Decizia civilă nr. 1190/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie

Dosar nr.(...)

: S. - D. G.

DECIZIA CIVILĂ NR.1190/R/2011

Ședința publică din data de 30 martie 2011

Instanța constituită din:

Președinte : S. - C. B.

Judecători : I. - R. M.

G.-L. T. Grefier

S-a luat în examinare recursul declarat de chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D. C. împotriva sentinței civile nr.3579 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), privind reclamantul S. S. D. Î. „ S. H. „ T. și pârâții C. LOCAL C. T., P. M. C. T. și G.

„. P. C. T., având ca obiect calcul drepturi salariale.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului și pârâtului intimat C. Local C. T. și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin memoriul de recurs chematul în garanție a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Instanța apreciază că întâmpinarea formulată de pârâtul intimat C.

Local și P. M. C. T. a fost depusă la dosar în termenul procedural, respectiv la data de 18 februarie 2011, apreciind că nu se impune comunicarea acesteia cu recurentul.

Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile, constată cauza în stare de judecată și în baza actelor existente la dosar, reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Asupra recursului de față;

D. examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul T. C. sub nr. (...) la data de (...) reclamantul S. S. din Î. S. H. T. a chemat în judecată pe pârâții G. „. P., G.

„. F., I. Ș. al jud. C., C. Local C. T., P. C. T., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la plata diferențelor de drepturi salariale neacordate rezultate din neaplicarea Legii nr. 2. reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr. 2. pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2008 începând cu data de (...) actualizate, în funcție de coeficientul de inflație la data efectivă a plății.

Pârâtul C. Local al municipiului C. T. a formulat cerere de chemare în garanție a M.ui F. P. prin D. G. a F. P. a județului C., prin care a solicitat obligarea acestuia să aloce fondurile necesare plății diferențelor de drepturisalariale solicitate, motivând că este în imposibilitate obiectivă de a susține solicitările sindicatului datorită lipsei veniturilor proprii ale municipiului C. T.

Prin întâmpinare, pârâtul I. Ș. J. C. a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive motivând că persoanele în numele cărora s- a formulat cererea nu au raporturi juridice substanțiale cu I. și că unitățile de învățământ preuniversitar funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate ale unităților administrativ teritoriale pe raza cărora își desfășoară activitatea.

Prin întâmpinare, pârâții C. Local al C. T. și P. municipiului C. T. au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive motivând lipsa unui raport juridic de muncă direct între consiliu, primar și cadrele didactice.

Prin sentința civilă nr. 3579/(...) a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), afost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul I. Ș. J. C. și în consecință s-a respins acțiunea față de acesta.

A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții C. LOCAL C. T. și P. M. C. T.

A fost admisă acțiunea formulată de reclamantul S. S. D. Î. S. H. T. în numele membrilor de sindicat R. N., T. L.,S. C., P. V., O. M., S. D., M. M., S. A.-C., O. O., M. L. C., A. A. și C. A., în contradictoriu cu pârâții G. "P. F." și G. „. P.", C. Local C. T. și P. M. C. T. și în consecință:

Au fost obligate pârâtele G. "P. F." și G. „. P.", C. LOCAL C. T. și P. M. C. T. la plata drepturilor salariale neacordate rezultate din neaplicarea Legii nr. 2., începând cu data de (...) și până la (...) și anume: pentru reclamanta R. N. 12538 lei, T. L. 15881 lei, S. C. 12538 lei, P. V. 11397 lei, O. M. 11959 lei, S. D. 11816 lei, M. M. 8949 lei, S. A.-C. 7730 lei, O. O. 3627 lei, M. L. C.

1560 lei, A. A. 1310 lei și C. A. 1353 lei, sume actualizate în funcție de coeficientul de inflație la data plății efective.

A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul C.

LOCAL C. T. a chematului în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și în consecință a fost obligat chematul în garanție să aloce fondurile necesare acordării drepturilor solicitate.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că persoanele cuprinse în tabelul de la fila 9 în numele cărora s-a formulat cererea de chemare în judecată au calitatea de cadre didactice la G. „. P. și la

G. „. F..

Potrivit prevederilor art. 157 alin. 2 C. muncii, sistemul de salarizare a personalului din instituțiile publice finanțate integral de la bugetul local se stabilește prin lege cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.

Unitatea de învățământ la care sunt angajate cadrele didactice cuprinse în tabelele anexă la cererea de chemare în judecată este instituție de învățământ finanțată din fonduri alocate prin bugetul local al mun. C.-T. de la bugetul de stat și din alte surse potrivit legii.

Potrivit prevederilor art. 1 alin. 1 lit. c din L. nr. 2. pentru aprobarea

O.G. nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ pentru funcțiile didactice avute de către membrii de sindicat, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este

400,00 lei, care reprezintă valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare, începând cu data de (...).

D. intrarea în vigoare a Legii nr.2. unitatea de învățământ avea obligația să calculeze pentru cadrele didactice și să plătească acestora după cuprinderea sumelor în bugetul local salariile conforme cu acest act normativ, obligație pe care nu și-a respectat-o.

G. „. P. și G. „. F. au continuat să plătească cadrelor didactice salarii în baza altor acte normative pentru perioada (...) - (...), așa cum rezultă din tabelele existente la filele 77-79.

Instanța a mai reținut că potrivit prev. Legii nr. 2. în vigoare până la data intrării în vigoare a Legii nr. 330/2009 cadrele didactice din această unitate de învățământ au dreptul, pentru perioada (...) - (...), la sumele brute menționate în dispozitivul hotărârii, sume brute la care se va aplica coeficientul de inflație la data efectivă a plății.

S-a mai reținut că pentru a putea fi plătite aceste sume P. municipiului C. T. are obligația de a întocmi bugetul local și de a-l propune spre aprobare C. Local, iar acesta are obligația de a-l aproba conform prevederilor art.63 alin. 1 lit.";c"; și alin. 2 lit.";c"; și art. 36, alin. 4 lit.";b"; din Legii nr. 215/2001, deoarece G. „. P. este unitate de învățământ preuniversitar care funcționează ca unitate finanțată din fondurile alocate prin bugetul local al municipiului C. T. de la bugetul de stat și din alte surse conform prev. art.167 alin. 1 din L. nr. 84/1995 a învățământului, iar salarizarea personalului din învățământ este cuprinsă în alin. 5 al aceluiași art. 167 din L. nr. 84/1995 la capitolul cheltuieli de personal.

Chiar dacă nu au raporturi juridice directe cu personalul didactic din unitatea de învățământ, P. și C. Local al municipiului C. T. au obligația legală de a cuprinde în buget și cheltuielile de personal privind salarizarea cadrelor didactice din școală conform solicitărilor unității de învățământ având la bază prev. Legii nr.2..

În lumina textelor legale arătate anterior rap. la art.137 C., s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul C. local al municipiului C. T. cu privire la C. local al municipiului C. T. și P. municipiului C. T. și s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul I. Ș. J. C., deoarece această instituție are atribuția de coordonare a încadrării unităților de învățământ cu personal didactic și de administrare a procesului educațional în respectivele unități.

Fiind admisă cererea de chemare în judecată, în conformitate cu prevederile legale privind salarizarea cadrelor didactice și ale Legii învățământului art. 167 alin. 1 a fost admisă și cererea de chemare în garanție formulată de către pârâtul C. Local al municipiului C. T. împotriva chematului în garanție Ministerul Finanțelor Publice, cu consecința obligării acestuia să aloce fondurile acordării drepturilor solicitate.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs chematul în garanție M inisterul Finanțelor Publice, prin D. G. a F. P. C., solicitând modificareasentinței atacate si, pe cale de consecință, respingerea cererii de chemare în garanție formulată de către C. Local al municipiului C. T. împotriva M.ui F.

P..

În motivarea recursului s-a arătat că sentința recurată este netemeinica si nelegala, în ceea ce privește admiterea cererii de chemare in garanție, recurentul invocând în primul rând motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.7 C., susținând că sentința recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină.

Menționând prevederile art. 167 alin. 1-3 și 7 din L. nr. 84/1995, recurentul arată că determinarea costului standard pe elev/preșcolar se face conform Normelor Metodologice.

Conform art. 1 din HGR nr. 538/2001 (privind aprobarea normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat) se statuează ca începând cu anul 2001 cheltuielile pentru finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigura din bugetelelocale ale unităților administrativ teritoriale in raza cărora acestea își desfășoară activitatea, iar C. J. este organul care defalca pe localități aceste bugete locale.

Prin HG nr. 2192/2004 pentru aprobare Normelor Metodologice privind finanțarea si administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, A. 1 - se reiau aceleași dispoziții in ceea ce privește finanțarea care se realizează potrivit art. 16 din bugetele locale ale unităților administrative- teritoriale in a căror raza teritoriala își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse.

C. local, ca organ deliberativ al unității administrativ-teritoriala este cel care potrivit art. 28 din HG nr. 2192/2004 stabilește cuantumul fondurilor alocate fiecărei unități de învățământ pe baza de indicatori, iar art. 23 prevede ca finanțarea complementara se efectuează in funcție de necesitățile de cheltuieli ale unităților de învățământ preuniversitar de stat, bugetul local, agenți economici, pe baza documentelor justificative. Articolele care urmează pun in evidenta modul în care se face repartizarea sumelor necesare funcționarii unor astfel de unități de învățământ, care sunt unități bugetare si prin urmare se impune finanțarea lor potrivit dispozițiilor legale

Art. 40 alin. 1 din HG nr. 2192/2004 impune ca "D. aprobarea legii bugetului de stat, consiliul județean și C. General al M. B., prin hotărâre și cu asistenta tehnica a Direcției Generale a F. P. și a inspectoratului școlar, vor repartiza unităților administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și, după caz, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziția acestora."

Recurentul mai precizează că potrivit prevederilor art.5 alin.6 din L. nr. 11/2010 a bugetului de stat pe anul 2010, doar la momentul in care se face vorbire de repartizarea pe unități a sumelor, normele legale trasează sarcini înspre direcția generala a finanțelor publice județeana.

Potrivit dispozițiilor legale sus menționate, toate demersurile necesare alocării de la bugetul de stat a drepturilor bănești necesare plății drepturilor salariale revine consiliului local, chematul in garanție Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. a județului C., intervenind doar la repartizarea pe comune, orașe, municipii.

In drept, recurentul a invocat prevederile art. 304 pct. 7, 9 si 3041 C.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de (...), intimații C. Local și P. M.

C. T. au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Arată intimații că L. nr. 1. - legea cadrul a descentralizării, în art.24, statuează că autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor și orașelor exercită competențe partajate cu autoritățile administrației publice centrale în ceea ce privește învățământul preuniversitar de stat cu excepția învățământului special.

Potrivit art.6 din legea descentralizării, transferul de competențe se face concomitent cu asigurarea resurselor necesare exercitării acestora. Exercitarea competențelor se face numai după transmiterea resurselor financiare necesare.

De asemenea, art.8 din același act normativ instituie obligativitatea pentru Guvern, ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale să identifice resursele necesare și costurile integrale ale competențelor care sunt transferate, precum și sursele bugetare pe baza cărora sunt finanțate. Resursele astfel identificate sunt transferate autorităților administrației publice locale în condițiile legii.

Intimații solicită instanței să observe că Ministerul Finanțelor Publice nu face decât să confirme susținerile lor, potrivit cărora sumele necesareplății drepturilor salariale se asigură (repartizează) de la bugetul de stat, prin bugetele locale.

Prin cererea de chemare în garanție nu a solicitat altceva decât repartizarea acestor sume de la bugetul de stat. D. repartizarea acestor sume, C. local al municipiului C. T., ca organ deliberativ, va stabili cuantumul fondurilor alocate fiecărei unități de învățământ.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul chematului în garanție Ministerul Finanțelor Publice este nefondat, având în vedere următoarele considerente:

Contrar afirmațiilor recurentei, hotărârea atacată cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția admiterii cererii de chemare în garanție, acestea fiind în esență circumscrise obligației legale a recurentului de a asigura finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, conform art. 167 din L. nr.84/1995 care statuează că finanțarea de bază (care include și cheltuielile de personal) a unităților de învățământ de stat este asigurată prin bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe a cărui rază își desfășoară activitatea, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.

Curtea constată astfel că hotărârea recurată îndeplinește cerințele art. 261 alin.1 pct.5 C.pr.civ., nefiind întemeiat motivul invocat de recurent în acest sens.

Referitor la celelalte critici formulate de recurent Curtea reține că în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 pct. 6 din HG nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea M.ui F. P., Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 28 din L. nr.

500/2002, legea finanțelor publice, Ministerul Finanțelor Publice are atribuții în elaborarea proiectului legii bugetului și a proiectului bugetului de stat pe baza propunerilor prezentate de ordonatorii principali de credite.

Prin urmare, rolul Ministerul Finanțelor Publice este acela de administrator al bugetului statului și, în baza legii bugetului de stat, repartizează sumele către ordonatorii principali de credite, astfel cum acestea sunt prevăzute în buget.

Executarea plății drepturilor salariale este posibilă, printre altele, și în măsura în care recurentul își îndeplinește obligația de a cuprinde în proiectul legii bugetului sumele corespunzătoare cu această destinație, desigur în baza propunerilor ordonatorului principal de credite.

Ministerul Finanțelor Publice are atribuția de a vira ordonatorilor principali de credite acele sume care au fost prevăzute de legea bugetului de stat revenindu-i obligația de a elabora proiectul legii bugetului și a bugetului de stat în conformitate cu dispozițiile legale, ținând seama de sumele corespunzătoare drepturilor salariale acordate prin dispoziții legale speciale, în cazul de față L. nr. 2.

Atribuțiile direcției generale a finanțelor publice județene sunt reglementate de prevederile art. 40 din H.G. nr. 2192/2004, potrivit cărora

„(1) după aprobarea legii bugetului de stat, consiliul județean și C. General al M. B., prin hotărâre și cu asistența tehnică a direcției generale a finanțelor publice și a inspectoratului școlar, vor repartiza unităților administrativ- teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și, după caz, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziția acestora.

(2) Consiliile locale adaugă la sumele primite de la bugetul de stat și bugetul județului sumele alocate din bugetul propriu învățământului și aprobă bugetul fiecărei unități de învățământ. B. aprobate conform legii se comunică unităților de învățământ și trezoreriilor în a căror rază teritorială își au sediul aceste unități. (3) D. aprobare, bugetele unităților de învățământ preuniversitar de stat reprezintă documentul pe baza căruia se asigură finanțarea cheltuielilor acestora în exercițiul financiar respectiv";.

Or, direcția generală a finanțelor publice județene nu este altceva decât reprezentantul M.ui F. P. în teritoriu.

Dispozițiile Legii nr.11/2010 a bugetului de stat pe anul 2010 se referă la cheltuielile cu salariile și drepturile salariale aferente perioadei de aplicare a legii, fără a include în sfera sa de aplicare drepturile salariale restante din anii anteriori. Chiar acceptând ipoteza contrară, Curtea constată că dispozițiile art. 5 alin. 4 lit. a și art. 5 alin. 6 îi conferă reprezentantului chematului în garanție responsabilitatea repartizării fondurilor ce provin de la bugetul de stat de a cărui elaborare și rectificare răspunde recurentul în conformitate cu dispozițiile art. 19 din L. nr.

500/2002, potrivit cărora Ministerul Finanțelor Publice are calitatea de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțele publice cu funcții specifice derulării procedurii bugetare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul disp. art.312 alin.1 C.pr.civ.,

Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin D. G. A F. P. C., împotriva sentinței civile nr. 3579 din 26 octombrie 2010 a T. C. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 30 martie 2011.

PREȘED.TE JUDECATORI S .-C. B. I.-R. M. G.-L. T.

GREFIER S .-D. G.

Red.GLT/dact.MS

2 ex./(...)

Jud.fond: P.U./C.C.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1190/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă