Raporturi de muncă. Salarizare. Jurisprudență Raporturi de muncă; Salarizare
| Comentarii |
|
Tribunalul MEHEDINŢI Sentinţă civilă nr. 293 din data de 09.12.2015
Act de control al D.G.F.P. acțiunea angajatorului pentru restituirea sumelor încasate necuvenit de către salariat.Dispozițiile art.256 C.Muncii nu sunt incidente pentru restituirea drepturilor salariale încasate de către salariat ca urmare a numirii într-o funcție , numire care ulterior a fost constatată nelegală. Contraprestația muncii depuse de salariat pe perioada cât a îndeplinit funcția respectivă nu reprezintă o plată nedatorată care să fie supusă restituirii conform art.256 al. 1 C.M. Neincidența în acest caz a dispozițiilor Legii 124/2014 privind amnistia fiscală care are în vedere exonerarea de la plată a sumelor contestate prejudicii de către Curtea de Conturi sau alte instituții cu atribuții de control dar aceste sume trebuie să fie datorate și supuse restituirii în condițiile art.256 C.M.
Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 16.04.2013, sub nr. 5256/101/2013, reclamantul S J A Mehedinți a chemat în judecată pe pârâtul D C , pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, instanța să dispună obligarea pârâtului la plata sumei nete în cuantum de 17.136,00 lei reprezentând suma încasată necuvenit conform procesului verbal de control nr.15012 din 20.12.2011 încheiat de către DGF P Mehedinți, Compartimentul de Control,respectiv diferența salariului net pentru perioada mai 2009-iunie 2010.
În motivarea acțiunii , reclamantul a arătat că în perioada 06-16.12.2011 DGFP Mehedinți compartimentul de Control a efectuat un control la sediul S J A Mehedinți în urma căruia a fost încheiat procesul verbal de control nr.5012 din 20.12.2011.
În urma verificărilor efectuate, organul de control din cadrul D:G.F.P. Mehedinți a considerat faptul că încadrarea (numirea de către DSP- Mehedinți) în funcția de director tehnic interimar al salariatului D C a fost una nelegală, fapt pentru care a propus, pentru perioada mai 2009-iunie 2010,recalcularea drepturilor salariale pentru funcția deținută anterior8inginer gr.I A în cadrul Biroului Mișcare și Exploatare Auto cât și regularizarea impozitului pe venit salarii,contribuții sociale și fonduri speciale.
În drept, și-a întemeiat prezenta acțiune pe dispozițiile art.156 alin.1 din Legea nr.53/2003-Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare potrivit cărora "Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie…";.
A depus la dosar copia procesul verbal de control nr. 15012 din 20.12.2011încheiat de D.G.F.P.- Compartimentul Control, cu mențiunea "conform cu originalul";.
La solicitarea instanței, reclamantul a depus la dosar copiile Dispozițiilor nr. 147/27.05.2009, 69/27.05.2009,16226.06.2009,170/24.07.2009, 181/24.08.2009,189/21.09.2009, 200/22.10.2009,219/20.11.2009,250/21.12.2009,8/18.01.2010,103/17.02.2010,113/22.03.2010,123/22.04.2010,133/21.05.2010,139/14.06.2010,50/14.06.2010,281/22.11.2010,109/24.11.2010 de numire și ulterior de prelungire a numirii pârâtului în funcția de Director tehnic interimar la S.J.A- Mehedinți, dispoziții emise de către Direcția de Sănătate Publică Mehedinți pentru perioada mai 2009-iunie 2010.
Pârâtul, deși legal citat nu a formulat întâmpinare.
La data de 27.03.2014 consilier juridic P F pentru reclamant a solicitat suspendarea cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului 332/54/2012 având ca obiect anulare act administrativ.
La data de 25.04.2014 cauza a fost suspendată conform art. dispozițiilor art.411 alin.(1) pct.1 Noul Cod Procedură civilă.
La data 23.10.2014 consilier juridic P F a solicitat repunerea cauzei rol, iar la 03.12.2014 a depus copia Deciziei nr. 1929/11.04.2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 332/54/2015.
La data de 13.01.2015 pârâtul a depus la dosar note scrise prin care a solicitat respingerea acțiunii , invocând dispozițiile art.1 și 2 din legea 124 /2014, care exonerează de la plată suma pretinsă de către reclamantă.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Pârâtul a fost angajatul reclamantei începând de la data de 01.07.1995 n funcția de inginer la Biroul Mișcare și Exploatare Auto conform contractului individual de muncă încheiat pe durată nedeterminată , înregistrat sub nr. 759677/1995.
Începând cu data de 27 mai 2009, conform Dispoziției nr.147/27.05.2009 emisă de DSP Mehedinți a fost numit în funcția de conducere de Director tehnic interimar la S J A Mehedinți,pe o perioadă de 30 de zile.
Conform Dispoziției sus menționate, pârâtul a beneficiat de un salariu de bază de 2000 lei și o indemnizație de conducere în procent de 30 % din salariu de bază, fiindu-iu aplicabile dispozițiile art.111 alin.17 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniu sănătății.
Prin dispozițiile nr.162/26.06.2009, nr.170/24.07.2009, nr181/24.08.2009, 189/21.09.2009,200/22.10.2009.219/20.112009,250/21.12.2009,8/18.01.2010,103/17.02.2010,113/22.03.2010,123/24.04.2010,133/21.05.2010 emise de către DSP Mehedinți, s-a prelungit succesiv numirea pârâtului în funcția de conducere de director tehnic interimar la SJA Mehedinți, până la data de 15.06.2010, când potrivit Dispoziției 139/14.06.2010 a încetat numirea sa în funcția de conducere.
Conform procesului verbal de control nr.15012/20.12.2011 emis de DGFP Mehedinți, s-a constatat faptul că numirea de către DSP Mehedinți în funcția de director tehnic interimar a salariatul D C a fost una nelegală, fapt pentru care propune pentru perioada mai 2009 iunie 2010 recalcularea drepturilor salariale pentru funcția deținută anterior(inginer gradul I.A în cadrul Biroului Mișcare și Exploatare Auto) cât și regularizarea impozitului pe venit salarii, contribuții sociale și fonduri speciale.
S-a reținut în actul de control că salariatul D C nu îndeplinea criteriile specifice pentru director tehnic conform Ordinului MSP nr. 1625/2007, respectiv avea o vechime ca inginer de numai 8 luni și nu avea curs de perfecționarea în specialitatea studiilor sau în domeniu managementului sanitar,ori conform art.4 (2) lit.c din Ordinul MPS nr. 1625/2007 criteriile specifice cumulative pentru ocuparea postului mde director tehnic erau cel puți 2 ani , în specialitatea studiilor, să fie absolvent al unui curs de perfecționare în specialitatea studiilor sau în domeniul managementului sanitar.
Organul de control a stabilit ca și măsură de ducere la îndeplinire acelor constatate recuperarea sumelor acordate în plus , reprezentând diferență salariu net pentru perioada mai 2009-iunie 2010.
Prin Decizia nr. 1/24.01.2012 emisă de DGFP Mehedinți a fost respinsă contestația formulată de SJA Mehedinți.
Împotriva acestei decizii SJA Mehedinți în calitate de reclamant și salariatul D C în calitate intervenient în interes propriu au formulat acțiune în instanță, solicitând anularea Deciziei nr. 1/24.01.2012, acțiune respinsă prin sentința nr. 798/10.09.2012 a Curții de apel Craiova - Secția de contencios Administrativ și Fiscal.
Împotriva hotărârii judecătorești susmenționate atât reclamantul SJA Mehedinți, cât și intervenientul D C au formulat recurs, acesta fiind respins prin decizia nr. 1929/11.04.2014 pronunțată de Î:CC.J- Secția de contencios Administrativ și Fiscal în dosar nr.332/54/2012.
S-a reținut de către instanța de control judiciar că salariatul D C nu îndeplinea la data numirii în funcție de director tehnic interimar, prin Dispoziția nr.-147/27.05.52009 emisă de DSP Mehedinți condiția de 2 ani vechime în specialitatea studiilor și nici condiția referitoare la absolvirea unui curs de perfecționarea în specialitatea studiilor sau în domeniul managementului sanitar.
S-a arătat că potrivit prevederilor art.4 din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1625/2007 nu se face distincția între persoanele care ocupă în mod interimar funcția de director tehnic, prin numire și cele ocupă funcția în urma câștigării concursului, fiind incident principiul de interpretare juridică unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să distingă, ca atare s-a reținut legalitatea Deciziei nr. 1/2012 emisă de DGFP Mehedinți.
Prin acțiunea de față reclamantul SJA Mehedinți a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei nete în cuantum de 17.136,00 lei reprezentând suma încasată necuvenit conform procesului verbal de control nr.15012 din 20.12.2011 încheiat de către DGFP Mehedinți, Compartimentul de Control,respectiv diferența salariului net pentru perioada mai 2009-iunie 2010.
În drept, se întemeiază pe dispozițiile art.256 alin.1 din Legea 53/2013-Codul muncii cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit dispozițiilor susmenționate salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.
Textul de lege reglementează obligația de restituire pe care o au față de angajatori, în ipotezele arătate salariații , obligație de restituire care are la baza plata lucrului nedatorat, îmbogățirea fără justă cauză.
Dispozițiile art.256 alin.1 prevăd în mod expres ipoteza sumei nedatorate, respectiv sunt supuse restituirii sumele necuvenite cu titlu de drepturi bănești, decurgând in executarea contractului individual de muncă(salarii, sporuri, premii, indemnizații, etc)
În speță, suma care face obiectul pretențiilor reclamantului reprezintă contravaloarea salariului net încasat de către pârât în perioada mai 2009-iunie 2009, ca urmare a numirii în funcția de director tehnic interimar , numire care a avut loc prin act administrativ emis de către DSP Mehedinți, pârâtul îndeplinind efectiv funcția arătată până la data de 15.06.2010, când s- a dispus prin Dispoziția nr. 50/15.06.2010 încetarea numirii sale în această funcție și reluarea activității sale pe funcția deținută anterior.
Pe durata exercitării acestei funcții de conducere contractul individual de muncă al pârâtului a fost suspendat , acesta a prestat muncă pentru funcția deținută și a fost salarizat potrivit prevederilor OUG 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare.
Potrivit dispozițiilor din materia dreptului muncii , restituirea sumelor de către salariat are loc doar în situațiile strict și imperativ reglementate de lege, în acest sens dispozițiile art.256 având în vedere încasarea unor sume nedatorate , ceea ce nu este cazul de față, când reclamantul a fost numit în funcția arătată și a prestat efectiv acea activitate conform numirii prin act administrativ emis de angajator , a desfășurat efectiv munca arătată, astfel nu se poate pune în discuție existența îmbogățirii fără justă cauză, care stă la baza unei obligații de restituire așa cum solicită reclamantul.
Ca atare sumele achitate de către angajator respectiv indemnizația de conducere nu reprezintă o plată nedatorată care să fie supusă restituirii conform art. 256. alin. 1 C.M.
Chiar și în situația nulității contractului individual de muncă, potrivit dispozițiilor speciale din materia Codului Muncii, respectiv art.57 alin.2 C.M., nulitatea contractului produce efecte numai pentru viitor( ex nunc ) nu și pentru trecut (ex tunc).
Astfel, neîndeplinirea unor condiții legale la încheierea contractului individual de muncă, respectiv în situația angajării unor persoane care nu îndeplinesc condițiile de studii, poate atrage nulitatea contractului individual de muncă , nulitatea care poate fi și acoperită prin îndeplinirea ulterioară a condițiilor de lege (art.57 alin.3 din Codul Muncii), nulitate care în orice caz se pronunță de către instanța judecătorească și care ,oricum produce efecte numai pentru viitor
Conform art.57 alin.5 Codul Muncii persoana care a prestat munca în temeiul unui contract individual de muncă nul ,are dreptul la remunerarea acestuia corespunzător modului de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu, respectiv nici în situația constatării nulității contractului individual de muncă, nu este admisă în materia dreptului muncii restituirea sumelor încasate ca drepturi salariale pentru munca prestată.
Ca atare, pretenția reclamantului nu se încadrează în dispozițiile art.256 din Codul Muncii și nu este reglementată în această materie nici o altă obligație de restituire .
În ceea ce privește invocarea de către pârât în apărarea sa a dispozițiilor art.1 și 2 din Legea 124/23.09.2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice , acestea nu sunt incidente în cauză.
Astfel, prin Legea 124/23.09.2014 au fost reglementate unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, conform art.2 alin. 1 din lege, prevăzând că se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială pe care personalul prevăzut la art.1 trebuie să le restituie , drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituții, cu atribuții de control a unor prejudicii.
Este adevărat că pârâtul se încadrează la personalul prevăzut la art.1 din lege, respectiv salarizarea pentru funcția de director interimar a fost făcută potrivit prevederilor OUG 115/2004,iar suma solicitată cu titlu de restituire reprezintă venituri de natură salarială stabilite în baza unor acte normative aplicabile anterior intrării în vigoare a Legii cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a,personalului plătit din fonduri publice și acelor publicate ulterior , însă legea amnistiei fiscale a avut în vedere exonerarea de la plată a sumelor constate prejudicii de către Curtea de Conturi sau alte instituții cu atribuții de control, respectiv sume datorate și supuse restituirii .
Pentru a fi aplicabile dispozițiile legii amnistiei, trebuie să se concluzioneze legalitatea obligației de restituire , existența unui prejudiciu , ori în speță, sumele pretinse de către reclamant nu sunt supuse restituirii de către salariatul pârât.
Luând în considerare cele de mai sus va respinge acțiunea.
Această sentință a rămas definitivă prin Decizia nr. 2513/20.05.2015 pronunțată de Curtea de Apel Craiova care a respins apelul declarat de reclamantul SJA Mehedinți.
| ← Conflict de muncă.. Jurisprudență Contracte de muncă | Desfacerea contractului de muncă. Jurisprudență Desfacerea... → |
|---|
