Desfacerea contractului de muncă. Jurisprudență Desfacerea contractului de muncă

Tribunalul MEHEDINŢI Sentinţă civilă nr. 4233 din data de 04.11.2015

Desfacerea contractului de muncă

( Tribunalul Mehedinți - s.c. 4233/04.11.2015 )

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 5220/101/2015 la data de 09.06.2015, reclamanta M.A a chemat în judecată pe pârâta SOCIETATEA DE SERVICII HIDROENERGETICE HIDROSERV SA -Sucursala Porțile de Fier , contestând decizia nr. 125/23.04.2015 emisă de intimată iar prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună următoarele:

- să se constate nelegalitatea și netemeinicia măsurii de concediere dispusă prin decizia nr.125/23.04.2015;

- repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziei de concediere,cu consecința obligării intimatei în temeiul art.80 din Codul Munci la reintegrarea efectivă pe postul și funcția ocupate la momentul concedierii,

- în temeiul art.80 din Codul Muncii, să fie obligată intimata la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data concedierii până la momentul integrării efective, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt,a arătat că a fost angajata intimatei, conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr.29/05.08.2013, încheiat pe durată nedeterminată.

Funcția pe care a îndeplinit-o până la data emiterii deciziei de concediere a fost de economist, locul de muncă fiind în cadrul Biroului Aprovizionare Depozite Achiziții, beneficiind de un salariu lunar în cuantum de 2851 lei, potrivit copiei contractului individual de muncă.

La data de 23.04.2015 a fost înștiințată asupra emiterii deciziei nr.125/23.04.2015, prin care s-a dispus concedierea sa, contractul individual de muncă urmând să înceteze din inițiativa angajatorului în temeiul disp.art.68 și art.65 din Codul Muncii.

Motivele concedierii invocate de intimată care au condus la emiterea deciziei 125/23.04.2015, sunt, pe de o parte, conform art.4, "detaliate în programul de restructurare-reorganizarea Societății de Servicii Hidroenergetice Hidroserv S.A.pentru anul 2015, aprobat prin Hotărârea nr.1/13.02.2015 a Adunării Generale a Acționarilor societății.,,

Aceasta, nu țin de persoana reclamantei, fiind adoptate în contextual restrângerii activității societății și în scopul administrării acesteia pe principiul rentabilității și eficienței economice, fiind după cum urmează:

- "scăderea bugetului de mentenanță al Hidroelectrica S.A, care este principalul client al societății, cu efecte asupra reducerii activității la unele compartimente și riscul de a nu putea plăti întreg personalul, investițiile noi și modernizările instalațiilor de producere a energiei electrice in hidrocentrale, vor avea ca efect in perspectivă reducerea bugetului de mentenanță al Hidroelectrica S.A.;

- creșterea concurenței pe piața internă și nivelul ridicat al cheltuielilor proprii societății, îngreunează posibilitățile societății de a atrage noi clienți;

- lipsa ofertelor alternative de proiectare de specialitate și execuție a echipamentelor hidroenergetice și hidromecanice pe piața internă, contribuie la restrângerea ariei de extindere a lucrărilor și serviciilor pretabile pentru profilul de activitate al societății noastre;

- nefinalizarea procesului de restructurare al societății, anterior fuziunii, în special prin dimensionarea ineficace a forței de muncă în corelare cu indicatorii specifici din bugetul de mentenanță al Hidroelectrica S.A., contribuie la dezechilibrul bugetar al societății;

- comasarea unor activități - compartimente din cadrul structurii organizatorice a sucursalelor societății; - restrângerea / întreruperea unor activității de service, reparații șl TESA; -reorganizarea unor puncte de lucru și sedii secundare;

- dificultatea în a plăti facturile la furnizorii de produse,servicii șl utilități, necesare susținerii activităților de producție și respectării angajamentelor asumate față de client;

- dificultatea în a plăti contribuții la bugetul de stat, al asigurărilor sociale și de sănătate și altfel se creează premize de neîndeplinire a cerințelor de eligibilitate necesare participării la licitații și atragerii de parteneriate;

- dificultatea în a asigura sursele financiare pentru plata salariilor și a creditelor.,,

Față de motivele citate care au determinat concedierea sa, si pe care le consideră ca fiind referiri generice la situația economică a intimatei, întrucât nu se arată clar care au fost cauzele reale și serioase care ar fii trebuit să fundamenteze lucrarea acestei măsurii, apreciază ca nelegală si netemeinică decizia de concediere, cele detaliate în cuprinsul art.4 din actul contestat nereprezentând o motivare în fapt a actului administrativ și a măsurii dispuse, fiind încălcate astfel dispozițiile imperative ale art.76 lit.a din Codul Muncii.

A mai arătat că cu 2 ani în urmă Biroul Administrativ Patrimoniu la care a lucrat până la data deciziei atacate, era intitulat Serviciu Administrativ Patrimoniu iar în prezent ca urmare a concedierilor dispuse s-a înființat Compartimentul Patrimoniu Administrativ.

A mai susținut că reorganizarea și restructurarea societății nu este reală, efectivă și serioasă disimulând realitatea, măsura concedierii colective neaplicându-se în mod unitar, societatea intimată procedând la schimbări de încadrări/ desființări de posturi.

Cu privire la măsura concedierii dispusă de angajator în conformitate cu disp.art.5, determinată de desființarea postului ocupat, apreciază că și acest criteriu reținut de angajator este în contradicție cu dispozițiile imperative ale art.59 lit.a din Codul Muncii.

Potrivit prevederilor art 65.alin.1 și 2 din Codul muncii, concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, însă aceasta trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă , în cauză la momentul concedierii,intimata neavând dificultății economice așa cum se menționează în cuprinsul deciziei.

Prin urmare condiția de legalitate impusă de lege este ca desființarea locului de muncă să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.

Drept urmare, dificultatea gravă economică - financiară cu care eventual s-ar confrunta societatea și de care s-ar putea prevala și care a determinat desființarea postului subsemnatei, apreciez că este necesar a fii dovedită cu înscrisuri contabile înregistrate la organele fiscal competente potrivit legii, simpla invocare a unei dificultăți economice ce nu este probată neputând fii reținută ca fundament pentru măsura adoptată de intimată.

Cele arătate în precedent sunt dovedite și prin deciziile intimatei adoptate ulterior concedierii mele, care deși în susținerea măsurii adoptate a invocat atât necesitatea comasării unor activități - compartimente din cadrul structurii organizatorice a sucursalelor societății cât și dificultatea în a înregistra sursele financiare pentru plata salariilor și a creditelor, a procedat însă la schimbări de încadrări, cu toate că la momentul luării deciziei de concediere intimata nu mi-a oferit un post compatibil cu pregătirea sa profesională, constatându-se astfel o încălcare a obligației imperativa impusă de Codul munci și fiind lipsita de relevanță dacă noile schimbări nu s-au făcut într-adevăr pe postul deținut de reclamanta întrucât reducerea activității nu poate fi un argument pentru concedierea doar a unor anumiți salariați.

Pe cale de consecință apreciază că nu se află în situația unor concedieri întemeiată pe disp.art.65 alin.2 din Codul Muncii, întrucât desființarea postului ocupat de ea nu a avut o cauză reală și serioasă, eventuale aspecte ce s-ar putea invoca în apărare de către societate neputând conduce la desființarea postului pe care era încadrată.

In plus, întrucât în speță dedusă judecății se constată că sunt în prezența unei concedieri colective, solicită a se a avea în vedere și încălcarea prevederilor la art.65 alin.2 cât și ale art.76 lit.c din Codul Muncii, care prevăd imperios ca în conținutul deciziei de concediere să se regăsească și criteriile de stabilire a ordinii de priorități, criterii care în conformitate cu art.69 alin.2 lit.d coroborate cu art.69 alin.3, se aplică pentru"departajarea salariaților după evaluarea realizării obiectivelor de performantă".

În raport de dispozițiile legale menționate, se constată că intimata nu a dovedit că ar fi întreprins vreun fel de măsuri pentru evaluarea reclamantei, ca salariat al ei, sub aspectul competenței profesionale, limitându-se să invoce în mod unilateral criterii de natură economică, motive ce determină aplicarea sancțiunii anulării deciziei contestate, cu consecința repunerii părților în situația anterioară, în sensul reintegrării sale pe postul și funcția deținută anterior concedierii.

Mai mult decât atât, cu privire atât la disp.art.6 din conținutul deciziei nr.106/23.04.2015, referitoare la solicitarea de către intimată a sprijinului agenției teritoriale de ocupare a forței de muncă în vederea acordării serviciilor de preconcediere, cât și la disp.art.8 din același act normative administrative referitoare la notificarea nr.10712/04.03.2015 ce a fost comunicată sindicatului, solicită a se avea în vedere la contestarea nelegalității și netemeiniciei măsurii de concediere, și nerespectarea de către intimată a dispozițiilor art.69 coroborate cu art.70 din Codul munci, în sensul că data comunicării notificării sindicatului,inspectoratului teritorial de muncă și agenției teritoriale de ocupare a forței de muncă nu este aceiași, textul de lege stipulând în mod expres în spiritual dialogului permanent dintre angajator și lucrători, faptul că" angajatorul are obligația să comunice o copie a notificării prevăzute la art.69 alin.23 inspectoratului de muncă și agenției teritoriale de ocupare a forței de muncă la aceiași dată la care a comunicat-o sindicatului Societatea De Servicii Hidroenergetice Hidroserv S.A.

În cauza dedusă judecății, sprijinul agenției teritoriale de ocupare a forței de muncă și notificarea comunicată sindicatului poartă date diferite, prima adresă purtând data de 20.03.2015 și fiind înregistrată sub nr.11024 conform art.6 din decizie, în timp ce înștiințarea sindicatului s-a realizat anterior prin intermediul notificării nr.10712/04.03.2015.

Totodată așa cum se deduce din teza a II a stipulate în conținutul art.8 din decizia contestată la data de 20.03.2015 s-a transmis Inspectoratului Teritorial de Muncă și Agenției Teritoriale de Ocuparea Forței de Muncă o nouă notificare însă sub nr.11023.

În dovedirea susținerilor sale a depus la dosar înscrisuri.

La data de 09.07.2015 pârâta Societatea de Servicii Hidroenergetice Hidroserv SA, Filială a S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A., prin Sucursala PORȚILE DE FIER a formulat întâmpinare și cerere reconvențională (în subsidiar) prin care a solicitat:

Introducerea în cauză a SSH Hidroserv SA întemeiat pe faptul că SSH Hidroserv SA Sucursala Porțile de Fier nu are personalitate juridică, fiind un dezmembrământ al S.S.H.HIDROSERVSA,

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii promovată, în principal prin admiterea excepției tardivității acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea contestației deciziei de concediere ca neîntemeiată și implicit respingerea tuturor capetelor de cerere adiționale, precum și menținerea Deciziei de concediere contestate ca fiind legală și temeinică.

În subsidiar, în cazul în care instanța de judecata admite contestația așa cum a fost formulată de contestator a formulat cerere reconvențională împotriva salariatului, prin care solicită să fie obligată să achite salariile compensatorii pe care angajatorul le va onora la plata.

În fapt au arătat că Societatea de Servicii Hidroenergetice HIDROSERV SA societate cu personalitate juridică și având ca unic acționar SC PEEH HIDROELECTRICA SA, a fost înființată la data de 05.08.2013 ca urmare a finalizării procesului de fuziune prin care cele opt societăți de tip "HIDROSERV" au fuzionat prin contopire (fără lichidare) sub numele de Societea HIDROELECTRICA-SERV SA (la data de 08.10.2014 societatea si-a schimbat denumirea din S. HIDROELECTRICA-SERV SA în Societatea de Servicii Hidroenergetice HIDROSERV SA).

Deși reclamanta a fost angajata a SSH Hidroserv SA Sucursala Porțile de Fier, drepturile salariale si contribuțiile pe care societatea le plătește la bugetul de stat (contribuții sociale, șomaj, pensii, etc) sunt plătite de S.S.H. HIDROSERV SA București, societatea mama, care are atribut fiscal. De asemenea având în vedere asigurarea gradului optim de responsabilitate în ceea ce privește încheierea, modificare, suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaților SSH Hidroserv SA prin decizia nr. 427/19.11.2015 s-a dispus ca toate contractele individuale de munca sa fie semnate atât de directorul de sucursala cat si de Directorul General al societății.

Având în vedere că acest litigiu are la baza drepturi salariale si contestarea unei decizii de încetare a unui contract individual de munca, au solicitat instanței introducerea și conceptarea în cauza a Societății de Servicii Hidroenergetice HIDROSERV S.A., Filială a S.P.E.E.H. HIDROELECTRICA S.A., cu sediul în Municipiul București, strada Constantin Nacu nr. 3, etaj 3-5, sector 2.

Prin Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor din data de 13.02.2015 s-a aprobat Programul de restructurare-reorganizare a S.S.H. Hidroserv SA pentru anul 2015 si intimată, după parcurgea etapelor de procedura prevăzut e de Codul Muncii, a emis Decizia de concediere nr.

125/23.04.2015, a dispus concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului, respectiv încetarea contractului individual de muncă, determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.

Având în vedere cererea introductivă, au invocat excepția tardivității acțiunii și au solicitat instanței admiterea excepției invocate ,iar pe cale de consecință, respingerea acțiunii motivata de acestea, având ca susținere următoarele argumente:

Având in vedere prevederile art.268 alin. 1 lit. A) din Codul muncii coroborat cu art.211 din Legea dialogului social nr.62/2011, precum si dispozițiile art. 2513 si art. 2548 alin.3 din Noul Cod Civil,au invocat pe cale de excepție tardivitatea introducerii cererii de chemare în judecată, deoarece reclamanta nu a contestat decizia în termenul majorat de 45 de zile de la data la care a luat la cunoștință de decizia nr. 125/23.04.2015.

Au mai solicitat să se observe că decizia nr. 125/23.04.2015 (anexa 10) a fost comunicată

contestatoarei la data de 24.04.2015, iar în art. 10 se precizează că termenul înlăuntrul căruia se

poate formula acțiunea este de 45 de zile calendaristice.

Având în vedere că acțiunea a fost înregistrată în data de 09.06.2015 pe rolul Tribunalului Mehedinți (conform portalului instanțelor de judecată), că termenul de 45 de zile este un termen legal de decădere stabilit prin norme imperative, consideră că a intervenit decăderea titularului și pierderea dreptului de a se mai adresa instanței de judecată. Conform dispozițiilor art. 2545 alin. 2) noul cod civil "neexercitarea dreptului subiectiv înlăuntrul termenului stabilit, atrage pierderea lui". Excepția tardivității acțiunii este o excepție de fond, are un caracter peremptoriu și duce la stingerea acțiunii.

Pe fondul cauzei au solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată si implicit respingerea tuturor capetelor de cerere adiționale și menținerea Deciziei de concediere contestată ca fiind legală și temeinică.

În motivare au arătat că încă din luna iulie 2012 când unicul acționar al intimatei, SC PEEH HIDROELECTRICA SA, a intrat în procedură de insolvență, cele opt filiale HIDROSERV (care au constituit actuala societate SSH Hidroserv SA) au început să aibă pierderi financiare însemnate, pierderi preluate prin fuziune.

Ținând cont că S.S.H. HIDROSERV SA asigura mentenanța si alte activități de prestări servicii al căror beneficiar final este chiar acționarul unic SC PEEH HIDROELECTRICA SA (peste 90 % din cifra de afaceri) si datorita scăderii bugetului de mentenanța era necesară reorganizarea activității ca urmare a situației economice dificile a intimatei.

În virtutea prerogativei organizatorice, conferită de art. 40 alin.(l) lit.(a) din Codul Muncii, angajatorul are dreptul de a organiza, fără restricții sau limitări, diferitele compartimente din cadrul unității, de a efectua schimbări justificate de o mai bună organizare și eficientizare a activității iar în raport cu aceasta să dimensioneze numărul de personal angajat pe diferite posturi, potrivit nevoilor reale ale acestuia.

Au solicitat instanței sa observe că rezultatul net si EBITDA sunt indicatori care înregistrează valori negative atât in anul 2013, cat si in anul 2014, așa cum se prezintă în situația indicatorilor balanțieri, perioada 2013-2014 (pagina 3-4 din programul de restructurare - reorganizare pentru 2015).

Motivele care au determinat concedierea nu țin de persoana salariatului, sunt adoptate in contextul restrângerii activității societății, in scopul administrării societății pe principiul rentabilității si eficientei economice, in vederea realizării unui management performant, pentru a avea ca efect reducerea cheltuielilor si creșterea veniturilor societății, conducând la rentabilizarea acesteia, astfel societatea fiind nevoita sa reducă personalul prin desființarea unor posturi de natura celui ocupat de cal in cauza prin reorganizare.

Motivele care au determinat concedierea au fost generate in principal de scăderea bugetului de mentenanța al Hidroelectrica S.A., care este principalul client al societății, cu efecte asupra reducerii activității la unele compartimente si riscul de a nu putea plați întreg personalul; I Investițiile noi si modernizările instalațiilor de producere a energiei electrice in hidrocentrale, vor avea ca efect in perspective reducerea bugetului de mentenanța al Hidroelectrica S.A.

Creșterea concurentei pe piața interna si nivelul ridicat al cheltuielilor proprii societății, îngreunează posibilitățile societății de a atrage noi client);

Lipsa ofertelor alternative de proiectare de specialitate si execuție a echipamentelor hidroenergetice si hidromecanice pe piața interna, contribuie la restrângerea ariei de extindere a lucrărilor si serviciilor pretabile pentru profilul de activitate al societății noastre;

Nefinalizarea procesului de restructurare al societății, anterior fuziunii in dimensionarea ineficace a forței de munca in corelare cu indicatorii specifici din bugetul de mentenanța al Hidroelectrica SA, contribuie la accentuarea dezechilibrului bugetar al societății;

Comasarea unor activități / compartimente din cadrul structurii organizatorice a sucursalelor societății;

Restrângerea / întreruperea unor activități de servicii, reparații si TESA;reorganizarea unor puncte de lucru si sedii secundare; dificultatea in a plați facturile la furnizorii de produse, servicii si utilități, necesare susținerii activităților de producție si respectării angajamentelor asumate fata de clienți; este din ce in ce mai evidenta atitudinea precauta a principalilor furnizori de echipamente si materiale aceștia solicitând in ofertele lor plata in avans sau la livrare; dificultatea in a plați contribuțiile la bugetul de stat, al asigurărilor sociale si de sănătate si astfel se creează premize de neîndeplinire a cerințelor de eligibilitate necesare participării la licitații si atragerii de parteneriate;

Dificultatea in a asigura sursele financiare pentru plata salariilor si a creditelor.

In urma analizei efectuate asupra necesarului de posturi pe fiecare segment de activitate (TESA, compartimente de producție, rest servicii) desfășurat în cadrul sucursalelor Societății de Servicii Hidroenergetice Hidroserv SA, s-a apreciat ca fiind oportuna desființarea a 388 de posturi la nivelul societății, cu reducerea aferentă a numărului de salariați din fiecare unitate componenta si segment de activitate, după reducerea posturilor neocupate de natura celor supuse desființării.

Din situațiilor economice se observă creșterea considerabilă a pierderilor pentru societatea

nou înființată) chiar dacă până la data fuziunii au existat și alte reduceri de personal (concedieri

individuale și pensionări anticipate), aceste măsuri dovedindu-se a fi insuficiente, astfel că s-a

impus aprobarea Programului de restructurare-reorganizare 2015, ca măsuri urgente de redresare economică.

Aplicarea efectiva a reducerilor de personal in raport de posturile ce se desființează se face, cu respectarea prevederilor Codului Muncii, obligatoriu pe posturi de aceeași natura, analizând activitatea fiecărui salariat, a pregătirii si competentelor sale profesionale dovedite prin rezultate profesionale sau examen la propunerea conducătorului ierarhic, in ordinea prevăzuta in program. In respectarea dispozițiilor art. 69(3) din Codul Muncii in vigoare, criteriile precizate mai sus se aplica pentru departajarea salariaților după evaluarea realizării obiectivelor de performanta.

Au considerat că în prezenta cauză au fost respectate prevederile art. 65 din Codul Muncii, astfel desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia este efectivă și are o cauză reală și serioasă. Desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din motive care nu au legătură cu persoana acestuia este efectivă așa cum se poate observa din organigrama societății si sucursalei din data de 01.03.2015 si ulterior programului de restructurare-reorganizare 2015.

Contestatoarea a deținut funcția de economist în cadrul compartimentului Aprovizionare Depozite Achiziții.

Așa cum se poate observa desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din motive care nu au legătură cu persoana acestuia este efectivă, postul ocupat de contestator a fost suprimat, nemaigăsindu-se în schema de personal ulterioara aplicării programului de restructurare 2015.

Având in vedere ca în cadrul compartimentului Aprovizionare Depozite Achiziții s-au desființat toate posturile de natura celui ocupat de contestator, nu au fost aplicate criteriile de stabilirii a ordinii de prioritate. Desființarea postului ocupat de contestator s-a impus cu necesitate fiind cauzate de motive obiective pentru rațiuni legate de eficientizarea activității având la baza analize și indicatori economico-financiari.

Au învederat instanței că desființarea locului de munca are o cauza reala când prezintă un caracter obiectiv, fiind impusă de dificultăți economice sau de transformări tehnologice. Așa cum se poate observa în prezenta cauză angajatorul a respectat condițiile de legalitate impuse de legiuitor în art.65 din Codul Muncii, iar din documentația care a stat la baza emiterii deciziei de concediere nr. 125/23.04.2015 reiese fără echivoc caracterul efectiv, real si serios al concedierii contestatorului.

Au precizat că în cadrul Societății S. Hidroenergetice Hidroserv SA nu s-au efectuat alte încadrări, iar angajatorul a respectat si va respecta prevederile Codului Muncii, respectiv reangajarea cu prioritate a persoanelor concediate în cazul în care acest lucru se impune.

Au subliniat faptul ca intimata a comunicat locurile vacante disponibile, fiind organizate concursuri pentru ocuparea acestora. Lista locurilor de munca vacante la data de 23.04.2015 a fost comunicata tuturor persoanelor afectate de concedierea colectiva. Așa cum se poate observa la nivelul executivului SSH Hidroserv SA a fost disponibil un post de economist principal specialist, precum si un post de inginer specialist, iar in data de 11.05.2015 în cadrul Sucursalei Porțile de Fier s-a vacantat un post de economist principal în cadrul compartimentului Control Financiar de Gestiune. Deși au fost trimise notificări privitoare la posturile disponibile tuturor persoanelor disponibilizate, contestatorul nu a optat pentru niciunul din posturile de mai sus, iar în urma concursului organizat postul a fost ocupat de un alt salariat care urma sa fie disponibilizat prin concedierea colectivă.

Având în vedere toate motivele enumerate mai sus, prin care se observă scăderea sistematică a profiturilor și creșterea pierderilor, au considerat că este justificată decizia intimatei de a aproba prin hotărârea AGA nr.1/13.02.2015 Programul De Restructurare -Reorganizare pentru anul 2015, pentru a putea fi evitată starea de insolvență/faliment a societății având în vedere agravarea situației economice după finalizarea procesului de fuziune si ca urmare a preluării de noua societate a tuturor datoriilor vechilor societăți. Au considerat că în cazul în care acest program nu ar fi fost aprobat si implementat societatea nu ar fi avut posibilități de redresare economică, mai ales că și în cadrul altor sucursale există probleme financiare si restructurare de personal și astfel concluzionăm că desființarea locurilor de muncă/posturilor are cauze reale si serioase, fiind efectivă.

Referitor la criticile privind nerespectarea dispoz. art. art.69 alin 2 si 3 din Codul Muncii

Având în vedere acuzația contestatorului potrivit căreia ar fi fost încălcate dispozițiile art 69 alin 2 si 3 din Codul muncii, considerăm că acestea sunt neîntemeiate întrucât așa cum rezulta din documentele anexate prezentei întâmpinări, sindicatele au fost consultate înainte, în timpul și după notificarea de înregistrata la SSH Hidroserv SA sub nr. 11023/20.03.2015 (transmisa tuturor sindicatelor de la nivelul societății , precum si AJOFM si ITM din București, Neamț, Cluj, Argeș, Hunedaora, Mehedinți, Vâlcea, Alba, Olt).

Încă din luna decembrie 2014, prin adresa 9550/19.12.2014 a fost informat ca managementul societății va continua sa depună eforturi pentru înregistrarea unui CCM unic la nivelul societății, sa restructureze si sa reorganizeze activitățile de la nivelul tuturor proceselor desfășurate in cadrul societății.

Termenul înlăuntrul căruia sindicatele/ reprezentanții salariaților pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului de salariați concediați a fost de 10 zile calendaristice de la data notificării nr. 10712/04.05.2015 primita de toate sindicatele in data de 05.03.2015. Astfel se observă că sindicatelor/reprezentanților salariaților le-au fost comunicate informațiile necesare conform art. 69 (2) Codul Muncii pentru a putea să formuleze în timp de 10 zile calendaristice propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului salariaților concediați conform art. 71 (1) Codul Muncii.

Arată că sunt neîntemeiate motivele prin care aceștia susțin că angajatorul ar fi trebuit să-i consulte deși nu au formulat nici o propunere care ar fi putut să fie respectată de angajator.

Prin Notificarea nr 11024/20.03.2015 angajatorul a comunicat AJOFM lista salariaților care urmează să primească preaviz

În ceea ce privește dispozițiile art. 75 CM și art. 76 CM, au precizat că angajatorul a respectat prevederile legale, preavizul de încetare al contractului individual de muncă și decizia de concediere fiind întocmite și comunicate în mod corespunzător.

Referitor la prevederile art. 67 Codul Muncii au arătat că salariații disponibilizați beneficiază, în funcție de vechime, de compensațiile prevăzute în Programul de restructurare-reorganizare pentru anul 2015.

În subsidiar a formulat cerere reconvențională în cazul în care instanța de judecată admite contestația așa cum a fost formulată solicită compensarea despăgubirilor (constând în drepturile salariale de care salariatul ar fi beneficiat) cu ajutoarele de concediere (salariile compensatorii) pe care angajatorul le va onora la plată.

Au mai arătat că la data introducerii acțiunii, din cauza certificatelor de concedii medicale, contestatoarei nu i-a încetat contractul individual de muncă, motiv pentru care angajatorul nu a plătit salariile compensatorii.

În drept și-au întemeiat întâmpinarea pe dispoz.art.201, art 205 și urm. , art. 209 din Noul Cod de proc. Civilă, art.2513, art.2550, art.2545 si art. 2548 alin.3 din Noul Cod Civil, Codul Muncii- Legea nr. 53/2003-republicata, Legea dialogului social nr. 62/2011.

În dovedirea susținerilor sale au depus la dosar înscrisuri.

La data de 23.07.2015 reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat sa se constate legalitatea acțiunii formulate ca fiind temeinica si legala, precizând ca este de acord cu introducerea in cauza a SC HIDROSERV SA

In același timp, solicită respingerea cererii reconvenționale formulata de parata deoarece nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, neavând legătura de cauzalitate cu obiectul cauzei, si mai mult, privește o acțiune ce urmează sa se întâmple intr-un timp viitor.

A precizat ca angajatorul SC HIDROSERV SA , pana in prezent, nu a făcut dovada reala cu privire la starea de dificultate financiara in care se afla prin nici un fel de document contabil care sa fie certificat de un organ de specialitate si nici printr-o cerere de reorganizare prevăzuta de Legea 85/2014.

În ședința publică din 23.09.2015, reclamanta a depus la dosar cerere de modificare a acțiunii, în sensul de a se lua act de faptul că la data de 23.04.2015 s-a emis decizia nr.125 și s-a dispus încetarea contractului individual de muncă numărul 29 din 05.08.2013, pe care a contestat-o și care ulterior a fost completată, anulându-se termenul de desfacere a contractului de muncă prin decizia nr. 227/04.05.2015 și ulterior prin 303/29.05.2015.

A mai arătat că la data de 08.06.2015 s-a emis decizia nr. 324 de către angajator, decizie care i-a fost comunicată prin poștă la data de 09.06.2015 conform dovezii anexate, care dispune încetarea contractului individual de muncă cu data de 27.06.2015.

A mai susținut că nici una din deciziile anterior contestate nu i-au fost aduse la cunoștință iar decizia nr. 324 i-a fost comunicată prin poștă la data de 09.06.2015, decizie a cărei anulare o solicită.

Și-a întemeiat cererea pe disp. art.204 C.pr.civ.

La data de 07.10.2015 pârâta a depus la dosar note de ședință referitoare la precizarea de acțiune și un set de înscrisuri.

Analizând contestația în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente în materie, Tribunalul constată și reține următoarele:

Reclamanta M.A: a fost salariată a pârâtei in funcția de economist in cadrul biroului Aprovizionare Depozite Achiziții, așa cum reiese din contractul individual de munca înregistrat sub nr. 29/05.08.2013.

La data de 23.04.2015 pârâta a emis decizia nr. 125 prin care se dispunea ca începând cu data de 24.04.2015 reclamanta va beneficiu de un preaviz de 20 de zile lucrătoare, iar începând cu prima zi calendaristica ce urmează ultimei zile de preaviz la data de 23.05.2015, contractul individual de munca nr. 29/2013 al reclamantei încetează din inițiativa angajatorului pentru motive ce nu țin de persoana salariatului ca urmare a concedierii colective in temeiul art. 65 si 68 din codul muncii.

Întrucât reclamanta a intrat in concediu medical așa cum reiese din certificatele medicale seriile CCMAH nr. 1126964, seria CCMAH nr. 1126965, seria CCMAG nr. 2738040, seria CCMAG nr. 2738041, seria CCMAH nr. 1956511 si seria CCMAH nr. 1956512, pârâta a modificat decizia nr. 125/23.04.2015 prin deciziile nr. 227/04.05.2015 si 303/29.05.2015.

Raporturile de muncă dintre părți au încetat la data de 27.06.2015 in temeiul deciziei nr. 324/08.06.2015.

Prin acțiunea adresata acestei instanțe reclamanta contesta atât decizia nr. 125/23.04.2015 cât si deciziile de modificare a acestei decizii, inclusiv decizia nr. 324/08.06.2015 invocând motive de nelegalitate si netemeinicie.

Instanța reține ca pârâta a invocat excepția tardivității contestării raportat la prima decizie nr. 125/23.04.2015, arătând faptul ca contestația a fost depusă după expirarea termenului de 45 de zile prevăzut de lege.

Instanța reține ca potrivit art. 211 lit.a din Legea nr. 62/2011 " Cererile pot fi formulate de cei ale căror drepturi au fost încălcate după cum urmează:

a) măsurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau încetare a contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plata a unor sume de bani, pot fi contestate in termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoștința de măsura dispusă.

Potrivit art. 77 din Codul Muncii " Decizia de concediere produce efecte de la data comunicării ei salariatului";.

Potrivit art. 50 lit.b din Codul Muncii " Contractul individual de munca se suspendă de drept in cazul concediului pentru incapacitate temporara de muncă";

Art. 75 alin.3 din Codul Muncii stipulează ca " În situația in care in perioada de preaviz contractul individual de munca este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător, cu excepția cazului prevăzut la art. 51 alin. 2";

Instanța apreciază ca decizia nr. 125/2015 a avut dublu efect, si anume ca de la data de 24.04.2015 se înceapă sa curgă un termen de preaviz de 20 de zile lucrătoare, iar cel de al doilea efect era ca la expirarea termenului de preaviz a se producă încetarea contractului individual de muncă.

Întrucât in perioada de preaviz reclamanta a intrat in concediu pentru incapacitate temporara de muncă, pârâta a emis decizii de modificare a deciziei nr. 125, iar la încetarea perioadei de incapacitate temporară de munca pârâta a emis decizia nr. 324/08.06.2015 care a dus la îndeplinirea celui de al doilea efect al emiterii deciziei nr. 125 si anume, încetarea raporturilor de munca dintre părți.

Decizia nr. 125 a produs doar începerea curgerii perioadei de preaviz, efectul final al acestei decizii s-a produs abia la data de 09.06.2015, când i s-a comunicat decizia nr. 324/08.06.2015.

Instanța apreciază ca, raportat la dispozițiile art. 77 din Codul Muncii, întrucât decizia nr.125 a produs doar începerea curgerii termenului de preaviz nu si încetarea raporturilor de munca dintre părți datorita faptului ca termenul de preaviz a fost suspendat prin intrarea reclamantei in concedii de incapacitate temporara de munca, momentul la care se poate raporta instanța in vederea analizării concedierii reclamantei, care face obiectul dosarului de fata, este cel de la data de comunicării deciziei nr. 324/08.06.2015 prin care raporturile de munca dintre părți au încetat efectiv.

Raportat la acest moment, instanța constata ca reclamanta a formulat contestație in termen, motiv pentru care urmează a respinge excepția tardivității invocata de pârâta.

Pe fondul cauzei, instanța apreciază contestația neîntemeiata pentru următoarele motive:

Societatea de Servicii Hidroenergetice HIDROSERV SA a fost înființată la data de 05.08.2013 ca urmare a finalizării procesului de fuziune prin care cele opt societăți de tip "HIDROSERV" au fuzionat prin contopire (fără lichidare) sub numele de Societatea HIDROELECTRICA-SERV SA (la data de 08.10.2014 societatea si-a schimbat denumirea din S. HIDROELECTRICA-SERV SA în Societatea de Servicii Hidroenergetice HIDROSERV SA).

Prin Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor din data de 13.02.2015 s-a aprobat Programul de restructurare-reorganizare a S.S.H. Hidroserv SA pentru anul 2015 si intimată, după parcurgea etapelor de procedura prevăzut de de Codul Muncii, a emis Decizia de concediere nr.125/23.04.2015, a dispus concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului, respectiv încetarea contractului individual de muncă, determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.

În virtutea prerogativei organizatorice, conferită de art. 40 alin.(l) lit.(a) din Codul Muncii, angajatorul are dreptul de a organiza, fără restricții sau limitări, diferitele compartimente din cadrul unității, de a efectua schimbări justificate de o mai bună organizare și eficientizare a activității iar în raport cu aceasta să dimensioneze numărul de personal angajat pe diferite posturi, potrivit nevoilor reale ale acestuia.

Din programul de restructurare - reorganizare pentru 2015 reiese ca rezultatul net si EBITDA au înregistrat valori negative atât in anul 2013, cat si in anul 2014, așa cum se prezintă în situația indicatorilor balanțiere, perioada 2013-2014.

Motivele care au determinat concedierea nu țin de persoana salariatului, sunt adoptate in contextul restrângerii activității societății, in scopul administrării societății pe principiul rentabilității si eficientei economice, in vederea realizării unui management performant, pentru a avea ca efect reducerea cheltuielilor si creșterea veniturilor societății, conducând la rentabilizarea acesteia, astfel societatea fiind nevoita sa reducă personalul prin desființarea unor posturi de natura celui ocupat de cal in cauza prin reorganizare.

In urma analizei efectuate asupra necesarului de posturi pe fiecare segment de activitate (TESA, compartimente de producție, rest servicii) desfășurat în cadrul sucursalelor Societății de Servicii Hidroenergetice Hidroserv SA, s-a apreciat ca fiind oportuna desființarea a 388 de posturi la nivelul societății, cu reducerea aferentă a numărului de salariați din fiecare unitate componenta si segment de activitate, după reducerea posturilor neocupate de natura celor supuse desființării.

În baza acestei rezoluții manageriale, angajatorul a comunicat o copie a notificării prevăzute la art. 69 alin. (2) Inspectoratului Teritorial de Muncă și Agenției teritoriale de ocupare a forței de muncă (atât la sediul social din mun. București dar și la sediile sucursalelor) la aceeași dată la care a comunicat-o sindicatului/reprezentanților salariaților, respectiv data de 05.03.2015; Această Notificare cu nr. 10712/04.03.20153 are atașat PPOGRAMUL DE RESTRUCTURARE - REORGANIZARE pentru 2015, precum și informații despre vechea și noua structură organizatorică.

Întrucât sindicatele nu au formulat nici o propunere in termenul de 10 zile calendaristice, angajatorul a decis aplicarea măsuri de concediere si a notificat în scris prin Notificarea nr. 11023/20.03.2015, Inspectoratul Teritorial de Muncă și Agenția teritorială de ocupare a forței de muncă (atât la sediul social din mun. București dar și la sediile sucursale din județele aferentei), dar și sindicatele/reprezentanții salariaților din cele șapte sucursale, cu cel puțin 30 de zile calendaristice anterioare datei emiterii deciziilor de concediere, respectiv la data de 23.03.2015.

Prin Notificarea nr. 11024/20.03.2015 angajatorul a comunicat AJOFM lista salariaților care urmează sa primească preaviz în vederea acordării serviciilor de preconcediere.

Aplicarea efectiva a reducerilor de personal in raport de posturile ce se desființează se face, cu respectarea prevederilor Codului Muncii, obligatoriu pe posturi de aceeași natura, analizând activitatea fiecărui salariat, a pregătirii si competentelor sale profesionale dovedite prin rezultate profesionale sau examen la propunerea conducătorului ierarhic, in ordinea prevăzuta in program. In respectarea dispozițiilor art. 69(3) din Codul Muncii in vigoare, criteriile precizate mai sus se aplica pentru departajarea salariaților dupa evaluarea realizării obiectivelor de performanta.

In speța de fața, instanța reține ca, așa cum reiese din decizia de concediere nr. 125/23.04.2015, din cadrul Sucursalei Porțile de Fier s-au desființat toate posturile de natura celui ocupat de contestatoare, fiind astfel neaplicabile alte criterii pentru stabilirea ordinii de priorități la concediere.

Instanța apreciază ca au fost respectate prevederile art. 65 din Codul Muncii, astfel desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia este efectivă și are o cauză reală și serioasă. Desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din motive care nu au legătură cu persoana acestuia este efectivă așa cum se poate observa din organigrama societății si sucursalei din data de 01.03.2015 si ulterior programului de restructurare-reorganizare 2015.

Contestatoarea d-na M.A. a deținut funcția de economist în cadrul compartimentului Aprovizionare Depozite Achiziții. Așa cum se poate observa desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din motive care nu au legătură cu persoana acestuia este efectivă, postul ocupat de contestator a fost suprimat, nemaigăsindu-se în schema de personal ulterioara aplicării programului de restructurare 2015.

Având in vedere ca in cadrul compartimentului Aprovizionare Depozite Achiziții s-au desființat toate posturile de natura celui ocupat de contestator, nu au fost aplicate criteriile de stabilirii a ordinii de prioritate. Desființarea postului ocupat de contestator s-a impus cu necesitate fiind cauzata de motive obiective pentru rațiuni legate de eficientizarea activității având la baza analize si indicatori economico-financiari.

In ceea ce privește condiția ca concediere sa aibă o cauză reala, instanța reține ca că desființarea locului de munca are o cauza reala când prezintă un caracter obiectiv, fiind impusă de dificultăți economice sau de transformări tehnologice. Așa cum se poate observa în prezenta cauză, angajatorul a respectat condițiile de legalitate impuse de legiuitor în art.65 din Codul Muncii, iar din documentația care a stat la baza emiterii deciziei de concediere nr. 125/23.04.2015 reiese fără echivoc caracterul efectiv, real si serios al concedierii contestatorului.

În cadrul Societății S. Hidroenergetice Hidroserv SA nu s-au efectuat alte încadrări, iar angajatorul a respectat si va respecta prevederile Codului Muncii, respectiv reangajarea cu prioritate a persoanelor concediate în cazul în care acest lucru se impune.

Deși nu avea aceasta obligație, potrivit art. 64 din Codul Muncii, intimata a comunicat locurile vacante disponibile, fiind organizate concursuri pentru ocuparea acestora. Lista locurilor de munca vacante la data de 23.04.2015 a fost comunicata tuturor persoanelor afectate de concedierea colectiva. Așa cum se poate observa la nivelul executivului SSH Hidroserv SA a fost disponibil un post de economist principal specialist, iar in data de 11.05.2015 în cadrul Sucursalei Porțile de Fier s-a vacantat un post de economist principal în cadrul compartimentului Control Financiar de Gestiune. Deși au fost trimise notificări privitoare la posturile disponibile tuturor persoanelor disponibilizate, contestatoarea nu a optat pentru niciunul din posturile de mai sus, iar în urma concursului organizat postul a fost ocupat de un alt salariat care urma sa fie disponibilizat prin concedierea colectivă.

In ceea ce privește susținerea contestatoarei ca ar fi fost încălcate dispozițiile art. 69 alin 2 si 3 din Codul muncii, instanța nu le poate reține deoarece, asa cum rezulta din documentele anexate prezentei întâmpinări, sindicatele au fost consultate înainte, în timpul și după notificarea de înregistrata la SSH Hidroserv SA sub nr. 11023/20.03.2015 (transmisa tuturor sindicatelor de la nivelul societății , precum si AJOFM si ITM din București, Neamț, Cluj, Argeș, Hunedoara, Mehedinți, Vâlcea, Alba, Olt).

Instanța reține ca angajatorul a emis atât notificarea înregistrata la SSH Hidroserv SA nr. 10712/04.03.2015 - transmisa tuturor sindicatelor de la nivelul societății , precum si AJOFM si ITM din București, Neamț, Cluj, Argeș, Hunedoara, Mehedinți. Vâlcea, Alba, Olt - cât si notificarea nr. 11023/22.03.2015 -notificarea de concediere - transmisa tuturor sindicatelor de la nivelul societății , precum si AJOFM si ITM din București, Neamț, Cluj, Argeș, Hunedoara, Mehedinți. Vâlcea, Alba, Olt, iar din ambele reiese ca nu s-a ajuns la o înțelegere (cu o parte din sindicate) privind salariații ce urmează a fi concediați.

Termenul înlăuntrul căruia sindicatele/ reprezentanții salariaților pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului de salariați concediați a fost de 10 zile calendaristice de la data notificării nr. 10712/04.05.2015 primita de toate sindicatele in data de 05.03.2015. Astfel se observă că sindicatelor/reprezentanților salariaților le-au fost comunicate informațiile necesare conform art. 69 (2) Codul Muncii pentru a putea să formuleze în timp de 10 zile calendaristice propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului salariaților concediați conform art. 71 (1) Codul Muncii.

Întrucât sindicatele nu au formulat nici o propunere conform dreptului prevăzut la art. 71 (1) Codul Muncii, nici angajatorul nu mai avea obligația să răspundă la ceva ce nu exista, în termen de 5 zile de la primire conform art. 72 (2) Codul Muncii.

În ceea ce privește criticile conform cărora intimata nu ar fi respectat dispozițiile art. 69 coroborat cu art. 70 din Codul Muncii, instanța nu le poate reține deoarece Notificarea nr.10712/04.03.2015 - transmisa în data de 05.03.2015 tuturor sindicatelor de la nivelul societății, precum si AJOFM si ITM din București, Neamț, Cluj, Argeș, Hunedoara, Mehedinți. Vâlcea, Alba, Olt - (intenția de concediere) este diferită de notificarea nr. 11023/20.03.2015 -notificarea de concediere - transmisa în data de 23.03.2015 tuturor sindicatelor de la nivelul societății , precum si AJOFM si ITM din București, Neamț, Cluj, Argeș, Hunedoara, Mehedinți. Vâlcea, Alba, Olt, din care rezulta ca nu s-a ajuns la o înțelegere (cu o parte din sindicate) privind salariații ce urmează a fi concediați. Înștiințarea nr. 11024/20.03.2015 (cu dovada de primire a autorităților) este un document prin care autoritățile, în speță Agențiile Teritoriale de Ocupare a Forței de Munca din București, Neamț, Cluj, Argeș, Hunedoara, Mehedinți, Vâlcea, Alba, Olt, sunt înștiințate în conformitate cu dispoz. art. 50 din Legea nr. 76/2002 ca începând cu data de 21.05.2015 urmează sa fie disponibilizați salariați din cadrul celor 7 sucursale si se solicita sprijin în vederea acordării serviciilor de preconcediere.

In ceea ce privește criticile din notele de ședința privind înființarea unor compartimente sau redenumirea unor birouri, luate de către angajator in temeiul dreptului sau de a organiza activitatea așa cum considera necesar, potrivit art. 40 alin.1 din Codul Muncii, instanța neputând cenzura modalitatea pe care acesta înțelege sa o abordeze pentru exercitarea acestui drept, instanța reține ca acestea s-au produs la 01.03.2015 si nu au fost contestate de către contestatoare in termenul legal.

Având in vedere aceste considerente, instanța apreciază ca decizia de concediere a fost emisă cu respectarea prevederilor legale, motiv pentru care apreciază neîntemeiata contestația urmând a o respinge.

Având in vedere ca cererea principală a fost respinsa, instanța urmează a respinge cererea reconvențională formulata în subsidiar ca rămasă fără obiect.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Desfacerea contractului de muncă. Jurisprudență Desfacerea contractului de muncă