LITIGIU DE MUNCĂ. CONCEDIU DE ODIHNĂ NEEFECTUAT. PLATA INDEMNIZAŢIEI.

LITIGIU DE MUNCĂ. CONCEDIU DE ODIHNĂNEEFECTUAT. PLATA INDEMNIZAŢIEI.

Reclamanta a avut calitatea de asistent maternal profesionist şi adesfăşurat activitatea la domiciliul său, nu a beneficiat de concediu de odihnă, situaţieîn care pârâta trebuia să-i plătească drepturile salariale ce i se cuveneau, raportate lanumărul de zile de concediu de odihnă neefectuat.

Cum pârâta nu şi-a îndeplinit această obligaţie ce-i revenea în bazaart.1 alin.1 şi art.2 lit.b din O.G. nr.29/1995 şi art.16 din O.G. nr.50/1992,instanţa de fond a admis acţiunea pentru indemnizaţia de concediu de odihnă aferentăanului 2002.

(Decizia nr.78/R-CM din 21 februarie 2006 pronunţatăde Curtea de Apel Piteşti).

Tribunalul Vâlcea, prin sentinţa civilă nr.734 din 17noiembrie 2005 a admis cererea reclamantei A.D. în contradictoriu cuD.G.A.S.P.C. Vâlcea şi în consecinţă a obligat-o pe pârâtă să plăteascăreclamantei suma de 246,98 lei reprezentând indemnizaţia pentruconcediul de odihnă neefectuat în anii 2001 şi 2002, actualizată cu ratainflaţiei până la data pronunţării.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că datorităspecificului activităţii pe care o desfăşoară reclamanta, în sensul creşterii,îngrijirii şi educării în vederea dezvoltării armonioasă a copilului pe care l-a avut în plasament, nu a putut beneficia de concediu de odihnă. Deaceea, acţiunea a fost privită ca întemeiată şi admisă, avându-se în vederedispoziţiile art.16 din H.G. nr.50/1992, coroborate cu dispoziţiile O.G.nr.29/1995.

În termen legal, împotriva acestei sentinţe a declarat recurspârâta, invocând motivul de casare prevăzut de art.304 pct.9 Codprocedură civilă, respectiv prescripţia dreptului la acţiune privindindemnizaţia pentru concediul de odihnă neefectuat pe anul 2001.

Pe de altă parte s-a susţinut că instanţa de fond nu a avut învedere activitatea reclamantei de asistent maternal profesionist, care areun caracter permanent, se desfăşoară la domiciliul acesteia chiar şi înperioada concediului de odihnă, situaţie în care a beneficiat integral atâtîn 2001, cât şi în 2002, de toate drepturile salariale cuvenite, de aceea înmod nejustificat a fost admisă acţiunea.

Instanţa de recurs a privit ca întemeiată parţial această cale deatac, reţinând că potrivit art.3 din Decretul nr.167/1958, dreptul laacţiune al reclamantei pentru pretenţiile solicitate se prescrie în termen de3 ani şi cum aceasta a fost înregistrată la data de 15 iunie 2005, nuputeau fi solicitate decât drepturile salariale începând cu data de 15 iunie2002.

Pentru perioada anului 2001, indemnizaţia de concediucalculată prin raportul de expertiză efectuat în cauză este prescrisă cuconsecinţa înlăturării menţiunii plăţii acesteia din sentinţa atacată.

Curtea a constatat că pentru indemnizaţia de concediuaferentă anului 2002, acţiunea în mod corect a fost privită ca întemeiată,întrucât reclamanta a avut calitatea de asistent maternal profesionist şi adesfăşurat activitatea la domiciliul său, nu a beneficiat de concediu deodihnă, situaţie în care pârâta trebuia să-i plătească drepturile salariale ce ise cuveneau, raportate la numărul de zile de concediu de odihnăneefectuat.

Cum pârâta nu şi-a îndeplinit această obligaţie ce-i revenea înbaza art.1 alin.1 şi art.2 lit.b din O.G. nr.29/1995 şi art.16 din O.G.nr.50/1992, în mod corect instanţa de fond a admis acţiunea pentruindemnizaţia de concediu de odihnă aferentă anului 2002.În temeiul art.312 alin.2 Cod procedură civilă, recursul formulat de pârâta fost admis, modificată în parte sentinţa, în sensul înlăturării obligăriipârâtei la plata indemnizaţiei de concediu pentru anul 2001, în sumă de373,611 lei reactualizată, ca fiind prescrisă, menţinându-se celelaltedispoziţii ale sentinţei.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre LITIGIU DE MUNCĂ. CONCEDIU DE ODIHNĂ NEEFECTUAT. PLATA INDEMNIZAŢIEI.