Contestație decizie de sancționare. Decizia 506/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 506/R-CM
Ședința publică din 24 Iunie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Laura Ioniță JUDECĂTOR 2: Nicoleta Simona Păștin
JUDECĂTOR 3: Paulina
Judecător -
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de intimata " - ", cu sediul în Râmnicu V,-, județul V împotriva sentinței civile nr.381 din 23 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru intimatul-contestator, în baza împuternicirii avocațiale nr.98/2008 emisă de Baroul V - Cabinet Individual, lipsind recurenta-intimată " - "
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Avocat pentru intimatul-contestator susține că a încetat raportul de muncă prin oferta de disponibilizare și depune la dosar în copie, carnetul de muncă, dispoziția nr.135 din 27.05.2008 emisă de -, nota de lichidare, oferta adresată salariaților, de plecare la cerere, cu compensație bănească pentru încetarea raportului de muncă și anexă la oferta de plecare la cerere. Prezintă în original cartea de muncă spre a fi comparată copia cu aceasta. Arată că nu are cereri prealabile acordării cuvântului asupra recursului.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Avocat având cuvântul pentru intimatul-contestator, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței pronunțate de Tribunalul Vâlcea ca legală și temeinică, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Susține că din probele administrate în cauză rezultă nelegalitatea și netemeinicia măsurilor luate de intimată care au dus la prejudicierea gravă a intimatului prin schimbarea locului de muncă, respectiv din șofer al directorului a ajuns șofer obișnuit, cu micșorarea salariului.
În ceea ce privește kilometrajul, susține că nu s-a făcut nicio cercetare cu privire la acest aspect, nu i s-a luat contestatorului notă explicativă și nu s-a efectuat procedura prealabilă. A dovedit cu acte și martori că acesta era defect.
Cu privire la bonul pretins fals, susține că întrucât consumul de benzină a fost bine calculat și nu mai sunt alte bonuri, nu există dovada că societatea a fost prejudiciată.
Solicită a se avea în vedere și situația actuală, respectiv faptul că reintegrarea a rămas fără obiect, având în vedere că a încetat raportul de muncă prin oferta de disponibilizare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată că la data de 31 octombrie 2007 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Vâlcea contestația formulată de petentul împotriva Dispoziției nr.162 din 26 septembrie 2007 emisă de " - ", prin care a fost sancționat disciplinar cu reducerea salariului de bază cu 10% pe o durată de trei luni și trecerea pe un alt mijloc de transport.
Contestatorul a solicitat anularea ca nelegală și netemeinică a dispoziției, repunerea sa în situația anterioară, plata daunelor morale și materiale cauzate de măsura luată abuziv de unitate, cu cheltuieli de judecată.
Raportul nr.24074/14.09.2007 este total greșit, nu a avut în vedere documente de natură să demonteze toate acuzațiile nefondate ce i se aduc și este întocmit la comandă. Nu au fost avute în vedere adresa oficială făcută de către Stația nr.1 privind înregistrarea video și valabilitatea bonului fiscal nr.53/27.07.2007, adresa nr.23931/13.09.2007 făcută de șeful Secției Transporturi către serviciul personal, comanda nr.7853/30.- emisă de reprezentanța Citroen privind problemele apărute la kilometrajul autoturismului. Contestatorul a mai precizat că a semnalat problemele apărute la kilometraj în foile de parcurs, că distanțele în kilometri parcurse sunt confirmate de Direcția Comercială și semnate de directorul comercial și că nu a folosit autoturismul în alte scopuri.
A formulat plângere la comisia de disciplină și a solicitat să i se permită să asiste la soluționarea ei și să fie asistat de avocat, dar a primit răspuns negativ. Această comisie nu a fost constituită legal, iar procedura folosită a fost de natură să îl prejudicieze.
Prin întâmpinare, intimata " - " a formulat următoarele apărări:
Sancționarea disciplinară a fost determinată de faptul că salariatul prezentat spre decontare bonuri fiscale fără să alimenteze autoturismul pe care își desfășoară activitatea.
Acesta a prezentat spre decontare bonul fiscal nr.538/270.72007 în valoare de 150,15 lei eliberat de stația nr.1 Râmnicu Din înregistrările video de la data și ora emiterii acestui bon fiscal reiese fără niciun dubiu că autoturismul condus de contestator nu a staționat la pompă.Cele filmate sunt confirmate de șeful stației.
În conformitate cu art.267 4 Codul muncii, contestatorul a fost convocat la cercetarea disciplinară prin adresa nr.2204/24.08.2007. În notele explicative nu a recunoscut fapta săvârșită nici atunci când i-au fost prezentate dovezile.
Ca urmare a plângerii formulate de salariat, comisia de disciplină legal constituită prin Dispoziția nr.133/08.08.2007 a directorului general a analizat actele care au stat la baza dispoziției de sancționare și a constatat că sancțiunea a fost aplicată cu respectarea prevederilor legale.
Regulamentul de funcționare a comisiei de disciplină nu prevede obligativitatea asistării salariatului de către un avocat pe parcursul cercetării disciplinare.
Prin fapta sa, contestatorul a încălcat prevederile cap.IV art.1 pct.1.6, ale art.6 pct.6.9 din Regulamentul intern - anexa 13 la contractul colectiv de muncă pe anii 2006-2009 la nivel de unitate, precum și obligația din fișa postului de a-și da concursul pentru micșorarea cuantumului de carburant la autovehiculul cu care lucrează.
Sunt abateri disciplinare, potrivit cap.VIII art.4 pct.4.2 și pct.4.8 din Regulamentul intern acțiunea intenționată în dauna societății și furnizarea voită celor în drept de date eronate privind funcționarea instalațiilor, activitatea la locul de muncă.
Pentru ca salariatul să nu mai aibă tentația procurării bonurilor fiscale fără alimentarea autoturismului pe care lucrează, a fost trecut pe un alt autovehicul, la care alimentarea se face de la depozitul de carburanți al societății. Au fost menținute însă drepturile salariale.
Pentru aceste motive intimata a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr.381/23.04.2008, Tribunalul Vâlceaa admis contestația, a anulat dispoziția nr.162/2007 emisă de intimată, a dispus repunerea contestatorului în situația anterioară emiterii dispoziției și a obligat unitatea la plata drepturilor salariale reprezentând diferența între drepturile salariale primite și cele cuvenite, de la data emiterii dispoziției și până la repunerea în situația anterioară. A obligat intimata la plata cheltuielilor de judecată de 300 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut în fapt și în drept următoarele:
Contestatorul este salariat al societății pârâte, având funcția de conducător auto, pe autoturismul marca Citroen -.
Prin Dispoziția nr.162/26 septembrie 2007, "" l-a sancționat cu reducerea salariului de bază cu 10% pe o durată de trei luni, fiind trecut pe un alt mijloc de transport, stabilit de Direcția Comercială.
S-a reținut în sarcina contestatorului că a depus spre decontare la Biroul Financiar, bonul fiscal nr.538/27.07.2007 în valoare de 150,15 lei, eliberat de Stația nr.1 Râmnicu Din înregistrările video avute la dispoziție, privind data și ora înscrise pe bonul fiscal rezultă că autoturismul societății marca Citroen cu nr.- nu a staționat la pompă, iar între ora înscrisă pe bonul fiscal și ora afișată de camera de filmare de la pompa de alimentare, este un decalaj de aproximativ 4 minute.
S-a mai reținut de asemenea că potrivit procesului-verbal încheiat în data de 25.01.2007 între ing. - predător și contestator - primitor, începând cu aceeași dată, autoturismul marca Citroen a avut un singur utilizator, iar kilometrajul de bord indica 74108 km. Din analiza efectuată pentru perioada 25.01.2007 - 07.09.2007 reiese că acest autoturism a parcurs efectiv 39397 km. iar din foile de parcurs au rezultat 48788 km. fiind o diferență de 9391 km. în baza cărora s-au decontat 75 litri motorină. S-a concluzionat că prin depunerea bonurilor fiscale spre decontare fără a se alimenta autoturismul, contestatorul a încălcat prevederile cap.IV, 4 art.1 pct.1, 6 m, pct.1.1.6. prevederile art.6 pct.6.9. din Regulamentul intern anexa 13 la Contractul de muncă 2006-2009 valabil la nivel de societate și nici nu a respectat atribuția din fișa postului.
Din probele administrate în cauză și văzând și poziția unității, a rezultat că petentul este pentru prima dată sancționat disciplinar.
Prin dispoziția contestată, unitatea a aplicat contestatorului, în fapt, două sancțiuni. S-a dispus reducerea salariului pe o perioadă de trei luni, iar a doua sancțiune constă în schimbarea autovehiculului. Aceasta este asimilată unei schimbări a locului de muncă întrucât a fost schimbat un element esențial contractului de muncă și anume venitul obținut de salariat pentru munca depusă în societate. Așa cum rezultă din conținutul actului adițional la contractul de muncă, ca urmare a sancționării disciplinare, contestatorului i-a fost diminuat salariul, acest aspect reieșind și din conținutul fluturașilor. Salariul de bază anterior sancționării era de 823 lei, iar după sancționare, potrivit actului adițional, este de 791 lei. Nu se poate imputa contestatorului semnarea actului adițional, întrucât dacă acesta refuza era expus unei măsuri disciplinare mai aspre.
În cauza de față, așa cum s-a arătat, contractul de muncă al contestatorului a fost modificat cu privire la salariu, nu ca urmare a unui acord al părților, ci consecutiv emiterii dispoziției de sancționare și de schimbare a locului de muncă, respectiv al repartizării unui alt autovehicul.
S-a constatat astfel că unitatea, încălcând dispozițiile art.265 2 din Codul muncii, prin aceeași dispoziție a aplicat contestatorului două sancțiuni disciplinare. Pe de o parte, i-a fost redus salariul cu 10% pe trei luni, iar pe de altă parte, prin trecerea lui pe un alt mijloc de transport i-a fost diminuat salariul.
Potrivit textului sus citat, pentru aceeași abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancțiune.
S-a constatat că dispoziția este netemeinică și nelegală, angajatorul nefăcând dovada că petentul a săvârșit abaterea reținută în sarcina sa.
Cu privire la acuzația că a prezentat spre decontare un bon de combustibil fals, s-a reținut prin dispoziție că acest bon cu nr.538/27.07.2007 are înscrisă pompa de alimentare nr.6, însă raportul comisiei de cercetare ce a stat la baza dispoziției menționează pompa nr.5. De asemenea, angajatorul s-a bazat în emiterea dispoziției pe un înscris sub semnătură privată, în care se menționează că la stația nr.1 camera de filmare nr.5 filmează pompa nr.6. Acest înscris nu poate însă produce niciun efect juridic întrucât nu este certificat pentru conformitate de stația.
Audiat în instanță, martorul a declarat că el este cel care a redactat înscrisul, iar conținutul i-a fost dictat de către șeful stației, în prezența și la cererea consilierului juridic al intimatei "". A mai arătat martorul că cele consemnate nu au fost constatate de el în mod direct, că există diferențe de înregistrare a timpului între ceasul de la casa de marcat și monitorul video, de circa 5 minute. Acest din urmă aspect a fost confirmat prin declarație autentică de șeful stației din acea perioadă,
Prin aceeași dispoziție de sancționare s-a mai reținut că la autoturismul condus de petent a rezultat o diferență de 9391 km. în baza cărora s-au decontat 75 litri motorină. Nici cu privire la acest aspect unitatea angajatoare nu a produs dovezi, iar contestatorul nu a fost audiat în cadrul anchetei administrative cu privire la acest aspect.
Referitor la această împrejurare, au fost audiați martorii și. Martora a declarat că petentul se aproviziona cu combustibil în baza unui referat aprobat de conducere, depunea bonul fiscal la contabilitate și apoi martora efectua calculul consumului pe kilometri aprobați de șeful care confirma cursa respectivă pe de parcurs. A mai arătat că petentul s-a încadrat totdeauna în limitele rezervorului mașinii pe care o conducea și că a sesizat proasta funcționare a kilometrajului, consemnând acest aspect în foile de parcurs. Celelalte două autoturisme menționate în raportul comisiei de analiză, raport ce a stat la baza dispoziției contestate și la care s-au constatat de asemenea diferențe la kilometraj sunt conduse de două cadre de conducere ale societății, persoane care au făcut parte din comisia de disciplină.
Tot cu privire la diferența de kilometraj, martorul a declarat că a întocmit referatul de la fila 75 dosar prin care arăta că în perioada martie - iunie 2007 kilometrajul autoturismului condus de contestator nu a funcționat corect.
Prin urmare, deși societatea a fost înștiințată atât de contestator prin mențiunile făcute pe foile de parcurs, cât și prin referate că există defecțiuni la kilometraj, nu s-au luat măsurile necesare remedierii lor.
Față de cele expuse mai sus, constatând că petentul nu se face vinovat de încălcarea dispozițiilor art.264 1 lit."d" din Codul muncii ori ale Regulamentului intern invocate în dispoziția sancționatorie, tribunalul a admis contestația și a anulat această dispoziție.
Împotriva sentinței a declarat recurs, în termen legal, intimata " - ", criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie astfel:
- În mod greșit instanța de fond a considerat că unitatea a aplicat contestatorului două sancțiuni.
Salariatul a semnat fără obiecțiuni actul adițional la contractul individual de muncă de modificare a salariului.
Prin trecerea de pe o mașină pe alta nu i s-au schimbat nici felul muncii, nici locul de muncă; schimbarea s-a produs în cadrul aceluiași serviciu.
Ca urmare, greșit s-a reținut încălcarea de către angajator a prevederilor art.265 2 Codul muncii.
- Legat de decontarea bonului fiscal nr.538/27.07.2007, instanța de fond a omis din vedere înscrisurile depuse la dosar de unitate.
Au fost vizionate înregistrările video din care reiese clar că la data de 27.07.2007, ora 13.58, autoturismul pe care lucra contestatorul nu a staționat la pompă. Între ora înscrisă pe bonul fiscal și ora afișată de camera de filmare este un decalaj de circa 4 minute și 2 secunde. Pe bon este înscrisă pompa nr.6, iar pe înregistrarea video apare camera nr.5, aspecte confirmate de reprezentantul stației.
Instanța de fond nu s-a pronunțat la niciun termen de judecată asupra cererii de vizionare a înregistrărilor video.
În adresa nr.22522/29.08.2007 reprezentantul stației recunoștea o situație existentă la momentul procurării bonului fiscal, fapt confirmat în ședința de judecată; înscrisul nu a fost însă considerat probă.
Un alt aspect omis este acela că din de parcurs din ziua de 27.07.2007 rezultă că salariatul a efectuat 4 curse în intervalul orar 7.00 - 18.00. Bonul fiscal a fost emis la ora 13.58, ceea ce înseamnă că acesta se afla în Râmnicu Practic este imposibil ca de la ora 14.00 până la ora 18.00 salariatul să ajungă la B - Otopeni și să se întoarcă la unitate.
Până la data sancționării contestatorul nu a întocmit referate prin care să informeze conducerea societății despre existența problemelor cu kilometrajul.
În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.7, 8 și 9 și art.3041Cod procedură civilă.
Recursul nu este fondat.
Trebuie reținut mai întâi că schimbarea autoturismului pe care lucra contestatorul cu un altul, deși hotărâtă prin același act de sancționare nu constituie o sancțiune disciplinară, nici o modificare unilaterală a contractului de muncă în privința locului sau a felului muncii.
Este o măsură administrativă, de organizare a muncii subsecventă sancțiunii disciplinare aplicate la art.1 al dispoziției nr.162/26.09.2007, pentru evitarea producerii pe viitor a unor fapte de natura celor cu privire la care recurenta-intimată pretinde că sunt abateri disciplinare.
Schimbarea autoturismului pentru evitarea alimentării cu combustibil din afara unității nu are ca efect schimbarea felului muncii - acela de conducător auto - dar nici a locului de muncă.
Salariatul lucra la acel moment la aceeași unitate, în cadrul aceluiași serviciu - Secția Transporturi, pe același tip de autovehicul - autoturism.
Diminuarea salariului a fost negociată de părți prin actul adițional de la fila 82 din dosar ulterior emiterii dispoziției nr.162/26.09.2007, independent de măsura administrativă a trecerii salariatului pe un alt autoturism. Nici nu se poate reține semnarea actului sub amenințarea aplicării unei sancțiuni mai aspre, dată fiind cronologia manifestărilor de voință examinate.
De altfel, contestatorul nu a invocat aplicarea unei duble sancțiuni pecuniare și nici nu a atacat prin prezenta contestație sau separat legalitatea actului adițional de modificare a salariului.
Față de cele arătate mai sus, în mod greșit s-a reținut la judecata în primă instanță că au fost aplicate contestatorului, pentru aceeași abatere disciplinară două sancțiuni disciplinare și că interdicția prevăzută de art.265 2 Codul munciia fost încălcată.
S-a reținut însă, printr-o judicioasă apreciere a probelor de la dosar, netemeinicia dispoziției de sancționare.
Cu respectarea regimului probelor și dând eficiență principiilor rolului activ și al administrării nemijlocite a probelor, tribunalul a considerat utile declarațiile de martori în privința faptelor cu privire la care s-a invocat existența înregistrărilor video.
Din declarația martorului, angajat al Stației a rezultat însă, așa cum a reținut și instanța de fond, că înregistrarea video prezentată comisiei de disciplină nu redă cu certitudine șirul alimentărilor la pompa de la care a obținut contestatorul bonul fiscal. A arătat că nu a constatat personal dacă pompa nr.6 este filmată de camera 5 în ziua de 27.07.2007, declarația aceasta consemnată în înscrisul de la fila nr.15 din dosar fiindu-i dictată de șeful stației.
Mai rezultă din declarația de martor decalajul de câteva minute dintre evenimentul care se filmează și înregistrare.
Din declarațiile de martori nu a rezultat săvârșirea de către contestator a faptei de procurare a bonurilor fiscale fără alimentarea autoturismului cu combustibil, iar relevanța înscrisului de la fila nr.15 din dosar a fost înlăturată prin precizările făcute de martorul audiat cu privire la condițiile în care a făcut sau nu constatările.
de parcurs din data de 27.07.2007 despre care se face vorbire în susținerea motivelor de recurs nu a fost depusă la dosar, astfel încât nu se poate reține argumentul potrivit căruia contestatorul nu se putea afla - față de destinațiile stabilite - la ora 13.58 în Râmnicu
Aspectul nefuncționării kilometrajului nu mai are relevanță odată ce nu s-a reținut prin dispoziția contestată că salariatul a solicitat decontarea unor cheltuieli nereale pe baza foilor de parcurs.
Fapta de mai sus - procurarea unui bon fiscal fără alimentarea cu combustibil - este singura sancționată așa cum rezultă din cuprinsul dispoziției nr.162/26.09.2007, al notei explicative, al convocării și al referatului nr.21136/14.08.2007 la care fac trimitere convocarea și raportul nr.24074/2007 al comisiei de disciplină.
Pentru aceste din urmă considerente se va reține că nu se regăsesc în cauză motivele de nelegalitate și netemeinicie reglementate de dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041Cod procedură civilă, în care se încadrează criticile formulate și se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată " - ", cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, împotriva sentinței civile nr.381 din 23 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimat fiind contestatorul .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24 iunie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru Cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./10.07.2008
Jud.fond: /
Președinte:Laura IonițăJudecători:Laura Ioniță, Nicoleta Simona Păștin, Paulina
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 708/2009. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 4433/2008. Curtea... → |
|---|
