Contestație decizie de sancționare. Decizia 478/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ nr. 478
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 29 aprilie 2009
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Jănică Gioacăș- JUDECĂTOR 2: Sorina Romașcanu
- --judecător
- --președinte secție civilă
GREFIER: -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr.919 din 16 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat contestatoarea legitimată cu seria - nr.- eliberată la data de 15.06.2007 de către Poliția municipiului R, lipsă fiind intimatul-pârât.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință în sensul că a învederat instanței că recursul are ca obiectcontestație la decizia desancționare,dosarul se află la primul termen de judecată și procedura este completă.
Instanța constată recursul ca fiind la primul termen de judecată, declarat în termen, motivat și legal scutit de taxa judiciară de timbru.
Recurenta-contestatoare depune la dosar adresa nr.5770 din 28.04.2009 prin care intimata solicită judecarea cauzei în lipsă cu precizarea că lasă soluția la aprecierea instanței și în xerocopie depune decizia 87/14.04.2009, decizia nr.89/4.08.2005, adresa nr.5534/27.04.2009, doi fluturași de salariu și un memoriu, cu precizarea că a fost reîncadrată în funcția avută anterior. Nu mai are cereri noi de formulat.
Nemaifiind probe de administrat și cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Recurenta-contestatoare având cuvântul solicită a se reține că începând cu data de 13.04.2009 și-a reluat activitatea de consilier juridic și solicită o precizare din partea instanței cu privire la salariul și sporurile care trebuie să i se acorde cu ocazia repunerii în funcție, precum și plata concediului de odihnă neefectuat datorită suspendării.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.919 din 16.12.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- s-a respins ca nefondată contestația formulată de, reținându-se în esență următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 2843 din 03.09.2008, reclamanta a formulat contestație împotriva deciziei de sancționare nr. 213 din 31.07.2008 emisă de pârâta SPITALUL MUNICIPAL DE URGENȚA R, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța acesta să fie anulată decizia contestată, plata drepturilor bănești aferentă perioadei suspendării contractului de muncă și cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că, în fapt, prin decizia contestată, în temeiul art.52, alin.1 lit.c din codul muncii, a fost suspendată din funcția de consilier juridic a Spitalului Municipal de Urgența R pe motiv că nu a respectat dispozițiile legale privind întocmirea corectă și completă a deciziilor de dreptul muncii emise de unitatea pârâta precum și neexercitarea atribuțiilor de serviciu prin neprezentarea și susținerea dosarelor în fața instanțelor de judecată pentru a apăra interesele Spitalului Municipal
În precizarea acțiunii arată că pârâta a încheiat unele contracte cu firme de avocatură și că pentru susținerea dosarelor la instanțele de judecată se prezentau reprezentanții acelor firme. Cu toate acestea, intimata i-a formulat plângere penală pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prevăzută la art. 248 cod penal, ceea ce îi îngrădește dreptul la muncă, fapt ce a determinat-o să formuleze prezenta contestație.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În conformitate cu prevederile art.52 alin. (1) lit. c) Codul muncii suspendarea contractului individual de munca are loc din inițiativa angajatorului, în cazul în care acesta a sesizat organele de cercetare și urmărire penală cu privire la posibila săvârșire de către angajat a unor fapte penale ce îl fac incompatibil cu funcția deținută, situație în care măsura dispusă în acest caz nu reprezintă o sancțiune disciplinară care să atragă incidentă în cauza a prevederilor art.62 și 263 - 268 Codul muncii.Ca atare, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, raporturile juridice de muncă dintre părți sunt suspendate, și numai în cazul în care s-a constatat nevinovăția angajatului, acesta își va relua activitatea anterioară, fiind îndreptățit la o despăgubire egală cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului, conform art.52 alin.2 Codul muncii.
În atare situație, instanța a constatat că, în speță, simpla formulare a plângerii penale împotriva angajatului îndreptățește pe angajator să suspende unilateral contractul individual de munca, și a respins contestația formulată împotriva deciziei nr. 213 din 31.07.2008.
Împotriva sentinței civile nr.919 din 16.12.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț, în termen legal, a formulat recurs contestatoarea criticând-o pentru următoarele motive:
- există la dosar dovezi care arată că recurenta a fost îndepărtată de managerul de la activitatea juridică a unității;
- dosarul penal al contestatoarei-recurente cu nr.2552/P/2008 a fost înaintat la data de 4.02.2009 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală;
- art.52 din Codul muncii nu trebuie să devină un instrument folosit cu rea credință de către angajator.
La termenul din 29.04.2009,prezentă în instanță recurenta-contestatoare arată că și-a reluat activitatea de consilier juridic, conform deciziei nr.87/14.04.2009 și lasă soluția la aprecierea instanței.
Recursul este nefondat.
Prin decizia nr.213 din 31.07.2008 s-a dispus, în temeiul art.52 al.1 lit.c din Codul muncii, suspendarea contractului de muncă al salariatei-recurente până la soluționarea definitivă a plângerii penale formulate împotriva sa de către intimată.
Prin plângerea penală care a stat la baza deciziei mai sus menționate, organele de cercetare penală au fost sesizate cu săvârșirea de către a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art.248 raportat la art.41 Cod penal.
Conform art.52 al.1 lit.c din Codul muncii, contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în cazul în care aceasta a formulat plângere penală împotriva salariatului pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
Raportat la aceste dispoziții legale, în mod corect prima instanță a constatat că simpla formulare a plângerii penale împotriva angajatului îndreptățește pe angajator să suspende unilateral contractul individual de muncă.
Față de considerentele expuse, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
E:
Respinge recursul ca nefondat promovat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr.919 din 16 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - -
- -
Red.sent.-/
Red.dec.rec.-
Tehn.- / 22.05.2009/2 ex.
Președinte:Jănică GioacășJudecători:Jănică Gioacăș, Sorina Romașcanu, Camelia Drăghin
| ← Contestație decizie de pensionare. Decizia 509/2008. Curtea de... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 862/2009. Curtea... → |
|---|
