Conflict de muncă. Decizia 782/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 782
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 3: Cristina
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de MANAGEMENT LICHIDARE I - LICHIDATOR AL SC" "SA BÂRLAD și SC SA B - PRIN LICHIDATOR MANAGEMENT LICHIDARE I împotriva sentinței civile nr. 518 din 15.05.2008 a Tribunalului Vaslui (dosar nr-), intimați fiind, și.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen și că nu s-a răspuns la excepțiile tardivității introducerii recursului și a lipsei calității procesuale pasive.
Intimatul arată că nu are de formulat alte cereri.
Instanța acordă cuvântul părților pe excepția tardivității introducerii recursului, pe excepția lipsei calității procesuale pasive și fondul cererii de recurs.
Intimatul solicită admiterea excepției, respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe.
Declarând dezbaterile închise.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Bârlad cu nr. 952/89/7.03.2007, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâta SC SA Bârlad solicitând să se constate că în perioada 1.04.2001, până la încetarea contractului de muncă pentru fiecare reclamant au fost încadrați în locuri de muncă cu condiții speciale, iar pârâta să fie obligată să transmită Casei de Pensii Bârlad declarațiile rectificative corespunzătoare fiecărei luni din perioada menționată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au susținut că, de la data angajării, până în luna aprilie 2001, au desfășurat activități 100% în grupa I de muncă, conform pct. 85 Anexa 1 la Ordinul nr. 50/1990, mențiune specificată în carnetul de muncă al fiecăruia.
Deși au lucrat în condiții foarte grele, care au rămas aceleași și după aprilie 2001, nu au beneficiat de la această dată de condiții speciale de muncă. Expunerea îndelungată la substanțe nocive a avut consecințe grave asupra sănătății lor, dobândind boli profesionale.
Au mai susținut reclamanții că, în cadrul societății pârâte nu s-au efectuat amenajări pentru reducerea poluării și crearea unor locuri de muncă conform standardelor de sănătate și securitate în muncă, ci dimpotrivă, a avut loc o reducere a numărului de ventilatoare. Deși sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 și Anexa I poziția 31 lit. a din Legea nr. 226/2006, pârâta nu a făcut demersurile necesare pentru obținerea avizului pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale în conformitate cu prevederile HG nr. 1025/2003.
Prin întâmpinarea formulată, SC SA Bârlad a invocat, întemeindu-se pe dispozițiile art. 3 alin. 3 din HG nr. 1025/2003, excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.
A fost invocată și excepția inadmisibilității cererii în constatare, în raport de dispozițiile art. 111 Cod proc. civilă, iar pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivat de faptul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de HG nr. 1025/2003 privind încadrarea personalului în locuri de muncă în condiții speciale.
Au fost depuse copii de pe înscrisuri și s-a solicitat interogatoriul celeilalte părți.
Prin sentința civilă nr. 1307 din 9 mai 2007, Judecătoria Bârlada respins excepțiile invocate în cauză și acțiunea formulată de reclamanții, și împotriva pârâtei SC SA Bârlad.
Tribunalul Vasluia admis recursul declarat de reclamanți și a casat sentința, constatând că Tribunalul Vaslui este competent să soluționeze litigiul.
Prin sentința civilă nr. 518 din 15 mai 2008, Tribunalul Vasluia admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, și împotriva pârâtei SC SA Bârlad, prin lichidator Management Reorganizare Lichidare I și a constatat că, în perioada 1 aprilie 2001-27 decembrie 2005, reclamanții, au lucrat în locuri de muncă în condiții speciale, iar în perioada 1 aprilie 2001-31 ianuarie 2005, reclamantul a lucrat în locuri de muncă în condiții speciale.
A respins celelalte capete de cerere solicitate de reclamanți.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Excepțiile invocate sunt neîntemeiate, urmând să fie respinse. Acțiunea este admisibilă, întrucât reclamanții au posibilitatea de a se adresa instanței pentru efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă, funcție de activitatea pe care consideră că au desfășurat- Admiterea excepției inadmisibilității cererii ar contraveni principiului liberului acces la justiție, consacrat de art. 21 din Constituția României și art. 6 alin. 1 din CEDO.
În ce privește lipsa calității procesuale active a reclamantului, aceasta nu poate fi reținută, deoarece dispozițiile HG nr. 1025/2003, invocate de pârâtă, nu sunt aplicabile în situația în care pârâta se află în procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006.
În ceea ce privește fondul cauzei, s-a constatat că, până la data de 1 aprilie 2001, încadrarea în grupele de muncă s-a făcut conform Ordinului nr. 50/1990, act normativ abrogat la data menționată prin Legea nr. 19/2000. Până la această dată, reclamanții au beneficiat de încadrarea în grupa I de muncă, ulterior fiind încadrați în condiții deosebite. Și ulterior datei de 1.04.2001, reclamanții au desfășurat activitatea în aceleași condiții la SC SA Bârlad, iar HG nr. 1025/2003 prevede la punctul 31 din Anexa 1, că domeniul de activitate în care și-au desfășurat activitatea reclamanții "a) abrazivelor din cuarț-toate operațiile aferente procesului de fabricație și b) Granularea carburii de siliciu, a electrocorindonului și finisarea pietrelor de polizor" pot fi încadrate în condiții speciale de muncă. Faptul că angajatorul nu a depus la Inspectoratul Teritorial d e Muncă documentația necesară, conform adresei 3748 din 7.05.2008 nu este de natură a lipsi reclamanții de drepturile lor.
Prin urmare, se va admite primul capăt de cerere, iar al doilea va fi respins, întrucât reclamanții se pot folosi chiar de hotărâre pentru a obține cele solicitate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Management Reorganizare Lichidare I, lichidatorul pârâtei SC SA Bârlad.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 și art. 3041Cod proc. civilă, recurenta susține, în primul rând, că instanța nu motivează respingerea excepțiilor invocate, hotărârea fiind lovită de nulitate.
În al doilea rând, nici pe fondul cauzei instanța nu a reușit să motiveze admiterea cererii reclamanților. Situația de fapt reținută este greșită. Societatea nu se încadrează în condițiile prevăzute de HG nr. 1025/2003 și au fost respectate toate obligațiile legale, fiind înaintată spre avizare documentația necesară privind încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite.
Apariția HG nr. 1025/2003 și a HG nr. 226/2006 nu obligă societatea să încadreze locurile de muncă în condiții speciale, iar instanța nu face nici o referire la înlăturarea apărărilor, motivelor și probatoriului administrat în cauză.
Prin întâmpinarea formulată, intimații, și au invocat excepția tardivității introducerii recursului, susținând că sentința civilă nr. 518/15 mai 2008, care a devenit lege, este o hotărâre definitivă și executorie, investită cu formulă executorie. Recurenta a primit hotărârea pe data de 5 august 2008 și nu se justifică de ce nu și-au exercitat drepturile cu celeritate.
Intimații au invocat și excepția lipsei calității procesuale a recurentei, întrucât nu înțeleg cine pe cine reprezintă, iar SC SA Bârlad este dizolvată, nu mai are statut de persoană juridică.
Pe fondul cauzei, se susține că hotărârea atacată este motivată prin efectul legii.
Față de excepțiile invocate, Curtea constată următoarele:
Sentința civilă nr. 518 din 15.05.2008 pronunțată de Tribunalul Vasluia fost comunicată recurentei la data de 8.08.2008.
Conform art. 80 din Legea nr. 168/1999, termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii instanței de fond, iar art. 302 Cod proc. civilă, cu care se completează în mod corespunzător dispozițiile Legii nr. 168/1999, prevede că recursul se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă.
Cererea de recurs a fost înregistrată la Tribunalul Vaslui la data de 21.08.2008, însă a fost trimisă prin poștă, fiind predată la Oficiul poștal la data de 19.08.2008, înlăuntrul termenului de recurs calculat conform art. 101 alin. 1 Cod proc. civilă.
În conformitate cu dispozițiile art. 104 Cod proc. civilă, se va socoti că recursul a fost exercitat în termen, neavând relevanță, în ceea ce privește termenul de exercitate a căii de atac, caracterul definitiv și executoriu al hotărârii sau investirea acesteia cu formulă executorie.
În ceea ce privește calitatea procesuală a recurentei, aceasta este conferită de calitatea de parte în cauza soluționată de Tribunalul Vaslui prin hotărârea care face obiectul prezentului recurs.
Calitatea procesuală de recurentă aparține pârâtei chemate în judecată de către intimații reclamanți, respectiv SC SA Bârlad, care, fiind o societate în lichidare, este reprezentată de lichidatorul confirmat, Management Reorganizare Lichidare
Prin urmare, se vor respinge ca neîntemeiate ambele excepții invocate de intimați.
În recurs nu au fost administrate probe noi și nu s-au invocat din oficiu motive de ordine publică.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea primei instanțe, prin prisma criticilor formulate de recurentă, Curtea constată că recursul este fondat pentru considerentele ce urmează:
Prin art. 20 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, care a intrat în vigoare la data de 1 aprilie 2001, s-au prevăzut locurile de muncă în condiții speciale, alte locuri de muncă în condiții speciale decât cele prevăzute la alin. 1 putând fi stabilite numai prin lege, aș cum prevede alin. 2 al aceluiași articol.
În temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, a fost adoptată HG nr. 1025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale.
Pentru încadrarea persoanelor în locurile de muncă în condiții speciale este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele criterii prevăzute în art. 2 alin. 1 din HG nr. 1025/2004: încadrarea locurilor de munca în grupa I de muncă, anterior datei de 1 aprilie 2001; desfășurarea activității în condiții speciale pe durata programului normal de lucru din luna respectivă numai în locurile de muncă definite la art. 1 lit. a); existența la locurile de muncă în condiții speciale a unor factori de risc care nu pot fi înlăturați, în condițiile în care s-au luat măsurile tehnice și organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea acestora, în conformitate cu legislația de protecție a muncii în vigoare; efecte asupra persoanelor din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, datorate în exclusivitate unor cauze profesionale și înregistrate pe perioada ultimilor 15 ani; efecte asupra capacității de muncă și stării de sănătate, evaluate în baza datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, de structurile medicale de medicina muncii sau la comisiile de expertizare a capacității de munca, pe perioada ultimilor 15 ani.
Intimații reclamanți nu au făcut dovada îndeplinirii cumulative a acestor criterii.
În ceea ce privește metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale, aceasta include mai multe etape, care trebuie parcurse în ordinea cronologică indicată în art. 3 alin. 1 din HG nr. 1025/2004, aceste etape fiind: nominalizarea locurilor de muncă care se solicită a fi încadrate în condiții speciale, efectuată de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori cu responsabilul cu protecția muncii; solicitarea de verificare a activităților cuprinse în lista locurilor de muncă în condiții speciale, initiată de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii, adresată inspectoratului teritorial d e munca pe raza căruia se află locul de muncă respectiv sau Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților; verificarea de către inspectoratele teritoriale de muncă sau Comisia Națională pentru Controlul Activităților a locurilor de muncă nominalizate, din punct de vedere al îndeplinirii măsurilor tehnico-organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor profesionale prevăzute de legislația privind protecția muncii ori în normele fundamentale de securitate radiologica, după caz, confirmată prin procesul-verbal întocmit conform anexei nr. 2.1, respectiv anexei nr. 2.2 la hotărâre; efectuarea expertizei tehnice, la solicitarea angajatorului împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii, în vederea identificarii factorilor de risc care nu pot fi înlaturati, conform criteriului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c), precum și a efectelor asupra persoanelor, definite conform criteriului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. d); efectuarea expertizei medicale, la solicitarea angajatorului împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii, în vederea identificarii și interpretării datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, al structurilor medicale de medicina muncii și al comisiilor de expertizare a capacității de munca, pentru confirmarea criteriului stabilit la art. 2 alin. (1) lit. e).
Nici una dintre aceste etape nu a fost parcursă, iar menționarea, de către instanța de fond, a prevederilor pct. 31 lit. a și b din Anexa 1 HG nr. 1025/2003, care prevede lista locurilor de muncă în care se desfășoară activități ce pot fi încadrate în condiții speciale, cu respectarea prevederilor acestei hotărâri, nu atrage încadrarea locurilor de muncă, în care intimații și-au desfășurat activitatea, în condiții speciale. În absența îndeplinirii cumulative a criteriilor menționate și în condițiile în care nu a fost respectată metodologia prevăzută de HG nr. 1025/2003, încadrarea în grupa I de muncă până în anul 2001 și existența unui nivel ridicat de noxe nu sunt criterii suficiente pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale.
Mai mult, potrivit art. 3 alin. 3 din HG nr. 1025/2003, în cazul în care angajatorul nu declanșează procedura de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale, sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori responsabilul cu protecția muncii pot sesiza inspectoratele teritoriale de munca, care vor dispune verificarea locurilor de munca conform alin. (1) lit. c).
De asemenea, potrivit art. 13 din același act normativ, angajatorii și/sau sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă, care nu au primit aviz pentru încadrarea locurilor de munca în condiții speciale, pot formula plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei care, împreună cu Ministerul Sănătății, o va soluționa în termen de 30 de zile, prin decizie rămasă definitivă, această decizie putând fi contestată la instanța judecătorească competentă, potrivit legii.
În ceea ce privește dispozițiile Legii nr. 226/2006, se reține că prin acest act normativ se precizează că locurile de muncă încadrate în condiții speciale, prevăzute la art. 1 alin. (1), sunt cele din unitățile prevăzute în anexa nr. 2, care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale, în conformitate cu prevederile <LLNK 12003 1025 20 301 0 35>Hotărârii Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de munca în condiții speciale, cu modificările și completările ulterioare. Din examinarea anexei nr. 2, se constată că SC SA Bârlad nu se regăsește printre unitățile care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale.
În consecințele față de considerentele expuse, avându-se în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 2 și 3 Cod proc. civilă, se va admite recursul formulat și se va modifica în parte sentința, în sensul că se va respinge cererea reclamanților privind constatarea încadrării în locuri de muncă în condiții speciale. Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepțiile tardivității introducerii recursului și lipsei calității procesuale active invocate de intimați.
Admite recursul declarat de Bîrlad, prin lichidator Management Reorganizare Lichidator I împotriva sentinței civile nr. 518 din 15 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui, sentință pe are o modifică în parte.
Respinge cererea reclamanților, și în contradictoriu cu pârâta SA. Bîrlad, prin lichidator privind constatarea încadrării în locuri de muncă în condiții speciale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored. /
02 ex.
18.12.2008
Tribunalul Vaslui
Jud.
Jud.
Președinte:Nelida Cristina MoruziJudecători:Nelida Cristina Moruzi, Carmen Bancu, Cristina
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 356/2008. Curtea de... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 709/2009. Curtea... → |
|---|
