1994 și 01.01.1996 -01.10.1998.
Respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtei la eliberarea unei adeverințe pentru perioadele 1972 -01.12.1973, 01.01.1974 -31.12.1990.
Respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata unei despăgubiri de 50 lei pentru fiecare lună de întârziere.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță reține că, reclamantul a fost angajat al societății pârâte în perioada 1972 -1998, perioadă în care susține că a beneficiat de spor de noapte, spor care însă nu este evidențiat în cartea de muncă.
Unitatea pârâtă a emis adeverința nr-, adeverință care nu cuprinde însă perioadele decembrie 1973, 01.01.1991 - 01.12.1994 și 01.01.1996 - 01.10.1998, deși conform cartei de muncă depusă la dosar reclamantul îndeplinea aceeași funcție în cadrul Regionalei CFR I, funcție în care a beneficiat de spor de noapte.
Simpla afirmație făcută de pârâtă în apărarea sa privind inexistența statelor de plată pentru perioadele solicitate de către reclamant fără a arăta și motivul obiectiv al acestei stări de fapt nu este în măsură aoe xonera de la obligația eliberării adeverinței.
Analizând înscrisurile din cartea de muncă a reclamantului se constată că unitatea nu poate fi obligată la eliberarea adeverinței pentru perioada 1972 -01.12.1973 întrucât în această perioadă reclamantul a urmat cursurile unor școli profesionale fiind repartizat în producție începând cu luna decembrie 1073.
În ce privește pretențiile reclamantului pentru perioada 01.01.1974 -31.12.1990 și acestea au fost respinse, întrucât în adeverința nr. 412/2007 eliberată de societatea pârâtă este cuprinsă această perioadă.
Referitor la pretențiile reclamantului de obligare a societății pârâte la plata unor despăgubiri de 50 lei pe lună până la obținerea adeverinței, acestea au fost respinse, motivat de faptul că apărările societății au constat în invocarea unei imposibilități de emitere a acesteia.
Întrucât societatea pârâtă nu a dat dovadă de rea credință, aceasta nerefuzând eliberarea adeverinței, instanța nu a obligat-o la plata despăgubirilor solicitate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantul și pârâta CF B - Sucursala Regională
1. În motivarea cererii de recursreclamantularată că în mod greșit i-a fost respinsă cererea de obligare a pârâtei la plata despăgubirii de 50 lei pe fiecare lună de întârziere până la eliberarea adeverinței solicitate. Cererea sa este justificată de faptul că numai obligând pârâta la daune va fi interesată să-și execute obligația și de asemenea de prejudiciul ce i-l cauzează prin neeliberarea adeverinței.
2. În motivarea cererii de recurs pârâta B - Sucursala Regională I arată că instanța nu a analizat corect probele dosarului. Astfel, prin adresa nr- eliberată de către Serviciul Comercial din cadrul Sucursalei Regionale I se precizează pentru perioada octombrie 1973 -1990 orele de noapte, fiind anexate și fișele la dosar.
Referitor la perioada 01.01.1991 -01.12.1994 și 01.01.1996 -01.10.1998 arată că motivul neeliberării adeverinței se datorează reorganizării SNCFR la data de 01.10.1998 conform OUG12/1998, din care s-a desprins și Călători și Marfă
SA B - Sucursala Regională Iaf ormulat și întâmpinare la recursul declarat de reclamantul prin care solicită respingerea acestuia.
Susține recurenta că nu a dat dovadă de rea -credință și nu a refuzat eliberarea adeverinței. Pe numele reclamantului a fost emisă adeverința nr- cu sporurile de noapte numai pentru perioadele rezultate din evidențele ce se găsesc în arhiva Sucursalei Regionale. Conform 12/1998 la data de 01.10.1998 a avut loc reorganizarea și este posibil ca activitatea prestată în acești ani să se regăsească în evidențele societăților înființate.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Examinând probele administrate în faza primului ciclu procesual în raport de motivele de recurs invocate și apărările formulate Curtea reține următoarele:
1. În ceea ce privește recursul declarat deB -Sucursala Regionalăse reține că instanța a analizat judicios probele cauzei.
Reclamantul a fost angajatul -Secția CT.1 în perioada ianuarie 1974 -decembrie 1995, raporturile de muncă încetând de drept ca urmare a pensionării acestuia.
Prin sentința recurată a fost obligată la eliberarea unei adeverințe care să cuprindă sporul de noapte realizat de reclamant în perioadele decembrie 1973, 01.01.1991 -01.12.1994 și 01.01.1996 - 01.10.1998.
Împrejurarea, susținută prin motivele de recurs, că neeliberarea adeverinței pentru aceste perioade se datorează reorganizării la 1.10.1998 conform 12/1998 nu este de natură să o exonereze de obligația ce-i revine în calitate de fost angajator.
Recurenta este singura în măsură să depună diligențe pentru a extrage din arhivă datele relative la activitatea reclamantului intimat în perioada în care a fost salariatul acesteia.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul disp. art. 40(2) lit. h din Codul muncii și art. 312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
2. În ceea ce privește recursul declarat de reclamantul Curtea reține că în mod nelegal nu a fost obligată unitatea la plata daunelor cominatorii către reclamant.
Daunele cominatorii reprezintă o sancțiune pecuniară ce se aplică de instanțele de judecată în vederea asigurării executării unei obligații de a face, determinată prin hotărâre judecătorească, iar rațiune acordării unor astfel de daune o constituie exercitarea efectului lor de constrângere asupra debitorului care persistă în neexecutarea obligației prin silirea lui la plata către creditorul -reclamant a unor sume determinate pe fiecare zi de întârziere.
Prin consecință, capătul de cerere privitor la obligarea pârâtei la plata de daune cominatorii până la eliberarea adeverinței se vădește a fi întemeiat și va fi admis ca atare.
Prin urmare, în baza art. 312 Cod procedură civilă combinat cu art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă Curtea va admite recursul declarat de și va modifica în parte sentința recurată.
Va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 1,6 lei pe fiecare zi de întârziere (aproximativ 48 lei pe lună) până la eliberarea adeverinței conform sentinței recurate, începând cu data de 10.10.2007 (data stabilirii obligației în sarcina angajatorului prin hotărârea tribunalului).
Va menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1867 din 10.10.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în parte în sensul că:
Obligă pârâta CFR SA - Sucursala Regională Ferate I să plătească reclamantului suma de 1,6 lei pe fiecare zi de întârziere până la eliberarea adeverinței conform sentinței recurate, începând cu data de 10.10.2007.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile recurate.
Respinge recursul declarat de pârâta CFR SA - Sucursala Regională Ferate I, prin reprezentanți legali împotriva aceleași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.01. 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
14.02.2008
Tribunalul Iași:
- -
-
Asupra cauzei recursurilor declarate împotriva sentinței civile nr. 1867 din 10.10.2007 constată următoarele
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Pronunțată în ședința publică de la 22 Ianuarie 2008
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
25 Ianuarie 2008
Președinte:Nelida Cristina MoruziJudecători:Nelida Cristina Moruzi, Cristina Mănăstireanu, Daniela
| ← Conflict de muncă. Decizia 25/2008. Curtea de Apel Iasi | Conflict de muncă. Decizia 331/2008. Curtea de Apel Iasi → |
|---|
