Contestație decizie de sancționare. Decizia 51/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 51

Ședința publică de la 20 Ianuarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi

JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu

JUDECĂTOR 3: Cristina

Grefier

Pe rol judecarea recursului declarat de SINDICATUL LIBER AL II I, prin reprezentant legal, în numele și pentru membrii de sindicat:-, G, și împotriva sentinței civile nr. 1143 din 30 07 2008 Tribunalului Iași, intimată fiind " I ", având ca obiect contestație decizie de sancționare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurent și consilier jr. pentru intimată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată.

Părțile precizează că num ai au cereri de formulat.

Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.

Avocat, având cuvântul pentru recurent, solicită admiterea recursului conform motivelor expuse pe larg în cererea de recurs.

Reclamanții au fost sancționați cu 10% din salariu. Hotărârea instanței de fond a reținut doar generalități care au fost reținute și de conducerea societății. La producerea evenimentului au concurat mai mulți factori. Acel loc de manevră nu era iluminat iar personalul nu era dotat cu lanterne așa cum prevede legea. Niciodată nu au fost dotați cu așa ceva.

Un alt aspect ar fi că locomotiva implicată în accident nu fusese verificată tehnic conform normelor legale. nu trebuia să fie pusă în funcțiune. Instalațiile și dispozitivele locomotivei erau defecte, defecțiuni constatate și de Comisia de analiză. Au fost sancționați numai "acarii ".Ajutorul de mecanic este un tânăr care urmează să devină mecanic și nu putea să atragă atenția mecanicului să oprească locomotiva la 2 metri în condițiile în care era subordonat. Pentru toate aceste motive solicită admiterea recursului, casarea sentinței și admiterea acțiunii. Fără cheltuieli de judecată.

Consilier jr., având cuvântul pentru intimată solicită respingerea recursului. Sentința a fost dată cu respectarea legislației. Dacă locul de manevră era neiluminat, fapt de altfel neprobat, nu înseamnă cu nu se putea continua activitatea. Erau obligați să aibă asupra lor lanternele de semnalizare. a fost verificată din punct de vedere tehnic de comisie având autorizație valabilă. Din raportul de cercetare a CFR MARFĂ SA rezultă că sistemul de frânare funcționa atât înainte cât și după producerea accidentului. Culpa este a celor patru salariați. In concluzie solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond.

Instanța rămâne în pronunțare.

CURTEA DE APEL,

Asupra recursului de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 1349/99/27.03.2008 contestatorii, G și, prin reprezentant legal Sindicatul Liber al II I, au solicitat, în contradictoriu cu intimata I, anularea deciziei nr. 118/22.02.2008 prin care aceștia au fost sancționați disciplinar și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, contestatorii au arătat că, prin decizia 118/22.02.2008 emisă de intimată, aceștia au fost sancționați cu reducerea salariului cu 10 % și cu recuperarea daunelor produse, avîndu-se în vedere raportul de cercetare a evenimentului produs în data de 26.01.2008 la II privind tamponarea violentă și deraierea vagonului nr. -, la manevra efectuată pe liniile antestație I - I II.

Contestatorii au susținut că decizia contestată este lovită de nulitate absolută pentru nerespectarea normelor expres prevăzute de lege astfel:

1 - au fost încălcate prev. art. 267 alin. 1 Codul muncii, care prevăd obligativitatea cercetării disciplinare prealabile aplicării sancțiunii și alin. 2 care prevede obligativitatea convocării în scris a salariatului cu precizarea obiectului, datei și orei întrevederii;

2 - au fost încălcate prev. art. 267 alin. 4 Codul muncii, care prevăd că, în cursul cercetării disciplinare, salariatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa și să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele și motivațiile pe cale le consideră necesare, precum și dreptul să fie asistat, la cererea sa, de un reprezentant al sindicatului;

3 - au fost încălcate prev. art. 268 alin. 2 lit. c Codul muncii, nefiind indicate motivele pentru care au fost înlăturate apărările salariaților. Astfel nu au fost înlăturate și nici motivate apărările contestatorilor referitoare la faptul că, deși au luat măsuri de frânare cu frâna directă și frâna automată, aceasta a acționat cu întârziere;

4 - au fost încălcate prev. art. 268 alin. 3 și 4 Codul muncii care prevăd că decizia de sancționare se comunică salariatului în cel mult 5 zile de la data emiterii și produce efecte de la comunicare, iar comunicarea, în caz de refuz al primirii atestată prin semnătură personală, se face prin scrisoare recomandată la domiciliul sau reședința dată de acesta.

Pe fond, contestatorii au arătat că sancțiunea a fost aplicată fără o constatare tehnică de specialitate pentru a stabili cauzele producerii evenimentului și fără se a ține cont de atribuțiile fiecărui angajat prevăzute în fișa postului.

În dovedire, contestatorii au solicitat administrarea probei cu înscrisuri și interogatoriu, probe încuviințate de către instanță și administrate în cauză.

Intimata I, prin reprezentant legal, a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției de nulitate a deciziei de sancționare întrucât dispoziția a fost emisă cu respectarea prevederilor legale, iar pe fond a susținut că acțiunea este neîntemeiată, cauzele producerii evenimentului fiind stabilite atât prin Raportul de cercetare efectuat de Sucursala de marfă I, serviciul nr. 1C/128/2008 cât și prin nota de analiză nr. 5994/22.02.2008 a comisiei disciplinare prealabile.

În contradovadă intimata a depus la dosar documentația ce a stat la baza emiterii deciziei de sancționare și a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Prin sentința civilă nr.1143/30.07.2008, Tribunalul Iașia respins excepția nulității deciziei de sancționare și a respins contestația formulată de contestatorii, G și.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele: Contestatorul este angajatul societății intimate pe postul de mecanic locomotivă, conform contractului individual de muncă nr. 3498 înregistrat sub nr. 6976/30.04.1977 ( 113 dosar); este angajatul intimatei pe postul de ajutor mecanic de locomotivă, conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 1702 din 17.05.1985( 133 dosar); este angajatul intimatei pe postul de șef manevră, conform contractului individual de muncă nr. 3412 înregistrat sub nr. 890/30.IV.1993 ( 154 dosar), iar G este angajatul intimatei pe postul de manevrant vagoane, conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 2966/03.10.1990 și a actelor adiționale ulterioare ( 173 dosar).

Prin decizia nr. 118/22.02.2008 emisă de I, cei patru contestatori au fost sancționați cu reducerea salariului de bază cu 10 % pe o perioadă de trei luni (februarie, martie și aprilie 2008) dispunându-se și recuperarea daunelor produse intimatei după calcularea lor, avându-se în vedere raportul de cercetare a evenimentului produs la data de 26.01.2008 la I II privind tamponarea violentă și deraierea vagonului nr. 8- - 4 de trei osii, proprietatea CFR marfă la manevra efectuată pe liniile antestație I - I II, în jurul orei 22,45. materiale au fost estimate la 15.893,70 lei, reținându-se că vinovăția pentru producerea accidentului aparține următoarelor persoane:

- se face vinovat de faptul că la deplasarea cu locomotiva DA 003,izolată, nu a reglat viteza în funcție de condițiile reale de manevră cu locomotivă izolată (noapte, faptul că urma să intre pe linie ocupată, spațiul rezervat manevrei - distanța până la grupul de vagoane în staționare) și faptul că nu a oprit locomotiva în fața grupului de vagoane aflat în staționare, la cel puțin doi metri în fața acestora;

-, se face vinovat de faptul că la deplasarea cu locomotiva DA 003, izolată, nu a atras atenția mecanicului de locomotivă pentru a regla viteza în funcție de condițiile concrete de deplasare (noapte, faptul că urma să intre pe linie ocupată, spațiul rezervat manevrei-distanță până la grupul de vagoane în staționare) și nu a impus mecanicului locomotivei ca să oprească în fața convoiului de vagoane înainte cu doi metri, pentru a putea opri și a se evita impactul cu convoiul de vagoane;

- G, se face vinovat de faptul că nu a executat manevra astfel încât să asigure integritatea vehiculelor feroviare;

-, se face vinovat de faptul că nu a condus activitatea de manevră în cele mai bune condiții de siguranță a circulației, nu a executat manevra astfel încât să asigure integritatea vehiculelor feroviare, nu a luat măsuri de organizarea lucrului la manevră prin repartizarea de sarcini precise personalului din subordine, acceptând ca acesta să desfășoare activitate în altă zonă fără a supraveghea zona de manevră respectivă, iar în timpul manevrei nu s-a postat într-un loc, astfel încât să poată supraveghea întreaga zonă de manevră.

Verificând documentația existentă la dosarul cauzei, prima instanță a reținut că, în speță, față de fiecare dintre contestatori a fost îndeplinită procedura cercetării prealabile, astfel cum se prevede în art. 267 Cod procedură civilă.

Astfel, toți contestatorii au fost convocați în scris precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii de către persoana împuternicită de angajator, fiecare semnând de luare la cunoștință și menționând numele persoanei de care a dorit să fie asistat - reprezentant al sindicatului ( 60-65 dosar).

La data convocării lor, 21.02.2002, pentru a li se lua declarații (note explicative) contestatorii au fost asistați de liderul Sindicatului Liber al ing., fapt atestat prin semnătura celor implicați în această activitate ( 68 dosar).

Cu această ocazie, contestatorii au avut posibilitatea, în notele explicative pe care le-au dat, să-și formuleze și să susțină toate apărările în favoarea lor și să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare, conf. art. 267 alin. 4 din Codul muncii ( 71-82 dosar).

În ceea ce privește susținerile contestatorilor precum că nu au fost menționate în decizia de sancționare motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariați în timpul cercetării prealabile, instanța a reținut că nu sunt întemeiate, în condițiile în care în conținutul deciziei de sancționare se face mențiunea că la baza sancționării angajaților a stat raportul de cercetare înregistrat la I sub nr. 3661/31.01.2008, nota de analiză a comisiei înregistrată sub nr. 5994/22.02.2008.

Deși contestatorii au susținut că au fost luate măsuri de frânare cu frâna directă și cu frâna automată a locomotivei dar aceasta a acționat cu întârziere, în raportul de cercetare se menționează că, verificându-se la locomotivă frâna de aer, frâna de mână și compresorul de aer, acestea funcționau normal fiind în stare bună ( 31 dosar) atât înainte, cât și după producerea incidentului. Constatarea tehnică de specialitate s-a făcut fiind consemnată în însăși raportul de cercetare.

Prin urmare, instanța de fond a reținut că au fost respectate și prev. art. 268 alin. 2 lit. c din Codul muncii.

În ceea ce privește necomunicarea deciziei în termenul de 5 zile calendaristice prev. de art. 268 alin. 3 Codul muncii în modalitatea prev. de art. 268 alin. 4 Codul muncii, s-a reținut că, pentru nerespectarea acestor obligații dispozițiile legale nu prevăd în mod imperativ sancțiunea nulității absolute. C mult s-ar putea pune în discuție o nulitate relativă în măsura în care s-ar face dovada prejudiciului suferit de contestatori prin neîndeplinirea acestor obligații, or în speță nu s-au făcut astfel de susțineri.

Astfel, s-a reținut că excepția nulității absolute a deciziei de sancționare este neîntemeiată.

Pe fondul cauzei, s-a apreciat că este neîntemeiată contestația, având în vedere constatarea tehnică de specialitate efectuată pentru a se stabili cauzele producerii accidentului, care a fost consemnată în raportul de cercetare înregistrat sub nr. 3661/31.01.2008.

În ceea ce privește faptele pentru care s-a reținut vinovăția contestatorilor în producerea accidentului, verificându-se atribuțiile consemnate în fișa postului fiecăruia dintre aceștia, prima instanță a apreciat că decizia de sancționare a fost emisă în mod corect.

Astfel, printre atribuțiile prevăzute în fișa postului contestatorului se prevăd următoarele: conducerea locomotivei, remorcarea vagoanelor de marfă conform graficelor de circulație și efectuarea manevrelor în stații conform programului stabilit. Acestuia îi reveneau și atribuțiile de asigurare a bunei funcționări a locomotivei deservite în executarea serviciului comandat și de manipulare a instalațiilor și aparatelor de frână automată la vehiculele deservite în remorcarea trenurilor și executarea mișcărilor de manevră ( 101 - 105 dosar).

ajutor avea, printre obligațiile consemnate în fișa postului și urmărirea respectării de către mecanic a semnalelor fixe și mobile de-a lungul căii, în timpul parcursului și comunicarea semnalelor la drum și la manevră, cu confirmare, mecanicului de locomotivă ( 106, 107 dosar).

Conform fișei postului, trebuia să conducă activitatea partidei de manevră și locomotivă în ceea ce privește executarea procesului tehnologic în timp și în cele mai bune condiții de siguranță a circulației și de securitate a muncii, iar G trebuia să execute dispozițiile date de șeful de manevră referitoare la manevra ce trebuie executată și să le execute în cele mai bune condiții de siguranță a circulației și de securitate a muncii ( 108-111 dosar).

Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs Sindicatul Liber al II I, în numele și pentru contestatorii:, G și, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

În mod greșit prima instanță a copiat acuzațiile menționate și reținute de către angajator în decizia nr.118/22.08.2008.

Recurentul arată că la producerea accidentului a concurat și faptul că locul unde s-a produs acesta era neiluminat, iar persoanele care efectuau manevrele pe timp de noapte nu erau dotate cu lanterne pentru semnalizare.

Se mai susține că locomotiva implicată în accident nu fusese verificată tehnic conform normelor legale, aceasta având dispozitivul de vigilență defect și indușii defecți și izolați.

De asemenea, se mai arată că instalația de control punctal a vitezei locomotivei, stația de emisie recepție și sistemul de frânare erau defecte.

Recurentul susține că toate aceste defecțiuni au fost constatate de Comisia de analiză a evenimentului din data de 26.01.2008 și consemnate în nota de analiză.

Astfel, la capitolul D- Măsuri tehnice și organizatorice de prevenire a unor evenimente asemănătoare-pct.2.2.-se menționează interzicerea utilizării locomotivei DA 003 în activitatea de manevră de către "" I, în condițiile în care instalațiile mijlocului de transport sunt defecte.

Se susține că prima instanță nu a ținut cont de toate aceste aspecte în pronunțarea hotărârii recurate.

Nu s-a ținut cont nici de faptul că ajutorul de mecanic și manevrantul nu aveau posibilitatea de a atrage atenția mecanicului de a frâna pentru a evita impactul cu convoiul de vagoane staționate.

Prin întâmpinarea formulată, I, prin reprezentant legal, a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.

În recurs nu s-au administrat probe noi.

Analizând recursul formulat de Sindicatul Liber al II I, în numele și pentru contestatorii: și G, prin prisma disp.art.3041Cod.proc.civ. se reține că acesta este fondat, iar cel declarat de același sindicat, în numele contestatorilor:, și, nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin decizia nr. 118/22.02.2008 emisă de I, cei patru contestatori au fost sancționați cu reducerea salariului de bază cu 10 % pe o perioadă de trei luni (februarie, martie și aprilie 2008), avându-se în vedere raportul de cercetare a evenimentului produs la data de 26.01.2008 la I II privind tamponarea violentă și deraierea vagonului nr. 8- - 4 de trei osii, proprietatea CFR marfă la manevra efectuată pe liniile antestație I - I II, în jurul orei 22,45. S-a reținut că cei patru contestatori se fac vinovați de următoarele abateri disciplinare:

- se face vinovat de faptul că la deplasarea cu locomotiva DA 003,izolată, nu a reglat viteza în funcție de condițiile reale de manevră cu locomotivă izolată (noapte, faptul că urma să intre pe linie ocupată, spațiul rezervat manevrei - distanța până la grupul de vagoane în staționare) și faptul că nu a oprit locomotiva în fața grupului de vagoane aflat în staționare, la cel puțin doi metri în fața acestora;

-, se face vinovat de faptul că la deplasarea cu locomotiva DA 003, izolată, nu a atras atenția mecanicului de locomotivă pentru a regla viteza în funcție de condițiile concrete de deplasare (noapte, faptul că urma să intre pe linie ocupată, spațiul rezervat manevrei-distanță până la grupul de vagoane în staționare) și nu a impus mecanicului locomotivei ca să oprească în fața convoiului de vagoane înainte cu doi metri, pentru a putea opri și a se evita impactul cu convoiul de vagoane;

- G, se face vinovat de faptul că nu a executat manevra astfel încât să asigure integritatea vehiculelor feroviare;

-, se face vinovat de faptul că nu a condus activitatea de manevră în cele mai bune condiții de siguranță a circulației, nu a executat manevra astfel încât să asigure integritatea vehiculelor feroviare, nu a luat măsuri de organizarea lucrului la manevră prin repartizarea de sarcini precise personalului din subordine, acceptând ca acesta să desfășoare activitate în altă zonă fără a supraveghea zona de manevră respectivă, iar în timpul manevrei nu s-a postat într-un loc, astfel încât să poată supraveghea întreaga zonă de manevră.

Susținerile formulate de sindicatul recurent prin motivele de recurs, în sensul că locul unde s-a produs evenimentul era neiluminat, iar persoanele care efectuau manevrele pe timp de noapte nu erau dotate cu lanterne pentru semnalizare, nu pot fi reținute de către C, întrucât acestea nu au fost probate în cauză, iar din raportul de cercetare nr. IC/128/2008 întocmit de către reprezentanții I A și Sucursala Marfă I, pct.II.b), rezultă că, înainte de producerea evenimentului, existau următoarele condiții: "Starea timpului: senin, liniștit, temperatura -7 C, vizibilitate corespunzătoare pe timp de noapte".

În ceea ce privește defecțiunile locomotivei implicate în accident, se reține că, astfel cum rezultă din autorizația seria - nr.249/2007 eliberată de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, valabilă până la data de 11.03.2008, vehiculul feroviar 2100 CP nr.060-DA-003, deținut de I A, îndeplinește condițiile tehnice pentru acces pe infrastructura feroviară publică din România în scopul efectuării operației de manevră pe liniile Stației CFR Socola.

Potrivit procesului-verbal înregistrat sub nr.20678/08.10.2007, la data de 06.10.2007, s-au remediat instalațiile DSV, circuitul vitezometru și s-a pus în funcțiune instalația Induși, locomotiva 003 fiind dată în exploatare.

De asemenea, din raportul de cercetare nr. IC/128/2008 întocmit de către reprezentanții I A și Sucursala Marfă I, pct.III.a), rezultă că, la locomotiva implicată în evenimentul din data de 26.01.2008, starea frânei de aer și a frânei de mână era bună, compresorul de aer funcționa normal, iar DSV era izolat. S-a consemnat într-adevăr că instalația Induși era defectă, fără a se dovedi însă în cauză faptul că această defecțiune a instalației ar fi putut cauza producerea evenimentului.

Având în vedere înscrisurile depuse la dosar de către angajator privind producerea evenimentului din noaptea de 26/27.01.2008, atribuțiile de serviciu încălcate și faptul că nu s-a dovedit în cauză existența unor cauze de exonerare de răspundere disciplinară a contestatorilor și, se reține că în mod corect prima instanță a menținut dispozițiile deciziei nr.118/22.02.2008, care-i privesc pe aceștia.

Astfel, prin nerespectarea atribuțiilor de conducere a locomotivei cu respectarea semnalelor fixe și mobile de la punctele de secționare a căii și din linia curentă, a dispozițiilor din instrucția de mișcare privind circulația trenurilor și efectuarea manevrelor în stații conform programului stabilit, precum și a celor privind asigurarea bunei funcționări a locomotivei deservite în executarea serviciului comandat, mecanicul de locomotivă se face vinovat de neadaptarea vitezei în funcție de condițiile reale de manevră, ceea ce a condus la imposibilitatea de a opri locomotiva la distanța necesară în fața grupului de vagoane aflat în staționare.

De altfel, se mai reține că, din fișa postului depusă la filele nr.101-105 dosar, rezultă că acestuia îi revenea și atribuția de a revizui locomotiva deservită înainte de plecarea în manevră, ori din probele administrate în cauză nu rezultă că acesta ar fi semnalat defecțiunile invocate prin cererea de recurs înainte de pornirea locomotivei.

De asemenea, acesta participă la revizia și reparația locomotivei conform reglementărilor în vigoare și urmărește funcționarea corectă, precum și executarea verificărilor impuse de normele și prescripțiile în vigoare la toate părțile componente ale vehiculului deservit.

Astfel, deși contestatorul, prin sindicatul recurent, invocă faptul că defecțiuni ale vehiculului feroviar ar fi condus la acționarea cu întârziere a sistemului de frânare a locomotivei, se reține că acesta nu a probat în cauză că, exercitându-și atribuțiile din fișa postului, enunțate anterior, ar fi constatat disfuncționalități ale instalațiilor de frânare, pe care nu ar fi reușit să le remedieze și că ar fi sesizat superiorilor ierarhici existența unor asemenea defecțiuni.

Se mai reține că, potrivit fișei postului, acestuia îi revine și obligația de a efectua controlul punctal al vitezei, al instalației de semnalizare, precum și a instalației de iluminat a locomotivei deservite.

În ceea ce-l privește pe contestatorul, se reține că acesta a săvârșit abaterea disciplinară reținută prin decizia contestată, întrucât, neconducând activitatea de manevră potrivit atribuțiilor ce-i reveneau prin fișa postului, astfel încât să asigure integritatea vehiculelor feroviare, a contribuit la producerea evenimentului din noaptea de 26/27.01.2008.

Astfel, potrivit fișei postului depuse la filele nr.108-109 dosar de fond, șeful de manevră, primește de la programul de manevră, pe care îl comunică mecanicului de locomotivă și îl execută, numește manevrantul pentru acoperirea manevrei în zonele periculoase, verifică înaintea începerii manevrei dacă manevranții au ocupat pozițiile stabilite conform planului de manevră, verifică starea liniilor și se postează în așa fel încât să poată supraveghea întreaga manevră, să poată lua legătura cu personalul de manevră, mecanicul de locomotivă și.

Conform fișei postului, șeful de manevră repartizează sarcini manevranților din echipa sa. Din nota de analiză înregistrată sub nr. 5994/22.02.2008 și din notele explicative date în cursul cercetării prealabile, rezultă însă că, din dispoziția șefului de manevră, manevrantul Gac oborât din locomotivă, la bretelele din capătul Y al Stației CFR Marfă Socola, pentru a merge la linia 5 în scopul pregătirii vagoanelor pentru tunelare, în timp ce, conform planului de manevră, locomotiva 003 fost pusă în mișcare de mecanicul de locomotivă pe linia 6, linie pe care s-a produs și evenimentul în urma căruia au fost avariate două vagoane, proprietatea.

Astfel, conform notelor explicative date în cursul cercetării disciplinare, șeful de manevră se afla la o distanță de aproximativ 100 de metri de locul producerii impactului ce a cauzat deraiererea vagoanelor, în timp ce manevrantul aflat în subordinea sa se afla într-o altă zonă, situată la distanță mult mai mare, din care nu putea supraveghea executarea manevrei.

Se reține astfel că șeful de manevră nu a luat toate măsurile pentru executarea manevrei în condiții de siguranță a circulației, contribuind prin faptele sale la producerea evenimentului din noaptea de 26/27.01.2008.

Prin decizia contestată a fost sancționat disciplinar și mecanicul ajutor pentru faptul că, la deplasarea cu locomotiva 003, nu a atras atenția mecanicului de locomotivă pentru a regla viteza în funcție de condițiile concrete de deplasare și nu a impus mecanicului să oprească în fața convoiului de vagoane, pentru a se evita impactul cu aceste vagoane.

Se reține însă, că prin fișa postului depusă la filele nr.106-107 dosar de fond, nu au fost stabilite în sarcina contestatorului asemenea atribuții, acesta având prevăzută doar îndatorirea de a urmări în timpul parcursului, în vederea respectării de către mecanic, semnalele fixe și mobile de-a lungul căii.

În consecință, nefiind dovedit că acesta, prin fapte în legătură cu munca sa, a contribuit la producerea evenimentului din noaptea de 26/27.01.2008, în mod greșit angajatorul a reținut în sarcina acestuia săvârșirea abaterii disciplinare descrise în decizia contestată, astfel încât în mod netemeinic a fost aplicată acestuia sancțiunea disciplinară prevăzută de disp.art.264 alin.1 lit.d) din Codul muncii.

În ceea ce-l privește pe manevrantul G, se reține că, acesta era în subordinea și trebuia să execute dispozițiile șefului de manevră referitoare la manevra ce trebuia executată.

Având în vedere faptul că, din nota de analiză înregistrată sub nr. 5994/22.02.2008 și notele explicative date în cursul cercetării prealabile, rezultă că, din dispoziția șefului de manevră, manevrantul Gac oborât din locomotivă, la bretelele din capătul Y al Stației CFR Marfă Socola, pentru a merge la linia 5 în scopul pregătirii vagoanelor pentru tunelare, neputând astfel, prin poziția pe cere o ocupa, să contribuie la executarea manevrei pe linia 6 în condiții de siguranță a circulației, se reține că în mod greșit acestuia i s-a aplicat, prin decizia contestată, sancțiunea reducerii salariului de bază cu 10% pe o perioadă de trei luni.

Pentru toate aceste considerente, urmează ca, în temeiul disp.art.312 alin.1,2 din Cod.proc.civ. să se admită recursul formulat de Sindicatul Liber al II I, în numele și pentru contestatorii: și G, să se admită contestația formulată de aceștia, să se anuleze parțial decizia nr.118/22.02.2008 emisă de intimată cu privire la sancțiunile aplicate acestor contestatori și să se respingă cel declarat de același sindicat, în numele contestatorilor:, și.

Se vor menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de Sindicatul Liber al II I, în numele și pentru contestatorii: și G împotriva sentinței civile nr.1143/30.07.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în parte:

Admite contestația formulată de contestatorii și G, prin reprezentant Sindicatul Liber al II I, în contradictoriu cu intimata

Anulează parțial decizia nr.118 din 22.02.2008 emisă de intimată, cu privire la sancționarea disciplinară a contestatorilor și

HG

Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.

Respinge recursul declarat de Sindicatul Liber al II I, în numele contestatorilor: și.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 20.01.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red./Tehnored.:;

2 ex.- 06.02.2009;

Jud. fond:- Tribunalul Iași:-;

-.

Președinte:Nelida Cristina Moruzi
Judecători:Nelida Cristina Moruzi, Carmen Bancu, Cristina

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de sancționare. Decizia 51/2009. Curtea de Apel Iasi