Conflict de muncă. Decizia 9625/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 9625
Ședința publică de la 06 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tamara Carmen Bunoiu
JUDECĂTOR 2: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 3: Sorin
Grefier:
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 1492 din 26 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurentul reclamant, lipsind intimata SC SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, învederându-se că, recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, se acordă cuvântul părții prezente asupra recursului.
Recurentul reclamant, pune concluzii de admitere a recursului conform motivelor formulate, casarea sentinței, iar pe fond, trimiterea cauzei spre rejudecare pentru cercetarea fondului.
F
CURTEA
Asupra recursului de față.
Constată că la date de 02.04.2008, reclamantul s-a adresat instanței formulând cerere de chemare în judecată împotriva pârâta SC SA solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei de a-i comunica decizia de desfacere a contractului de muncă, să-l reintegreze în muncă pe funcția deținută anterior și la plata drepturilor salariale pe perioada septembrie 2002 și până în prezent.
A mai solicitat și obligarea pârâtei să-i plătească asigurările sociale pe perioada septembrie 2002 și până în prezent și să-i restituie carnetul de muncă.
În motivarea acțiunii a arătat că a lucrat la SC SA în funcția de monteur prefabricate ( dulgher) până în cursul lunii septembrie 2002, când pârâta a refuzat să-l mai primească la muncă întrucât societatea se afla într-o "perioadă mai dificilă" însă ulterior, după depășirea perioadei " financiare sensibile" pârâta nu și-a respectat promisiune de a-l primi în continuare la muncă și nici nu i-a comunicat în copie decizia de desfacere a contractului de muncă.
La data de 14 mai 2008, pârâta SC"" SA Dr. Tr.S a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii formulate de reclamant, întrucât acesta a fost angajatul M (actuala SC SA), în perioada 1986 - mai 1989, primind în acest sens și locuință de serviciu. A mai susținut că acesta nu putea fi angajatul său până în cursul lunii septembrie 2002 întrucât se afla în șomaj potrivit înscrisurilor aflate în baza de date a
Tribunalul Mehedinți, prin sentința nr. 1492 din 26 iunie 2008 respins acțiunea formulată de reclamantul.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamantul nu a făcut dovada faptului că s-a aflat în raporturi contractuale de muncă cu pârâta SC SA până în luna septembrie 2002 și că după această dată pârâta a refuzat să-l primească la muncă, precum și faptul de a fi solicitat pârâtei eliberarea carnetului de muncă și că aceasta din urmă ar fi refuzat.
Astfel, în perioada 10.06.2002- 20.07.2003 reclamantul a fost șomer și a beneficiat de drepturile bănești prevăzute de Legea 76/2002, potrivit înscrierii din carnetul de muncă ( pozițiile 30 - 31), ceea ce presupune că, anterior a fost emisă o decizie de desfacere a contractului de muncă însă de către un alt angajator, respectiv SC SA DR TR S, societate la care reclamantul s-a angajat pe perioadă nedeterminată, în postul de paznic începând cu data de 01.11.1991 așa cum rezultă din carnetul de muncă seria - nr. - emis de această societate comercială.
În situația în care, anterior, reclamantul nu a formulat cerere pentru restituirea carnetului de muncă, iar după promovarea acțiunii intimata a constatat că acest act este păstrat în arhiva societății, reclamantul poate solicita direct pârâtei eliberarea acestui document.
Împotriva sentinței, la data de 21 iulie 2008, a declarat recurs reclamantul, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Prin motivele de recurs depuse pe aceeași dată, a susținut că prima instanță nu a analizat și nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere pe care le-a formulat, reținând o stare de fapt parțial eronată, în condițiile respingerii cererii de probatorii solicitate. A solicitat, sub acest, aspect casarea sentinței Tribunalului Mehedinți și trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât nu s-a analizat fondul cauzei.
Recursul declarat de reclamant este neîntemeiat și se va respinge avându-se în vedere următoarele considerente:
Astfel, este nefondat, în primul rând, motivul de ordin procedural invocat de către reclamant în sensul că Tribunalul Mehedinți nu a cercetat fondul cauzei, nefiind aplicabile în acest sens dispozițiile art. 312 alin. 5 cod procedură civilă.
In acest sens, prima instanță analizat, în considerentele hotărârii pronunțate, toate capetele de cerere cu care a fost investită.
Referitor la cererea de probatorii formulată de către reclamant prin mandatar și aflată la fila 52, se constată că acesta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri; proba testimonială și interogatoriul societății comerciale pârâte, însă ulterior, prin încheierea din 26 iunie 2008 s- susținut și solicitat doar încuviințarea probei testimoniale, probă respinsă în mod corect de către prima instanță, ca nefiind utilă și pertinentă.
Este adevărat că potrivit dispozițiilor Codului Muncii, în litigiile de muncă sarcina probei este inversată, aceasta revenind angajatorului, însă, în speță, cu înscrisurile depuse la dosar intimata făcut dovada faptului că reclamantul nu mai era angajatul său în cursul lunii septembrie 2002.
In acest sens s-a depus la dosar copia cărții de muncă a acestuia, din care rezultă că începând cu 1 1991 acesta s- angajat la o altă societate, respectiv SC"" SA Dr. Tr.
De asemenea, din adresa înregistrată sub nr. 579 din 11 iunie 2008, emisă de intimată, rezultă faptul că în arhiva acesteia a fost găsit carnetul de muncă al reclamantului, în care nu au avut loc operări începând cu data de 1 decembrie 1998 și nemenționându-se data încetării raporturilor de muncă și nici vreo decizie de desfacere a contractului de muncă.
Acest înscris se coroborează cu baza de date aflată în cadrul M, din care rezultă că în perioada 10 iunie 2002 - 20 iulie 2003 reclamanta se afla în șomaj, situație ce prezumă faptul că în cursul lunii septembrie 2002 acesta nu mai putea fi angajat al societății comerciale pârâte,astfel încât nu-i mai incumbă nici o obligație privind solicitările din cererea inițială.
Faptul că reclamantul a primit locuință de serviciu din partea societății comerciale pârâte și că ulterior, prin sentința civilă nr. 7682 din 5 decembrie 2002 Judecătoriei Dr. Tr. S s-a dispus rezilierea contractului de închiriere și evacuarea sa din imobil, nu prezintă relevanță cu privire la capetele de cerere formulate de reclamant, situația respectivă făcând dovada faptului că acesta a fost angajat al pârâtei la o dată anterioară lunii septembrie a anului 2002.
Față de cele arătate, se constată că hotărârea Tribunalului Mehedinți nu este afectată de nici unul din motivele de casare prevăzute în dispozițiile art. 304 pct. 1-5 cod procedură civilă, astfel că în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă recursul declarat de reclamant se privește ca nefondat și se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 1492 din 26 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA Dr. Tr.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 2008
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red. Jud.
2 ex/IE/17.11.2008
fond:
Președinte:Tamara Carmen BunoiuJudecători:Tamara Carmen Bunoiu, Ioana Moțățăianu, Sorin
| ← Contestație decizie de sancționare. Decizia 9379/2008. Curtea... | Contestație decizie de pensionare. Decizia 10100/2008. Curtea... → |
|---|
