Pensii. Jurisprudență Pensii
| Comentarii |
|
Tribunalul MEHEDINŢI Sentinţă civilă nr. 24 din data de 20.02.2018
Asigurări sociale - contestație decizie de pensionare exprimarea unei noi opțiuni în sensul alegerii altei baze de calcul pentru stabilirea pensiei militare de stat potrivit art. 28 alin. 1și 10 din Legea nr. 223/2015.
Constată că la data de 25.09.2017 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Mehedinți - Secția Conflicte de Muncă Și Asigurări Sociale contestația formulată de contestatorul CII care a chemat în judecată pe intimata CSP a M.A.I, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârii nr. 15181 din data de 23.08.2017 emisă de CC din cadrul MAI, privind Decizia nr. 194585 din 14.06.2017 a CSP a M.AI și pe fond obligarea intimatei CSP a M.A.I la emiterea unei noi decizii cu luarea în calcul a vechimii din viața civilă conform carnetului de muncă și adeverințelor fiind deschizător de drept, având această obligație prevăzută de lege.
În motivare a arătat că, calculul pensiei s-a raportat la o perioadă care nu a fost cea mai avantajoasă, motiv pentru care solicit să se constatate că, în contestația făcută la CC a solicitat să-i comunice dacă există altă posibilitate de recalculare și luare în calcul pentru o evaluare mai avantajoasă. Cum calcularea pensiei putea să se efectueze la o altă perioada, avantajoasă lui, aspect prevăzut de lege, iar C care a analizat contestația formulată de către el pe cale administrativă a refuzat acest aspect, apreciază ca i-au fost încălcate drepturile cu privire la stabilirea în mod corect și just a pensiei care i se cuvine după perioada de cotizare la fondul de pensii.
În dovedire a depus la dosar următoarele documente: Decizia de pensie nr. 194585/14.06.2017 și Buletin de calcul; Hotărârea nr. 15181/23.03.2017; Adeverința MI, nr. 60130/23.11.2000; Carnet de muncă, seria Bd nr. 0156714; Documente perioadă lucrată la SC GRC SRL; Adeverința indemnizație șomaj, nr. 260101500957/AJOFM MH/20.012017; Adeverință CJP M, nr. 85/06.02.2017,Adeveriră CJP M, nr. 12556/31.01.2017.
Pârâta CPS a MAI, a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției privind lipsa calității procesuale pasive, iar în subsidiar respingerea acțiunii promovate de reclamant ca neîntemeiată.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a instituției în raport de anularea Hotărârii nr. 15181 din data de 23.0â.Z0I7, arată următoarele:
Potrivit prevederilor art. 85 alin. l din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare: CPS se înființează în subordinea sau în cadrul MAN, MAI, al SRI, după caz, ca structuri cu personalitate juridică și cu sediul în municipiul B.
Având în vedere pretenția reclamantului solicită să se rețină că Ordinul nr. 39/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea structurii cc din cadrul MAI, prevede în mod expres faptul că orice contestație împotriva unei decizii de pensie, emisă de cps, se depune la cps emitentă în termen de 30 de zile de la data comunicării. În cadrul MAI, CC funcționează ca organism de verificare, care hotărăște și examinează asupra deciziilor de pensie, urmărind aplicarea corectă a legislației conform Ordinului M.A.I. nr. 39/2016.
Întrucât CCC pensii este constituită la nivelul Dsgp din cadrul MAI și nu la nivelul CPS, susținerile reclamantului privind soluționarea contestației, exced atribuțiile instituției.
Așa cum s-a statuat în doctrină, o condiție pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală (legitimatio ad causam) care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și, în același timp, a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea; calitatea procesuală se determină, în concret, la speța dedusă judecății.
De asemenea, în doctrină s-a impus concepția potrivit căreia calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic.
Or, în speță nu există identitate între CPS - citată ca și pârât în cauză și cel obligat în raportul juridic, respectiv CCP.
Pe cale de consecință, în ceea ce privește anularea Hotărârii nr. 15181 din data de 23.08.2o17 a solicitat respingerea acțiunii față de instituție ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În raport de aspectele solicitate de reclamant, consideră că acțiunea acestuia este neîntemeiată, sens în care a învederat următoarele:
În fapt la data de 24.04.2017, CPS a MAI a primit de la IPJ D adresa de înaintare a documentelor necesare întocmirii dosarului de pensie înregistrată sub nr.677799.
Ca urmare a examinării documentelor, în temeiul art. 19 și 64 din Legea nr. 223/2015 cu modificările și completările ulterioare, instituția a emis pe numele reclamantului decizia privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă nr. 194585 din data de 14.06.2017.
Prin decizia mai sus enunțată, cu începere de la dala de 01.05.2017, a fost stabilit în favoarea contestatorului un cuantum brut al pensie de 1321 lei.
Referitor la algoritmul prin care a fost stabilit cuantumul pensie militare de stat, arătă că acesta respectă integral cerințele legii nr. 223/2015 cu modificările și completările ulterioare, fiind determinat, așa cum se poate constata din buletinul de calcul anexat deciziei de pensie, prin utilizarea mediei salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, astfel cum este înscrisă la punctul 7 din fișa de pensie, respectiv 1998.
A menționat faptul că, reclamantul a încetat raporturile de serviciu la data de 20-06.1998, astfel la data introducerii cererii acesta nu mai avea calitatea de militar.
Potrivit art. 19 din Legea tu. 223/2015 cu modificările Și completările ulterioare: "Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puțin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliți în condițiile art. 3 lit. e, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.
Modalitatea de calcul a pensiei s-a realizat potrivit art. 29 al. l, lit. a) coroborat cu alin, 3 din același act normativ potrivit căruia:
(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel: a) militarii, polițiștii șt funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art, 3 lit. f de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28(",.,)(3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 și 26 se determină proporțional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art, 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2).
Totodată, potrivit art.29 din același act normativ, (1) Cuantumul pensiei, de serviciu se determina în procente din baza da calcul, astfel:
a)militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 26;b)pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 20. (2) De pensie de serviciu beneficiază militarii, polițiști și funcționarii publici cu statut special, în condițiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani cuantumul pensiei fiind diminuat cu l% din baza de calcul prevăzuta la art. 28 pentru fiecare an care lipsește din această vechime.
{3} Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 și 26 se determină proporțional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzuta la alin. (2)".
Arată faptul că, reclamantul are o vechime în serviciu de 17 ani 0 luni 6 zile, la care se adaugă sporul pentru condiții de munca de 6 ani, având o vechime cumulata de 23 ani 6 luni 25 zile.
În acest sens precizează că, potrivit art. 29 alm.3, în cazul persoanelor care se înscriu la pensie conform art.l9 din lege, cuantumul pensie se determină proporțional cu numărul anilor de vechime în serviciu la care se adaugă sporurile, în raport de vechimea cumulată.
Proporția se determina prin regula matematică de trei simplă astfel: Dacă pentru 25 de ani prevăzuți de lege, procentul este de 65%, pentru 23 ani și 3 zile realizați de reclamant procentul este de 59,8 % (65 x 23:75 =59,8).
Potrivit art.108 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare:,. Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut speria! care au plătit contribuie la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de: a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani".
Astfel, vechimea în serviciu a reclamantului, respectiv 12 ani 9 luni 27 zile da dreptul acestuia la un procent suplimentar de 3%, vechimea fiind până în 15 ani.
În aceste condiții, la procentul de 59,8% s-a adăugat 3%, rezultând un procent de 62,8%. Prin aplicarea procentului de 62,8% la baza de calcul de 1998 lei rezultă cuantumul brut al pensie militare de 1255 lei.
Potrivit prevederilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de Urgența nr. 99/2016, în anul 2017, pensiile reglementate de Legea nr.223/2015 se majorează cu 5,25%, potrivit art. 59 alin. (1) din actul normativ menționat.
Astfel, potrivit articolului mai sus menționat cuantumul pensiei reclamantului a fost majorat cu 5,25%, cuantumul pensiei de 1255 lei x 5,25% =66 lei,cuantum care se adaugă la pensia de militară rezultând un cuantum brut al pensiei de 1321 lei.
Totodată, arată faptul că pensia reclamantului s-a calculat la veniturile actualizate conform art. 11-18 din Ordinul nr. 31 din 12 februarie 2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare și de actualizare a pensiilor militare de stat.
Pe cale de consecință apreciază că unitatea a aplicat temeinic dispozițiile legale, iar cele învederate de reclamant în cuprinsul cererii de chemare în judecată nu pot fi primite ca argumente în favoarea admiterii acesteia, cu atât mai mult cu cât nu se invocă vreun temei juridic sau vreun alt algoritm de calcul decât cel concret utilizat de C.P.S materializat în buletinul de calcul anexă la decizia de pensie contestată.
La data de 05.12.2017 reclamantul CII depune răspuns la întâmpinare cu privire la excepția invocata de intimat prin întâmpinare și a solicit respingerea acesteia și să se constatate că intimata are calitate procesuala pasiva, fiind entitatea care a emis Decizia de pensionare nr. 394585 din 14.06.2017, decizie contestată de către el prin contestația depusă pe rolul instanței.
De asemenea a solicit introducerea în cauza și a CC din cadrul MAI cu sediul in B, PR, nr. I A, sector 1 întrucât a formulat contestație și împotriva Hotărârii nr. 15181 din data de 23.08.2017 emisa de aceasta.
Astfel că, având în vedere că prin contestație s-a solicitat anularea atât a hotărârii nr. 51181/23.08.2017 emisă de CC P din cadrul MAI, cât și a deciziei nr. 194585/14.06.2017 a intimatei CSP a MAI, ambele intimate au calitate procesuală pasivă, întrucât au emis cele două acte contestate, conform dispozițiilor art.132, art. 139 și art. 151 din Legea nr. 263/2010.
Prin încheierea de ședință din 5.12.2017 s-a dispus introducerea în cauză în calitate de intimată a CC din cadrul MAI .
La data de 09.01.2017 intimata MAI, a depus întâmpinare prin care a solicitat să se constate că Hotărârea CC P a M.A.L este temeinică și legală și să se respingă acțiunea,
În ceea ce privește fondul cauzei, în temeiul art. 207 C. pr. dv., înțelege să achieseze la întâmpinarea formulată de CPS sub aspectul argumentelor expuse în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca fiind neîntemeiată.
La acțiunea promovată de reclamantul CII, prin care, în contradictoriu cu MAI si CPS a MAI, solicita instanței, în principal, anularea Deciziei CPS a MAI. nr. 1945&5/14.06.2017 și a Hotărârii CC P a MAI nr. 15181/23.08.2017.
Din cererea de chemare în judecată se desprinde concluzia că, deși în cauză se contestă și Hotărârea CC P nr. 15181/23.08.2017, prin cererea formulată, reclamantul, cum de altfel și precizează, solicită recalcularea pensiei, cu modificarea cuantumului pensiei.
În aceste condiții, învederează faptul că atribuțiile instituției sunt strict reglementate în cuprinsul O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea MAI., cu modificările și completările ulterioare, fără însă ca printre acestea să se numere activități legale de stabilirea și plata drepturilor de pensie.
În aceste condiții, solicită să se constate faptul că, potrivit prevederilor ar. 139 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, stabilirea și plata drepturilor de pensie reprezintă atributul exclusivul caselor de pensii sectoriale.
De asemenea, art. 132 din același act normativ reglementează următoarele: "
(1) Cps se înființează în subordinea MANe, M.A.I. și SRI, după caz, ca structuri cu personalitate juridică și cu sediul în municipiul B.
Cps prevăzute la alin. (I) sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituțiile menționate la alin. (I).
Activitatea cps prevăzute la alin. (1) este coordonată metodologic de CNP.P.".
Mai mult decât atât, potrivii prevederilor art. 139 lit. 1) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, CPS a MAI "asigură reprezentarea în fața instanțelor judecătorești în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispozițiilor prezentei legi".
Arătă că potrivit art.222 din Codul civil, " Persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligațiilor acesteia din urma și nici persoana juridică subordonată nu răspunde pentru persoana juridică față de care este subordonata, dacă prin lege nu se dispune altfel.
În situația de față, solicitarea reclamantului vizează operațiunile specifice de stabilire a drepturilor de pensie efectuate de către CPS a M.A.I
De asemenea, să se constate faptul că o instituție publică poate avea calitatea de pârât în cadrul unui proces civil numai în măsura în care prin exercitarea atribuțiilor conferite de lege (categorie în care se înscriu și operațiunile de stabilire a cuantumului pensiilor de serviciu) pot leza, cel puțin din punct de vedere subiectiv, drepturile și interesele legitime ale reclamantului.
Or, în situația de față pretențiile reclamantului pot fi dezbătute în cadrul unui proces civil doar în contradictoriu cu instituția care are atribuții specifice conferite de lege în acest sens, respectiv cu CPS a M.A.I
Așadar, faptul că modalitatea de stabilire a drepturilor de pensie ale reclamantului de către CPS a M.A.I nu determină nașterea vreunui raport juridic de drept administrativ sau de drept al muncii între acesta și M.A.I întrucât instituția nu este ținută, prin prisma actelor normative sus-menționate, să răspundă unor pretenții aflate în strânsă legătură cu atribuțiile altor persoane juridice.
Participarea instituției în acest litigiu nu se justifică nici prin prisma faptului că, astfel cum a arătat mai sus, CPS a M.A.I. se află în subordinea M.A.I, întrucât, în ceea ce privește stabilirea și plata drepturilor de pensie ale reclamantului, instituția în cauză beneficiază de competentă deplină nefiind necesară aprobarea sau avizarea acestor operațiuni de către M.A.I ( cu atât mai mult cu cât activitatea CPS a M.A.I este "coordonată metodologic de C.N.P,P,", potrivit art. 132 alin. {3),
Mai mult decât atât, precizează faptul că, raportat la situația de față, capacitatea de a sta în nume propriu în instanță în calitate de pârât a unei instituții publice nu este condiționată de faptul că aceasta se află sau nu într-un raport de subordonare sau coordonare ca alte autorități, această calitate putând fi apreciată doar în raport cu capacitatea administrativă a instituției, respectiv cu atributul acesteia de a efectua operațiuni administrative în regim de putere publică.
Pe cale de consecință, cererea de chemare în judecata al cărei obiect constă în obligarea unei instituții să efectueze anumite activități ce cad în competența sa, nu se poate judeca decât în contradictoriu cu instituția care are atribuții legale în domeniul de referință, și nu cu alte autorități publice ierarhic superioare acesteia, care, în acest caz, sunt străine de cauză și, pe cale de consecință, nu li se poate imputa conduita unității subordonate.
În ceea ce privește contestarea de către reclamant a Hotărârii nr. 15181 din 23.08.2017 emisă de către CC P din cadrul M.A.I., arătă că organismul indicat își desfășoară activitatea în baza prevederilor Ordinului comun nr.1453/M34/18769/10161/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea și structura CCC din cadrul CNPP, precum și pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea și structura comisiilor de contestații din cadrul MAp.N, M.A.I și S.R.I., cu modificările și completările ulterioare, competența acestuia vizând, strict, aplicarea corectă a legislației referitoare la pensiile publice și nicidecum modalitatea de calcul și cuantumul drepturilor stabilite cu titlu de pensie.
Astfel, prin Hotărârea emisă, C a soluționat contestația formulată de reclamant împotriva deciziei de pensie, fără a interveni asupra pensiei încasate de acesta și stabilite de Casa de Pensii Sectorială.
Observând că reclamantul a promovat prezenta acțiune nemulțumit fiind de cuantumul pensiei recalculate, în raport cu prevederile legale enunțate, se poate constata, fără doar și poate, că cererea acestuia este necesar și suficient a fi judecată în contradictoriu cu pârâta CPS a M.A.I., unitate la nivelul căreia a fost stabilit cuantumul pensiei de care acesta beneficiază.
Analizând acțiunea în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente în materie, Tribunalul constată și reține următoarele:
Prin contestația formulată contestatorul CII a chemat în judecată pe intimata CSP a M.A.I, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr. 194585 din 14.06.2017, și intimata CC din cadrul MAI pentru anularea Hotărârii nr. 15181 din data de 23.08.2017 și obligarea la emiterea unei noi decizii de pensionare cu luarea în calcul a vechimii din viața civilă conform carnetului de muncă și adeverințelor atașate la dosarul administrativ de pensie.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de CSP a MAI este neîntemeiată, având în vedere că prin contestație s-a solicitat anularea atât a hotărârii nr. 51181/23.08.2017 emisă de CC P din cadrul MAI, cât și a deciziei nr. 194585/14.06.2017 a intimatei CSP a MAI, ambele intimate au calitate procesuală pasivă, întrucât au emis cele două acte contestate, în speță fiind incidente dispozițiile art.132 și art. 139 rap. la art. 151 toate din Legea nr. 263/2010.
Pe fondul cauzei se reține că, contestatorul CII este beneficiarul unei pensii de serviciu în cuantum de 1321 lei începând cu data de 01.05.2017, în baza Decizia privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă nr. 194585 din data de 14.06.2017, emisă de CPS a MAI.
Critica adusă deciziei de pensionare constă în aceea că, calculul pensiei s-a raportat la o perioadă care nu este cea mai avantajoasă, motiv pentru care solicită recalcularea pensiei prin luarea în calcul a unei alte perioade.
Potrivit art. 28 alin. 1 din Legea nr. 223/2015, "baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) - c)…";
La aliniatul 10 al aceluiași articol se arată că, "Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată.";
În speță se constată că, în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art. 28 alin. 1 din Legea nr. 223/2015, contestatorul și-a exprimat opțiune prin cererea din 20.03.2017, (f.60 dosar), adresată IT al PF T, în sensul de a fi avută în vedere perioada de 6 luni consecutivă respectiv dec. 1997-mai 1998.
Un alt motiv de nemulțumire este acela că nu a fost avută în vedere la stabilirea pensiei vechimea din viața civilă potrivit carnetului de muncă și adeverințelor depuse la dosarul administrativ.
Din analiza buletinului de calcul (42-44 dosar) ce a stat la baza emiterii deciziei de pensionare, se reține că algoritmul prin care a fost stabilit cuantumul pensii militare de stat, a fost stabilit cu respectarea cerințelor Legii nr. 223/2015 cu modificările și completările ulterioare, fiind determinat, așa cum se constată din buletinul de calcul anexat deciziei de pensie, prin utilizarea mediei salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, astfel cum este înscrisă la punctul 7 din fișa de pensie, respectiv 1998.
Astfel, reclamantul a încetat raporturile de serviciu la data de 20-06.1998, așa încât la data introducerii cererii acesta nu mai avea calitatea de militar.
Potrivit art. 19 din Legea tu. 223/2015 cu modificările Și completările ulterioare: "Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puțin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliți în condițiile art. 3 lit. e, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.
Modalitatea de calcul a pensiei s-a realizat potrivit art. 29 al. l, lit. a) coroborat cu alin, 3 din același act normativ potrivit căruia:
(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel: a) militarii, polițiștii șt funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art, 3 lit. f de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28 (",.,)
(3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 și 26 se determină proporțional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art, 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2).
Totodată, potrivit art.29 din același act normativ, (1) cuantumul pensiei, de serviciu se determina în procente din baza da calcul, astfel:
a) militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 26;
b) pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a)
la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la
art. 20.
(2) De pensie de serviciu beneficiază militarii, polițiști și funcționarii publici cu statut special, în condițiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani cuantumul pensiei fiind diminuat cu l % din baza de calcul prevăzuta la art. 28 pentru fiecare an care lipsește din această vechime.
{3} Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 și 26 se determină proporțional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzuta la alin. (2)".
Reclamantul are o vechime în serviciu de 17 ani 0 luni 6 zile, la care se adaugă sporul pentru condiții de munca de 6 ani, având o vechime cumulata de 23 ani 6 luni 25 zile.
În acest sens potrivit art. 29 alin. 3, în cazul persoanelor care se înscriu la pensie conform art. l9 din lege, cuantumul pensie se determină proporțional cu numărul anilor de vechime în serviciu la care se adaugă sporurile, în raport de vechimea cumulată.
Potrivit regulii matematice de trei simplă reiese că -dacă pentru 25 de ani prevăzuți de lege, procentul este de 65%, pentru 23 ani și 3 zile realizați de reclamant procentul este de 59,8 % (65 x 23:75 =59,8).
Potrivit art.108 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare:,. Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:
a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani".
Astfel, vechimea în serviciu a reclamantului, respectiv 12 ani 9 luni 27 zile da dreptul acestuia la un procent suplimentar de 3%, vechimea fiind până în 15 ani.
În aceste condiții, la procentul de 59,8% s-a adăugat 3%, rezultând un procent de 62,8%. Prin aplicarea procentului de 62,8% la baza de calcul de 1998 lei rezultă cuantumul brut al pensie militare de 1255 lei.
Potrivit prevederilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de Urgența nr. 99/2016, în anul 2017, pensiile reglementate de Legea nr.223/2015 se majorează cu 5,25%, potrivit art. 59 alin. (1) din actul normativ menționat.
Astfel, potrivit articolului mai sus menționat cuantumul pensiei reclamantului a fost majorat cu 5,25%, cuantumul pensiei de 1255 lei x 5,25% =66 lei, cuantum care se adaugă la pensia de militară rezultând un cuantum brut al pensiei de 1321 lei.
De asemenea pensia reclamantului s-a calculat la veniturile actualizate conform art. 11-18 din Ordinul nr. 31 din 12 februarie 2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare și de actualizare a pensiilor militare de stat.
Așa fiind, instanța având în vedere considerentele de fapt și de drept mai sus prezentate constată că acțiunea este nefondată urmând să fie respinsă ca atare.
| ← Raporturi de muncă. Jurisprudență Raporturi de muncă | Desfacerea contractului de muncă. Jurisprudență Desfacerea... → |
|---|
