Prin acţiunea înregistrată la data de 13.06.2008, contestatorul P.C. a formulat contestaţie împotriva deciziei nr.7/11.02.2008 emisă de societatea

Jurisprudenţă şi speţe de dreptul muncii

Prin actiunea înregistrata la data de 13.06.2008, contestatorul P.C. aformulat contestatie împotriva deciziei nr.7/11.02.2008 emisa de societateaintimata S.C. IATSA Platforma Stefanesti S.A., solicitând anularea acesteiaca fiind nelegala si netemeinica, precum si ca instanta sa dispuna reîncadrareasa în aceeasi functie, cu plata drepturilor salariale si a tuturor drepturilor cederiva din neplata salariului de la data desfacerii contractului si pâna lareîncadrare; cu cheltuieli de judecata.În motivarea contestatiei s-a aratat ca prin decizianr.460/R/CM/02.10.2007, pronuntata de Curtea de Apel Pitesti în dosarulnr.5541/109/2006, s-a dispus anularea deciziei nr.44/30.05.2005 emisa desocietatea intimata si reintegrarea contestatorului cu plata drepturilor banestiîncepând cu data desfacerii contractului de munca si pâna la reintegrareaefectiva.Prin decizia nr.5/29.01.2008 emisa de intimata s-a dispus formal reintegrareacontestatorului în functia de inginer începând cu 01.02.2008, cu un salariu deîncadrare de 1255 lei.Aceasta decizie este nelegala întrucât nu a fost comunicata contestatorului sinu respecta dispozitiile deciziei nr.460/2007 a Curtii de Apel Pitesti,reîncadrarea nefiind pe acelasi post, respectiv sef departament, iar salariuleste mult mai mic decât cel pentru aceasta functie.De asemenea, nelegala este si decizia nr.7/11.02.2008 emisa de aceeasiintimata, prin care contestatorului i-a fost desfacut disciplinar contractul demunca, pentru urmatoarele motive:- contractul individual de munca al contestatorului nu a fost încheiat, astfel caintimata nu avea cum sa dispuna desfacerea acestuia;- nu au fost respectate prevederile legale privind desfacerea contractului demunca, potrivit disp.art.267 Codul muncii, respectiv contestatorul nu a fostconvocat în scris pentru efectuarea cercetarii disciplinare prealabile;- desfacerea contractului de munca s-a dispus în perioada în care contestatorulse afla în incapacitate de munca, iar dispozitiile art.60 lit.(a) din Codul munciiprevad ca salariatii nu pot fi concediati pe perioada incapacitatii de munca dincauza de boala.A mai aratat contestatorul ca cele invocate în decizia contestata nu constituieabateri disciplinare în sensul teoriei si practicii judiciare în domeniul dreptuluimuncii deoarece, potrivit dispozitiilor art.61 din Codul muncii, concedierea sepoate dispune în cazul în care salariatul a savârsit o abatere grava sauabateri repetate de la regulile de disciplina a muncii, iar nerespectarea decatre intimata a dispozitiilor deciziei de reintegrare nu-i poate fi imputataacestuia.La data de 08.10.2008, intimata a formulat întâmpinare invocând exceptia detardivitate a contestatiei împotriva deciziei nr.5/29.01.2008.Tribunalul Arges, prin sentinta civila nr.455 din 3.03.2009 a admis în partecontestatia, precizata, în sensul ca a anulat în parte decizia nr.7/11.02.2008emisa de intimata si a dispus înlocuirea sanctiunii aplicata cu cea prevazuta deart.264 alin.1 lit.d din Codul muncii, respectiv reducerea salariului cu 10\% peo luna.Prin aceeasi hotarâre s-a dispus reintegrarea contestatorului cu platadrepturilor salariale actualizate, majorate si indexate, reduse corespunzator cusanctiunea aplicata si s-a respins contestatia împotriva decizieinr.5/29.01.2008 ca fiind tardiv formulata, cât si cererea privind acordareacheltuielilor de judecata.Pentru a se pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut urmatoarele:Prin decizia nr.460/R-CM/2.10.2007 pronuntata de Curtea de Apel Pitesti, s-a dispus anularea deciziei nr.44/30.05.2005 emisa de intimata S.C. IATSAPlatforma Stefanesti S.A. si reintegrarea contestatorului, cu obligareaintimatei la plata catre acesta a drepturilor prevazute de art.78 Codul munciide la data deciziei de concediere si pâna la reintegrarea efectiva, retinându-seca intimata a desfacut contractul individual de munca al contestatorului fara a-i oferi acestuia un alt loc de munca si fara a comunica lista locurilor de muncavacante din unitate.Urmare acestei decizii, la data de 29.01.2008, intimata a emis decizianr.5, prin care, începând cu data de 1.02.2008 a fost reîncadrat contestatorulîn functia de inginer, cu salariu de încadrare de 1255 lei, atributiile de serviciustabilindu-se în functie de studiile absolvite si pregatirea profesionala raportatela interesele societatii, contractul individual de munca actualizându-se înconditiile legii. În alin.2 al deciziei se arata ca P.C. are obligativitateaprezentarii avizelor medicale si efectuarii instructajelor, în conditiile prevazutede legislatia muncii în vigoare, pâna la data de 01.02.2008.Contestatorul a luat la cunostinta de decizia nr.5/2008 la data de 30.01.2008,în timp ce contestatia a formulat-o la data de 13.06.2008, deci cu depasireatermenului prevazut de art.283 alin.1 lit.(a) din Codul muncii, fiind formulatadeci tardiv, motiv pentru care s-a admis exceptia invocata de catre intimata sis-a respins aceasta contestatie.Referitor la contestatia împotriva deciziei nr.7/11.02.2008, instanta de fond aretinut ca prin aceasta intimata a dispus desfacerea disciplinara a contractuluide munca al contestatorului, începând cu data de 11.02.2008, în temeiul art.61lit.(a) coroborat cu art.264 alin.1 lit.(f) Codul muncii, motivat de fapt ca acestarefuza vehement sa se conformeze procedurilor legale ce vizeaza efectuareainstructajelor de protectie a muncii si pentru situatii de urgenta, precum siridicarea dosarului medical pentru efectuarea analizelor cerute de lege, învederea definitivarii reintegrarii potrivit deciziei nr.5/29.01.2008.De asemenea, s-a retinut si atitudinea contestatorului, respectivcomportamentul sicanator, de hartuire a factorilor de resort din cadrul societatiice a generat perturbarea desfasurarii normale a activitatii la nivelul societatii.Contestatorul pretinde ca decizia a fost emisa fara efectuarea cercetariiprealabile si fara sa fie convocat în scris, precum si faptul ca, la data emiteriideciziei se afla în incapacitate de munca din motive de boala.Din actele de la dosar, inclusiv din depozitiile martorilor audiati în cauza, primainstanta a retinut ca dupa data de 1.02.2008 contestatorul a fost zilnic la sediulsocietatii, însa a refuzat semnarea de primire a documentelor ce i-au fostcomunicate, precum si orice colaborare cu conducerea societatii.Având în vedere dispozitiile art.267 alin.3 din Codul muncii, instanta a conchisca sustinerile contestatorului sunt neîntemeiate, sanctiunea disciplinara fiindlegala si în lipsa cercetarii prealabile, atunci când salariatul refuza sa dea cursconvocarii fara un motiv obiectiv.Nefondata s-a retinut a fi si cealalta sustinere a contestatorului, întrucât adepus la dosar adeverinte medicale, ce nu pot fi substituite certificatelormedicale, iar cele doua certificate medicale depuse în copie la dosar se referala perioade ulterior datei de emitere a deciziei contestate.În ceea ce priveste sustinerea contestatorului ca nu i se poate desfacecontractul de munca pentru ca acesta nu exista, instanta a retinut caneîncheierea materiala a contractului individual de munca se datoreazacontestatorului care a refuzat sa semneze si sa completeze dosarul medical,dosarul de protectie a muncii, dosarul pentru situatii de urgenta si semnareaC.I.M.A apreciat totusi instanta de fond ca masura disciplinara luata este prea severafata de gravitatea abaterii disciplinare, întrucât neîndeplinirea acestor obligatiisi comportamentul contestatorului se datoreaza starii litigioase în care acestase afla cu conducerea unitatii, considerent fata de care s-a dispus înlocuireasanctiunii, asa dupa cum s-a aratat cu ocazia reproducerii dispozitivuluihotarârii.Împotriva acestei sentinte au declarat recurs în termen legal ambele parti.Contestatorul P.C. pretinde ca sentinta este nelegala si netemeinica, subaspectul motivelor prevazute de art.304 pct.7, 8 si 9 Cod procedura civila.În dezvoltarea recursului a aratat ca nu exista abatere disciplinara pentru caintimata nu avea ce contract sa-i desfaca, atâta timp cât el nu exista. Nu s-asupus controlului medical, deoarece intimata nu i-a pus la dispozitie acelasipost din care a fost concediat.Printr-un al doilea motiv de recurs, contestatorul a sustinut ca a formulat întermen contestatie împotriva deciziei nr.5/290/2008, întrucât a luat cunostintade aceasta decizie la data de 27.05.2008, când a depus un borderou îndosarul nr.2928/280/2008 al Judecatoriei Pitesti.De altfel hotarârea este nemotivata, iar instanta nu spune nimic cu privire latardivitatea contestatiei deciziei nr.5/2008.S-a solicitat admiterea recursului, iar pe fond admiterea contestatiei asa cum afost formulata.Intimata S.C. IATSA Platforma Stefanesti S.A., prin recursul declarat a invocatmotivele de modificare prevazute de art.304 pct.9 si 6 Cod procedura civila si asustinut, în esenta, ca instanta de judecata nu are aptitudinea de a înlocui osanctiune disciplinara cu una mai usoara, întrucât aplicarea sanctiunilordisciplinare este atributul exclusiv al angajatorului, pe de o parte, iar pe de altaparte abaterea disciplinara retinuta în sarcina contestatorului este extrem degrava si astfel nu se putea dispune înlocuirea sanctiunii.Prin urmatoarea critica invocata s-a sustinut ca instanta a acordat extra petita,întrucât contestatorul a solicitat prin cererea adresata instantei numaireintegrarea în functia de sef departament si nu în functia de inginer, functie încare instanta de fond a dispus reintegrarea.Examinând actele de la dosar, în raport cu criticile invocate, având în vedere sidispozitiile art.3041 Cod procedura civila, Curtea a respins ca nefondateambele recursuri, pentru urmatoarele considerente:În ceea ce priveste recursul declarat de catre contestator, asa cum bine aretinut si instanta de fond, desi prin decizia nr.5/29.01.2008 s-a dispusreîncadrarea contestatorului conform deciziei nr.460/2007 a Curtii de ApelPitesti, nu s-a putut încheia efectiv un contract de munca din culpacontestatorului, care a refuzat sa semneze si sa completeze dosarul medical,dosarul de protectie a muncii, dosarul pentru situatii de urgenta sisemnarea C.I.M.Potrivit alin.2 din decizia nr.5/2008, contestatorul avea obligatia prezentariiavizelor medicale si efectuarii instructajelor, în conditiile prevazute de legislatiamuncii în vigoare, pâna la data de 1.02.2008.De asemenea, Codul muncii, prin art.27 si 28 prevede obligativitatea avizuluimedical la angajare, precum si pe durata executarii contractului la reîncepereaactivitatii dupa o întrerupere mai mare de un an.Si în Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel National pe anii 2007 - 2010s-a reglementat în art.31 alin.3 din acesta ca refuzul salariatului de a sesupune examinarilor medicale constituie abatere disciplinara.Asadar, chiar daca nu s-a materializat contractul individual de munca,contestatorul a savârsit o abatere disciplinara, cu toate consecintele ce decurgdin aceasta.Referitor la contestatia formulata împotriva deciziei nr.5/23.01.2008, s-aconstatat ca este tardiva, întrucât contestatorul a luat la cunostinta de aceastanu la data de 27.05.2008, asa cum sustine acesta, ci la data de 30.01.2008,asa dupa cum rezulta din înscrisul intitulat Obiectiuni la decizia nr.5/2008",înregistrat la intimata sub nr.164/30.01.2008 (f.45 dosar fond).În raport de aceasta data, având în vedere si prevederile art.283 alin.1 (a) dinCodul muncii, potrivit cu care cererile în vederea solutionarii unui conflict demunca pot fi formulate în termen de 30 de zile calendaristice de la data în carea fost comunicata decizia unilaterala a angajatorului referitoare la încheierea,executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual demunca, contestatia împotriva acestei decizii este tardiv formulata.În consecinta, în baza art.291 Codul muncii, raportat la art.312 alin.1 Codprocedura civila, acest recurs a fost respins ca nefondat.Aceeasi solutie s-a impus si cu privire la recursul declarat de catre intimata,sub aspectul ambelor critici formulate.Nu s-a verificat motivul de recurs întemeiat pe dispozitiile art.304 pct.9 Codprocedura civila, fata de dispozitiile art.266 din Codul muncii, cât si în raport dedoctrina si jurisprudenta actuala.Potrivit dispozitiilor art.266 din Codul muncii, angajatorul stabileste sanctiuneadisciplinara aplicabila în raport cu gravitatea abaterii disciplinare savârsite desalariat, având în vedere urmatoarele: împrejurarile în care fapta a fostsavârsita, gradul de vinovatie a salariatului, consecintele abaterii disciplinare,comportarea generala în serviciu a salariatului si eventualele sanctiunidisciplinare suferite anterior de catre acesta.Art.266 din Codul muncii nu constituie doar o repetare sau detaliere adispozitiilor art.61 din acelasi act normativ, ci constituie temeiul juridic alconcedierii salariatului pentru o abatere disciplinara de o gravitate redusa, dardin care rezulta vointa constanta a angajatului de a încalca obligatiile deserviciu.Desi initial, în jurisprudenta s-a decis ca instanta de judecata nu esteîndreptatita sa adopte o alta solutie, de exemplu sa înlocuiasca desfacereadisciplinara a contractului de munca cu o sanctiune mai usoara, deoarecestabilirea si aplicarea sanctiunilor disciplinare este atributul exclusiv alconducerii unitatii, în prezent, aceasta opinie este una minoritara.Aceasta deoarece într-o societate democratica, aplicarea legii, în cazul de fataart.266 Codul muncii, nu poate fi sustrasa controlului judecatoresc.Mai mult decât atât, practica Curtii Europene a Drepturilor Omului esteconstanta în promovarea preeminentei dreptului, considerând putereadiscretionara atribuita unui organ cu privire la drepturile individului ca fiind oînfrângere prin lege a acelui drept. Or, în conditiile stabilirii de criterii concretepentru aprecierea sanctiunii disciplinare, ce se impune a fi aplicata,împiedicarea instantei de a observa respectarea lor le lipseste de oricevaloare, constituind o încurajare a arbitrariului în procesul de decizie alangajatorului si constituie în plus o încalcare a art.6 din Conventia Europeanaa Drepturilor Omului referitor la accesul liber la justitie.În concluzie, instanta de judecata are aptitudinea legala de a înlocui osanctiune disciplinara cu una mai usoara.Cum în speta abaterea disciplinara care a condus la sanctionareacontestatorului nu prezinta o asemenea gravitate de natura a conduce ladesfacerea contractului de munca, aceasta fiind savârsita pe fondul stariilitigioase existenta între parti referitoare la reîncadrarea contestatorului peacelasi post, în mod judicios instanta de fond a apreciat ca se impuneînlocuirea sanctiunii aplicate cu una mai usoara.Cealalta critica invocata în recurs a fost privita tot ca neîntemeiata, întrucât,asa cum rezulta atât din considerentele sentintei, cât si din dispozitivulacesteia, instanta a dispus reintegrarea contestatorului cu plata drepturilorsalariale actualizate, fara a mentiona reîncadrarea în functia de inginer, asacum pretinde recurenta-intimata.Pentru toate aceste considerente, în baza art.312 alin.1 Cod procedura civila afost respins si acest recurs.9. Acordarea sporului de calculator de 15\% personalului auxiliar din justitie nuse acorda, fiind inclus în sporul de 15\% pentru conditii vatamatoareArt. 30 din O.U.G. nr.177/2002Art.7 alin.(1)si (2) din O.U.G. nr.27/2006Reclamantii fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate care îsidesfasoara activitatea la Tribunalul Vâlcea, iar prin actiunea formulata ausolicitat obligarea pârâtilor la plata sporului de 15\%, justificat de aceea calucreaza la calculator în toate cele 8 ore ale programului de lucru.O.U.G. nr.177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor aprevazut la art.30 dreptul acestora la un spor de 15\% din indemnizatia deîncadrare bruta lunara, pentru conditii deosebite de munca, grele, vatamatoaresau periculoase, la instantele judecatoresti si parchete, spor ce se acordaproportional cu timpul efectiv lucrat în aceste conditii.

Consecutiv acestui act normativ, s-a stabilit prin art.7 alin.(1) din O.U.G.nr.27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor sialtor categorii de personal din sistemul justitiei ca pentru conditii deosebite demunca, grele, vatamatoare sau periculoase, judecatorilor, procurorilor,magistratilor-asistenti si personalului asimilat acestora li se acorda un spor de15\% din indemnizatia de încadrare bruta lunara, proportional cu timpul efectivlucrat în aceste conditii.La stabilirea conditiilor de acordare a sporului noua reglementare - alin.2 alart.7 din O.U.G. nr.27/2006 - nu a mai preluat prevederea privinddesfasurarea activitatii în conditiile mentionate pe o durata de cel putin 70\%.Din interpretarea gramaticala a textelor de lege mentionate, rezulta ca, însituatia în care activitatea reclamantilor se desfasoara în mai multe tipuri deconditii vatamatoare, sporul de 15\% din indemnizatia de încadrare bruta lunaranu poate fi acordat decât o singura data.Cum reclamantii primesc deja acest spor pentru alte conditii vatamatoare demunca, noua pretentie nu are baza legala.(Decizia civila nr.1317/R-CM din 05 octombrie 2009)

← Recalculare având in vedere grupa a II-a de muncă.PRobe.  Prin actiunea înregistrata la data de 6.02.2008, reclamantii... →

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Prin acţiunea înregistrată la data de 13.06.2008, contestatorul P.C. a formulat contestaţie împotriva deciziei nr.7/11.02.2008 emisă de societatea