Decizia civilă nr. 132/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 132/R/2011

Ședința din 17 ianuarie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : L. D. JUDECĂTOR : I.-R. M. JUDECĂTOR : D. G. GREFIER : C. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul I. Ș. AL J. B.-N. împotriva sentinței civile nr. 4. din 25 iunie 2010, pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanta B. M. A., având ca obiect contestație decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta pârâtului recurent I. Ș. al J. B.-N., consilier juridic

O. M., lipsă fiind reclamanta intimată.

Curtea lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea reclamantei intimate și reprezentantului acesteia să se prezinte la cauză.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta pârâtului recurent I. Ș. al J. B.-N., consilier juridic

O. M., lipsă fiind reclamanta intimată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost comunicat reclamantei intimate și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 13 ianuarie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea reclamantei intimate întâmpinare.

Reprezentanta pârâtului recurent arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat,

Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentanta pârâtului recurent solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând pe fond, respingerea acțiunii, pentru motivele arătate în scris prin memoriul de recurs depus la dosar. Nu solicită obligarea reclamantei intimate la plata cheltuielilor de judecată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

În urma deliberării, reține că la data de (...), prin sentința civilă nr. 4., pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr. (...), s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta B. M. A., în contradictoriu cupârâtul I. Ș. al județului B.-N., ca fiind întemeiată și în consecință, a fost anulată ca fiind nelegală decizia nr. 221/(...) emisă de pârât;

S-a dispus reîncadrarea reclamantei pe postul de inspector școlar de specialitate pentru fizică, chimie și alternative educaționale;

A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei diferența dintre salariul cuvenit reclamantei pentru funcția de inspector școlar de specialitate pentru fizică, chimie și alternative educaționale și cel efectiv încasat pentru funcția de profesor, începând cu data încetării contractului de management, (...) și până la data reîncadrării efective.

A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

S-a reținut că prin dispoziția nr. 569/(...), reclamanta a fost numită în funcția de inspector școlar de specialitate pentru chimie și fizică, urmare a promovării concursului pentru ocuparea acestei funcții, cu începere din data de 3 ianuarie 2007. În baza acestei dispoziții, între reclamantă și pârât s-a încheiat contractul de management educațional pe o perioadă de 4 ani, cu începere de la data emiterii dispoziției de numire în funcție. Atribuțiile reclamantei au fost stabilite prin fișa postului, semnată la data de 16 octombrie 2009.

Prin decizia nr. 221/(...), emisă pe parcursul derulării contractului de management educațional s-a dispus eliberarea reclamantei din funcția de inspector școlar de specialitate pentru chimie și fizică cu începere din data de (...), urmare a reorganizării structurii instituției pârâte.

La baza reorganizării a stat, conform preambulului deciziei, adresa M.

E., C., T. și S. nr. 447/BO/(...), avizul M. comunicat prin adresa nr.

6677/(...) și Hotărârea consiliului de administrație din (...).

S. organizatorică conform căreia funcționează inspectoratele școlare a fost aprobată prin O. M. nr. 4836/(...).

Potrivit dispozițiilor art. 2 al ordinului, s-a prevăzut obligația inspectoratelor școlare de a defalca numărul maxim de posturi pe categorii de personal și pe funcții, conform machetei din anexa 43.

Scopul emiterii acestui ordin l-a constituit necesitarea adoptării de măsuri financiare în domeniul cheltuielilor de personal în sectorul bugetar.

Inițial, structura organizatorică a pârâtului, în forma aprobată prin O.

M. E., C., T. și S. nr. 4. cuprindea 42 de posturi, din care 26 de posturi didactice și 16 posturi nedidactice.

Ulterior, prin O. nr. 4. numărul de posturi s-a redus la 37, structura organizatorică cuprinzând 23 de posturi didactice și 14 posturi nedidactice și didactice auxiliare.

Potrivit art. 143 din L. nr. 84/1995, republicată, structura organizatorică a inspectoratelor școlare județene și al municipiului B. se stabilește prin ordin al ministrului educației și cercetării.

Contrar acestei dispoziții legale, se constată că noua structură organizatorică nu este aprobată prin O. al ministrului educației și nici nu există vreun acord scris al conducerii ministerului de modificare a structurii organizatorice aprobate prin O. nr. 4..

Comparând structura organizatorică aprobată prin O. nr. 4. cu cea care a stat la baza încetării contractului de management al reclamantei, s-a constatat că în fapt numărul maxim de posturi aprobat a rămas același, 37, că s-a înființat un post nou de imagine și comunicare prin reducerea normei inspectorului școlar de specialitate pentru limbile moderne de la 1 normă la

0,5 și prin comasarea posturilor de inspector școlar de specialitate pentru informatică cu postul de inspector școlar pentru programe comunitare, carefiecare avea 1 normă didactică (poziția 14 și 23 - f. 34 - 35), formându-se un singur post cu normă didactică întreagă de inspector de specialitate pentru informatică și programe comunitare structurale (poziția 7- f. 30).

În același timp, postul ocupat de reclamantă de inspector de specialitate pentru chimie și fizică (poziția 6 în anexa 43 la O. nr. 4.) a devenit post de inspector de specialitate pentru fizică, chimie și alternative educaționale, în cadrul atribuțiilor postului fiind incluse sarcini în domeniul alternativelor educaționale, domeniu preluat din competența inspectorului școlar pentru mobilitatea și încadrarea personalului didactic (poziția 20 din anexa 43 la O. nr. 4.).

Deși în preambulul deciziei de încetare a contractului de management al reclamantei se invocă hotărârea consiliului de administrație din 4 februarie 2010, din simpla lectură a procesului-verbal de ședință nr.

100/(...) se poate constata cu ușurință că măsura modificării structurii organizatorice nu a fost discutată în consiliul de administrație, în ședință având loc doar o prezentare de către inspectorul școlar general în funcție la acea dată, a noii structuri organizatorice, deja modificată.

Ca atare, nu există niciun document care să releve considerentele pentru care s-a apreciat că în luna ianuarie 2010 se impune o modificare a structurii organizatorice aprobate relativ recent, în luna septembrie 2009, adică în urmă cu doar 4 luni.

Pe de altă parte, din cuprinsul deciziei de încetare a contractului de management rezultă că măsura s-a luat în baza adresei M. nr. 447/BO/(...) de aprobare a noii structuri organizatorice. O simplă analiză a acestei structuri organizatorice duce la concluzia că aceasta nu este conformă realității.

Aceasta întrucât, în structura organizatorică a pârâtei nu mai există încă de la adoptarea O. nr. 4. postul de inspector școlar pentru managementul resurselor umane, fiind înlocuit cu postul de inspector pentru mobilitatea și încadrarea personalului didactic și alternative educaționale.

S-a putut remarca sub acest aspect lipsa de corespondență între structura organizatorică înregistrată sub nr. 238/(...) și situația posturilor înregistrată la aceeași dată sub nr. 237/2010 (în timp ce în cadrul structurii nr. 238/2010 apare postul de inspector pentru managementul resurselor umane, în cadrul situației nr. 237/2010 un asemenea post nu mai apare, ci locul său este luat de cel de inspector pentru mobilitatea și încadrarea personalului didactic, rămas în urma trecerii alternativelor educaționale la inspectorul de specialitate pentru fizică și chimie).

Din compararea structurii organizatorice a I.ui Ș. al județului B.-N. aprobată prin O. nr. 4. și a celei ulterioare emiterii acestui ordin, din 20 ianuarie 2010, neaprobată prin ordin, se observă că postul ocupat prin concurs de reclamantă nu s-a desființat faptic, ci doar a fost completat cu unele atribuții suplimentare specifice alternativelor educaționale și a avut loc o inversare de denumire, în loc de chimie și fizică, trecându-se fizică și chimie.

Este de necontestat faptul că în fișa postului noului inspector desemnat în locul reclamantei apar atribuții în domeniul alternativelor educaționale, însă chiar dacă prin evidențierea lor cu caractere înclinate și îngroșate s-a dorit a se releva importanța acestora în structura postului, tribunalul a reținut că aceste atribuții nu au însemnătate deosebită, pe de o parte, pentru că la nivelul județului ponderea alternativelor educaționale este redusă față de numărul total al școlilor din județ cu învățământgimnazial și liceal, unde în fiecare din acestea se predau disciplinele fizică și chimie, așa cum rezultă din centralizatorul privind situația statistică privind alternativele educaționale la nivel județean, depusă la dosar, iar pe de altă parte, în fișa postului inspectorului care inițial avea în competență alternativele educaționale conform anexei 43 la O. nr. 4. (inspectorul școlar pentru mobilitatea și încadrarea personalului didactic și alternative educaționale) nu apare nicio atribuție legată de alternativele educaționale.

În condițiile în care atribuțiile în domeniul alternativelor educaționale aveau o pondere importantă în economia funcției, în care așa cum se susține prin întâmpinare, noul inspector desemnat în locul reclamantei a preluat cea mai mare parte a atribuțiilor funcției de inspector școlar pentru mobilitatea și încadrarea personalului didactic și alternative educaționale, atribuțiile în domeniul alternativelor educaționale trebuiau să se regăsească și în fișa postului inspectorului școlar pentru mobilitatea și încadrarea personalului didactic și alternative educaționale de la care se invocă preluarea atribuțiilor.

Or, după cum se poate observa din fișa postului acestui inspector, nu există atribuții în domeniul alternativelor educaționale, ceea ce duce la concluzia că la momentul întocmirii fișei postului - 9 octombrie 2009 - s-a apreciat că nu se impune stabilirea unor atribuții distincte, cele indicate fiind specifice atât unităților de învățământ în sistem tradițional, cât și celor cu alternative Step by Step și Waldorf.

Din compararea fișei postului reclamantei din (...) cu fișa postului inspectorului școlar pentru mobilitatea și încadrarea personalului didactic și alternative educaționale, numita B. E., care inițial avea în competență alternativele educaționale, întocmită la (...), s-a constatat că atribuțiile sunt identice.

Ca atare, prin trecerea alternativelor educaționale de la un post la alt post (de la mobilitatea și încadrarea personalului la chimie și fizică) nu a avut loc în concret o trecere a unor atribuții de la un inspector la altul, ci atribuțiile au rămas neschimbate din moment ce ele erau identice.

S-a constatat, așadar, faptul că prin modificarea structurii organizatorice aprobată prin O. nr. 4. nu a avut loc o desființare a postului de inspector școlar de specialitate pentru chimie și fizică, ci s-a realizat doar o schimbare de denumire însoțită de o completare a atribuțiilor în domeniul alternativelor educaționale, atribuții incluse doar în fișa postului inspectorului școlar desemnat în locul reclamantei și inexistente în fișa postului inspectorului școlar de la care s-au preluat alternativele educaționale.

Pe de altă parte, atribuțiile în domeniul alternativelor educaționale nu presupun o competență specială pe care reclamanta nu ar fi avut-o, atâta timp cât inițial alternativele educaționale au aparținut unei persoane cu specializarea matematică și fizică.

Încetarea contractului de management educațional poate interveni, conform art. IX lit. f din contract, în cazul reorganizării structurii instituției.

Însă o asemenea reorganizare, presupune desființarea postului ocupat de cel al cărui contract încetează de drept, măsură care trebuie să fie efectivă și reală, fără nicio legătură cu persoana care ocupă un asemenea post.

În prezenta cauză, postul de inspector școlar de specialitate pentru chimie și fizică nu a fost suprimat efectiv, ci există și în prezent însă sub o altă denumire.

Faptul că în noua structură organizatorică s-au adăugat atribuții exprese în domeniul alternativelor educaționale, nesemnificative ca importanță dacă se are în vedere că vechiului inspector școlar de specialitate pentru mobilitatea și încadrarea personalului didactic și alternative educaționale nu i s-au stabilit aceste atribuții, nu înseamnă că s-a creat un nou post, ci a avut loc doar o modificare a titulaturii postului, ceea ce face ca măsura încetării contractului de management educațional să nu fie reală și efectivă. Ca atare, postul ocupat de reclamantă nu a dispărut ca necesitate funcțională.

Desființarea postului de inspector școlar de specialitate pentru chimie

și fizică urmată de reînființarea postului de inspector școlar de specialitate pentru fizică, chimie și alternative educaționale și de angajare pe acest post a unei persoane din afara instituției pârâte pe durată determinată (până la organizarea concursului), în condițiile în care atribuțiile în domeniul alternativelor educaționale nu presupun o anume competență și calificare, conduce la concluzia că în realitate a avut loc numai o schimbare de denumire, fără caracter obiectiv, prin această măsură vizându-se expres persoana reclamantei.

Reducerea activității nu poate fi doar un pretext pentru îndepărtarea unui salariat și în consecință încetarea contractului de management al reclamantei urmată de încadrarea altei persoane din afara unității, indiferent pe ce post, este inadmisibilă, în această situație neputându-se vorbi de o reorganizare reală.

În condițiile în care noua structură organizatorică nu are la bază un ordin al ministrului de resort, modificarea organizatorică a survenit la cca. 4 luni după aprobarea unei noi structuri organizatorice generată de necesitatea reducerii cheltuielilor, nu are la bază niciun act din care să rezulte temeiurile pentru care s-a apreciat oportună o asemenea schimbare, în care noile atribuții sunt nesemnificative în raport de cele specifice disciplinelor chimie și fizică, nu au existat nici în fișa postului vechiul inspector întocmită în luna octombrie 2009, nu presupun o anume pregătire profesională sau anumite aptitudini fizice și psihice pe care reclamanta nu le-ar avea, măsura încetării contractului de management educațional al reclamantei urmată de încadrarea unui profesor de fizică, temporar, care în principal are atribuții similare cu cele încredințate reclamantei, este nelegală.

Că prin modalitatea de modificare a structurii organizatorice s-a urmărit persoana reclamantei rezultă din faptul că la cca. 4 luni de la aprobarea unei structuri organizatorice, aceasta se modifică fără a avea la bază un act justificativ al temeiurilor ce au impus luarea măsurii, se desemnează pe post o persoană din afara instituției care are numai specializarea fizică, în condițiile în care reclamanta are dublă specializare chimie și fizică, iar postul este de fizică și chimie și nu numai de fizică.

Reorganizarea nu poate fi considerată reală și efectivă în condițiile încare pe posturile având noile denumiri sunt angajate persoane din afara instituției, când se înființează noi posturi (cum este cel pentru imagine și comunicare).

Pe de altă parte, din compararea structurii organizatorice anterioare emiterii O. nr. 4. și a celei realizate în baza acestui ordin, se poate constata că inițial alternativele educaționale erau în competența inspectorului școlar de specialitate pentru alternative educaționale, învățământ particular și asigurarea calității, post care se reduce urmare a O. nr. 4638/2009, motiv pentru care se restructurează postul de inspector de specialitate pentrumanagementul resurselor umane, creându-se postul de inspector școlar pentru mobilitate și încadrarea personalului didactic și alternative educaționale, aspect susținut chiar de pârâtă în cadrul întâmpinării depusă în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N. în care s-a pronunțat sentința civilă nr.

67/F/(...) de reintegrare pe post a inspectorului școlar de matematică căruia i s-a emis decizie de încetare a contractului de management tot pe temeiul restructurării instituției (soluție menținută de Curtea de A. C. prin decizia nr. 1186/R/(...) pronunțată în dosarul mai sus amintit).

Cu toate acestea, fără nicio justificare obiectivă, la cca. 4 luni de la introducerea alternativelor educaționale în competența inspectorului de specialitate pentru mobilitate și încadrarea personalului didactic, se realizează o nouă modificare a structurii organizatorice, se inversează denumirea disciplinelor chimie și fizică, se trec alternativele educaționale din competența inspectorului pentru mobilitatea și încadrarea personalului la inspectorul de fizică și chimie și ca urmare este înlăturat de pe post inspectorul școlar pentru chimie și fizică invocându-se fără niciun temei legal intervenirea unei restructurări și ocupându-se noul post care nu a dispărut din schema organizatorică cu o altă persoană din afara instituției.

Este interesant de remarcat faptul că deși noul inspector școlar este numit în locul reclamantei la data de 8 februarie 2010, așa cum rezultă din fișa postului (f. 41 - deci anterior încetării contractului de management al reclamantei), acesta își întocmește un plan managerial aferent anului școlar

2009-2010 înregistrat în evidențele instituției pârâte la 27 aprilie 2010, totuși noul inspector școlar își propune modalități concrete de realizare a

țintelor strategice, în domeniul alternativelor educaționale și nu numai, și în perioade anterioare numirii sale pe post (septembrie 2009, octombrie 2009, noiembrie 2009, decembrie 2009, semestrul I al anului școlar 2009-2010, care se știe că s-a terminat la finele lunii ianuarie 2010).

În baza considerentelor exprimate, T. a reținut faptul că în realitate nu a avut loc o desființare efectivă, reală și serioasă a postului ocupat de reclamantă, ci doar o modificare a denumirii urmare a adăugării unor atribuții minime pe care nici vechiul inspector nu le avea, măsura, raportat la modalitatea în care s-a pus în aplicare (lipsa unui ordin de modificare a structurii organizatorice, modificare nediscutată în consiliul de administrație anterior adoptării măsurii, intervenită la scurt timp de la stabilirea unei structuri organizatorice motivată pe nevoia reducerii cheltuielilor, structură prin care alternativele educaționale se trec de la inspectorul de specialitate pentru alternative educaționale, învățământ particular și asigurarea calității la inspectorul de specialitate pentru mobilitatea și încadrarea personalului didactic și alternative educaționale, lipsa unei justificări rezonabile) urmărind expres persoana reclamantei.

Făcând aplicarea dispozițiilor art. 65, 76 Codul muncii, tribunalul a anulat ca fiind nelegală decizia nr. 221/(...) de eliberare din funcție a reclamantei, cu consecința reîncadrării acesteia pe postul de inspector școlar de specialitate pentru fizică, chimie și alternative educaționale.

Urmare a reîncadrării, în baza art. 78 Codul muncii, tribunalul a obligat pârâtul să plătească reclamantei diferența dintre salariul cuvenit reclamantei pentru funcția de inspector școlar de specialitate pentru fizică, chimie și alternative educaționale și cel efectiv încasat pentru funcția de profesor, începând cu data încetării contractului de management, 1 martie

2010 și până la data reîncadrării efective.

Întrucât salariul inspectorului școlar se stabilește conform Legii nr.

330/2009 și O.U.G. nr. 1/2010, urmează că diferența salarială datoratăîntre salariul cuvenit și cel efectiv încasat să fie calculată de pârât, în calitate de angajator.

Dat fiind faptul că reclamanta nu are calitatea de funcționar public, întrucât dispozițiile Legii nr. 1., republicată, nu sunt aplicabile cadrelor didactice (art. 6 lit. d din lege), iar funcția de inspector școlar nu constituie o funcție publică în sensul art. 2 alin. 4 din L. nr. 1., republicată, nefiind prevăzută în anexa la L. nr. 1., republicată, contractul în baza căruia reclamanta și-a exercitat atribuțiile are natura juridică a unui contract de muncă, astfel încât prezentul litigiu constituie un conflict de muncă, fiind incidente dispozițiile Codului muncii, act normativ la care face trimitere și art. XI al contractului de management educațional.

În temeiul art. 274 C.proc.civ., reținând culpa procesuală a pârâtului, tribunalul l-a obligat să plătească reclamantei suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul I. Ș. al J., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, rejudecând cauza pefond, respingerea acțiunii formulate de reclamantă.

În susținerea recursului, făcând referire la dispozițiile art. 40 al.1 lit. a din Codul muncii, pârâtul subliniază că în calitate de angajator are dreptul să stabilească organizarea și funcționarea unității, întrucât acesta este cel care își asumă riscul activității sale. El este acela care stabilește obiectivele activității, sarcinile de serviciu ale angajaților săi și întocmește fișele posturilor. În acest sens, modul în care, la nivelul instituției, s-a făcut reorganizarea activității potrivit aprobării M. nr. 447IBO/(...) și avizării anexei nr. 237/(...), privind situația posturilor pe categorii de personal și funcții, este un atribut exclusiv al angajatorului inspectoratul școlar.

Consideră că reorganizarea structurii instituției este reală și efectivă, noua funcție de inspector școlar de specialitate pentru fizică, chimie și alternative educaționale având atribuții suplimentare, cu o pondere importantă în economia funcției, astfel încât încetarea contractului de management educațional al reclamantei este pe deplin justificată de prevederile art. IX litera 0, care stabilesc cu claritate ca modalitate de încetare a contractului "reorganizarea structurii instituției".

Prin reorganizarea structurii instituției potrivit adresei M. nr.

447/BO/(...), postul/funcția de inspector școlar de specialitate pentru fizică și chimie a primit atribuții noi pe linia alternativelor educaționale, atribuții care nu se regăseau în fișa postului reclamantei.

Așa cum rezultă din fișa postului ocupantului actual al postului - doamna Bălan Daiana-C., detașată în interesul învățământului pe acest post, susținerile reclamantei referitoare la modificarea doar a denumirii postului, iar nu a atribuțiilor specifice acestuia, sunt simple argumente prin care încearcă să minimalizeze importanța și ponderea în economia noului post a atribuțiilor referitoare la alternativele educaționale.

De altfel, așa cum se observă din compararea celor două organigrame la care se face referire, precum și din fișele posturilor anexate, inspectorul școlar de specialitate pentru fizică și chimie și alternative educaționale a preluat și cea mai mare parte a atribuțiilor funcției de inspector școlar pentru mobilitate și încadrarea personalului didactic și alternative educaționale, postul nou creat fiind un cumul al celor două funcții anterioare.

Mai mult, reclamanta a solicitat prin acțiunea introductivă

"reîncadrarea în funcția de inspector școlar de specialitate pentru chimie șifizică", iar instanța de fond a dispus "reîncadrarea contestatoarei pe postul de inspector școlar pentru fizică, chimie și alternative educaționale".

Nici considerentele invocate referitoare la faptul că structura organizatorică actuală a inspectoratului școlar nu este aprobată prin ordin al ministerului de resort nu se susțin, atâta timp cât la dosarul cauzei s-a depus adresa MEC nr. 37684/ (...) prin care s-a aprobat modificarea anexei la S. organizatorică a I.ui Ș. al J. B.-N. nr. 40163/2005, astfel încât aceasta să cuprindă postul de inspector școlar de specialitate pentru chimie și fizică, post ocupat ulterior prin concurs de către reclamantă. Astfel, învederează că nu de fiecare dată când are loc modificarea structurii organizatorice a unui inspectorat școlar, aceasta se aprobă prin ordin al ministrului de resort; în fapt, ministrul emite un ordin numai atunci când e vorba de o restructurare a tuturor inspectoratelor școlare, pentru rațiuni identice, cum ar fi reducerea numărului de posturi, așa cum, de altfel, s-a întâmplat la emiterea O. nr. 4..

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata reclamantă B. M. A. asolicitat respingerea recursului drept nefondat și, în consecință, menținerea sentinței recurate drept legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.

Aceasta învederează că în realizarea prerogativei de stabilire și organizare a instituției angajatorul, în speță, pârâtul, este ținut să respecte normele legale, ceea ce ar trebui să excludă măsurile abuzive. Consideră că nu a avut loc o reorganizare reală și efectivă, astfel că nu se poate activa clauza cuprinsă în contractul de managemnet încheiat cu pârâtul privind încetarea.

Modificarea titulaturii postului și redenumirea acelorași atribuții de serviciu nu este, deci, de natură a determina prin ea însăși desființarea efectivă a postului. Măsura încetării contractului de management educațional a vizat persoana reclamantei și nicidecum desființarea postului, care pentru o perioadă (până la reîncadrarea reclamantei, urmare a pronunțării sentinței instanței de fond) a fost ocupat de o altă persoană, ce nu s-a dovedit a deține competențe profesionale distincte de cele ale reclamantei și pe care aceasta nu le-ar fi avut.

Nu au fost administrate probe noi.

Trecând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate,

Curtea a reținut următoarele:

În temeiul art. 144 alin.2 din L. nr.84/1995, inspectorii școlari se numesc de către inspectorul școlar general, prin concurs, pe baza criteriilor de competență profesională si managerială, de regula pe o perioadă de 4 ani, conform legii.

Prin dispoziția nr.569/(...)(f. 7 dosar fond), intimata a fost numită, prin concurs, în funcția de inspector școlar de specialitate pentru chimie și fizică.

Între părți s-a încheiat, la data de (...), contractul de management educațional(f. 12 dosar fond), pe o perioadă de 4 ani, cu începere de la (...), prin care inspectorul școlar general a încredințat inspectorului școlar de specialitate pentru geografie coordonarea, îndrumarea și controlul activităților din instituțiile de învățământ ale județului, în domeniul său de competență.

Conform art. IX pct. f din contractul de management, acesta încetează prin reorganizarea structurii instituției(f. 15 dosar fond).

Prin decizia nr.221/(...) emisă de I. Ș. al J. B.-N., începând cu data de (...) a încetat contractul de management educațional încheiat cu reclamanta, în calitate de inspector școlar de specialitate pentru chimie și fizică, urmarea reorganizării structurii instituției, cu aceeași dată intimata fiind eliberată din funcția de inspector școlar de specialitate, revenind la catedra rezervată.

În preambulul deciziei s-a menționat că aceasta a avut la bază noua structură organizatorică a I.ui Ș. al J. B. N., comunicată prin adresa M. nr.

447/BO/(...), precum și avizul M. de eliberare din funcție a reclamantei, aviz comunicat prin adresa nr. 26677/(...).

Raportat la aspectele mai sus menționate, precum și la conținutul clauzelor contractuale, Curtea notează că natura contractul de management educațional este cea a unui un contract de muncă, neputându-se reține faptul că părțile ar fi înțeles să-l supună unor reglementări de drept public, pentru ca litigiile apărute în legătură cu executarea, încetarea acestui contract să fie supuse jurisdicției de contencios administrativ.

Recurentul a invocat în cauză dispozițiile art. 14 alin.1 din L. nr.128/1997, în sensul că intimata ar fi fost detașată în interesul învățământului la această instituție, cu păstrarea calității de titular pe postul din unitatea de unde a fost detașată.

Această detașare a personalului didactic titular, în interesul învățământului, se caracterizează însă prin elemente ce o particularizează față de detașarea reglementată de dispozițiile generale ale Codului muncii, în sensul că aceasta presupune nu doar modificarea temporară a locului muncii, ci și modificări esențiale ale felului muncii, la noul angajator salariatul ocupând de fapt o altă funcție, cu atribuții diferite, în urma susținerii unui concurs.

Pentru aceste considerente, se reține că, deși numiți în funcții și având încheiat un contract de management, inspectorii școlari se află tot în raporturi juridice de muncă față de inspectoratele școlare județene în cadrul cărora își desfășoară activitatea.

Astfel, deși în contractul de management se stipulează că acesta încetează prin reorganizarea structurii instituției, nu se poate admite că ar putea fi vorba despre un caz de încetare de drept a raporturilor de muncă, care să nu fie supus dispozițiilor imperative ale Codului muncii, ce garantează stabilitatea în muncă, prevăzând în mod expres și limitativ, pentru protejarea drepturilor salariaților, cazurile, condițiile și procedura de încetare sau modificare a raporturilor de muncă.

Curtea reține în acest sens că o asemenea măsură nu poate fi lăsată la liberul arbitru al angajatorului.

Astfel, în baza dispozițiilor contractului de management, invocate de altfel ca unic temei de drept prin decizia contestată în cauză, nu se poate dispune eliberarea din funcție a unui inspector școlar pentru motive ce nu țin de persoana sa, fără respectarea dispozițiilor imperative ale Codului muncii ce reglementează asemenea acte unilaterale ale angajatorului.

Aceasta, cu atât mai mult cu cât intimata și-a câștigat dreptul de a ocupa această funcție în urma susținerii unui concurs, astfel încât trebuie să fie protejată de dispozițiile legislației muncii împotriva oricăror posibile acte abuzive ale angajatorului de eliberare nejustificată din această funcție.

Din aceste motive, în mod corect prima instanță a analizat caracterul efectiv, real și serios al desființării postului reclamantei, observând desigur că, deși raporturile de muncă inițiale ale acesteia cu unitatea școlară subzistă, prin decizia contestată, noul angajator a încetat de fapt raportul de muncă aflat în derulare, pentru funcția de inspector școlar, ori pentru ca măsura să fie legală, acesta trebuia să respecte dispozițiile art.65 din Codul muncii.

Chiar dacă, potrivit prevederilor art.40 alin.1 lit. a din Codul muncii, angajatorul are dreptul de a stabili organizarea și funcționarea unității, sarcinile de serviciu ale angajaților săi și de a întocmi fișa posturilor, conform art.6 alin.2 din Codul muncii, salariaților le este recunoscut dreptul la protecție împotriva concedierilor nelegale, astfel încât angajatorul trebuie să-și exercite dreptul de organizare a unității fără a aduce atingere drepturilor angajaților statornicite prin dispoziții imperative.

Din analiza comparativă a structurii organizatorice aprobate prin O.

M. nr.4. și a situației posturilor pe categorii de personal și pe funcții din aparatul propriu al I.ui Ș. al J. B.-N., neaprobată, precum și din verificarea atribuțiilor menționate în fișa postului ocupat de către reclamantă, de inspector școlar de specialitate pentru chimie și fizică și a celor din fișa postului inspectorului școlar de specialitate pentru fizică, chimie și alternative educaționale, înființat în urma reorganizării, Curtea reține că recurentul nu a reușit să dovedească că această măsură a fost reală și serioasă și că nu reprezintă de fapt doar o schimbare a denumirii funcției pentru disimularea eliberării nejustificate din funcție a intimatei.

În fine, nu este pertinentă apărarea pârâtului privind imposibilitatea reîncadrării reclamantei pe un post apreciat ca inexistent, din moment ce doar titulatura funcției s-a modificat, iar postul ființează efectiv în structura pârâtului.

Lipsite de fundament se dovedesc a fi și alegațiile recurentului privitoare la necesitatea aprobării prin ordin al ministrului de resort a modificărilor structurii organizatorice a inspectoratului școlar. Contrar acestor susțineri, Curtea constată că necesitatea emiterii unui ordin în acest sens rezidă din dispozițiile art. 143 din L. nr. 84/1995, astfel că în lipsa parcurgerii acestei proceduri orice măsură de modificare a structurii organizatorice nu are un suport legal.

Este adevărat că recurentul face trimiteri la adresa MEC nr.

37684/(...), însă această adresă vizează modificarea propriei structuri organizatorice privitoare la înființarea în 2006 a postului de inspector școlar de specialitate pentru chimie și fizică, iar nu la înființarea în 2009 a postului de inspector școlar de specialitate pentru fizică, chimie și alternative educaționale.

Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 din Codul de procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul I. Ș. J. B.-N. și se va menține sentința pronunțată de către prima instanță.

În temeiul disp.art.274 din Codul de procedură civilă, recurentul, aflat în culpă procesuală, va fi obligat să plătească intimatei B. M. A. suma de

1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul I. Ș. AL J. B. N. împotriva sentinței civile nr. 4. din 25 iunie 2010 a T.ui B. N. pronunțate în dosar nr. (...), pe care o menține.

Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei B. M. A. suma de

1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER L . D. I.-R. M. D. G. C. M.

Red.DG/dact.MS

2 ex./(...)

Jud.fond: G.C.F./R.B.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 132/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă