Decizia civilă nr. 1374/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 1374/R/2011
Ședința publică din data de 13 aprilie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: G. L. T.
JUDECĂTORI: S.-C. B.
I.-R. M.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin D. G. A F. P. C. împotriva sentinței civile nr. 4000 din 22 noiembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat V. S. R. și pe pârâtul intimat TRIBUNALUL CLUJ, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 5 aprilie
2011, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosarul cauzei, din partea reclamantului intimat, răspuns la recursurile formulate, prin care solicită respingerea acestora ca neîntemeiate și menținerea în întregime a sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Instanța, având în vedere că prin recursurile formulate s-a solicitat judecarea în lipsă, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. (...) pe rolul T. C. reclamantul V. S.-
R. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției și L. C., Ministerul
Finanțelor Publice B., C. de A. C. și Tribunalul Cluj, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâții Ministerul Justiției și L. C., Tribunalul Cluj și C. de A. C. la recunoașterea, calcularea și plata îndemnizației de conducere de 18% începând cu data de (...) și până la data de (...), sumă reactualizată potrivit indicelui de inflație la data plății și să oblige pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor solicitate.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin decizia nr. 51/(...) a Președintelui T. C. a fost numit în funcția de S. IT - șef la Tribunalul Cluj, fără însă a i se acorda drepturile salariale cuvenite funcției, și anume sporul de conducere. R. arată că și colegul acestuia dl. G. N., a fost în aceeași situație, dar acesta a contestat în instanță decizia și i s-a acordat și sporul de conducere, pârâta fiind obligată să recunoască funcția de șef specialist IT.
Pârâta C. de A. C. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că indemnizația de conducere i se cuvine reclamantului începând cu data numirii, adică de la data de (...), dată de la care i-a fost și acordată, că numirea se poate face doar în urma unui concurs, reclamantul neputând beneficia de indemnizația de conducere în temeiul deciziei nr. 51/(...) a Președintelui T. C.
Pârâtul Ministerul Justiției, prin întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că președintele curții de apel exercită prerogativele manageriale în scopul organizării eficiente a activității curții și atribuții de coordonare și control privind administrarea curții de apel și a instanțelor din circumscripție.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin întâmpinarea depusă, a invocat excepția lipsei calității procesuale a MFP și cea a inadmisibilității acțiunii, arătând că acesta nu are niciun fel de raport juridic cu reclamantul, acesta neavând nici calitatea de ordonator de credite și că MFP nu are rolul de a adopta legile bugetare anuale și nici legile de rectificare, acestea fiind elaborate de G.
Prin sentința civilă nr. 4000/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarnr. (...), s-au respins excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției și L. C.
S-a admis acțiunea formulată de reclamantul V. S.-R., împotriva pârâților Ministerul Justiției și L. C., Ministerul Finanțelor Publice,
Tribunalul Cluj și C. de A. C. și în consecință:
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și L. C., Tribunalul Cluj și
C. de A. C. la recunoașterea, calcularea și plata în favoarea reclamantului a indemnizației de conducere de 18% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu data de (...) și până la data de (...), sume actualizate potrivit indicelui de inflație la data plății efective.
A fost obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce sumele necesare plății drepturilor solicitate.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că reclamantul lucrează ca S. IT - șef la Tribunalul Cluj, fiind numit în această funcție prin decizia nr. 51/(...) a Președintelui T. C.
Referitor la modalitatea de numire a specialiștilor IT - șefi, instanța a reținut că, potrivit prevederilor art. 45 din L. nr. 567/2004, promovarea în funcții de conducere de prim-grefier, de grefier-sef, grefier șef secție sau de grefier informatician-șef se face prin concurs de verificare a pregătirii profesionale și a aptitudinilor manageriale ale candidaților. Concursul se organizează la nivelul curților de apel, al parchetelor de pe lângă acestea sau, după caz, la Înalta Curte de Casație și Justiție, la Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție sau la D. N. A., în baza regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.
Este adevărat că modalitatea de numire și condițiile necesare pentru a fi numit sunt prevăzute de lege, dar reclamantul a prestat activitate efectivă ca S. IT - șef la Tribunalul Cluj, fiind numit în această funcție prin decizia nr. 51/(...) a Președintelui T. C. Cum, în temeiul acestei funcții, reclamantula desfășurat activități suplimentare și răspunderi sporite, instanța a constatat că sporul de conducere i se cuvine începând cu data de (...).
În acest sens converg și prevederile art. 4 din OG nr. 8/2007 care dispun că personalului prevăzut la art. 1 cu funcții de conducere beneficiază de o indemnizație de conducere stabilită în procente din salariul de bază corespunzător funcției de execuție în care cei în cauză sunt încadrați.
Cu privire la excepțiile lipsei calității procesuale și a inadmisibilității acțiunii, invocate de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, instanța a reținut că, potrivit prevederilor art. 15 din HG nr. 83/(...) și art. 118 din L. nr.
304/2004, care stipulează că activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat, iar pârâtul M. F. coordonează acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătește proiectele legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, astfel că instanța a respins excepțiile invocate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției, C. de A. C. și Ministerul Finanțelor Publice.
1. Prin recursul formulat, pârâta C. de A. C. a solicitat modificarea sentinței și respingerea acțiunii reclamantului, având ca obiect recunoașterea și plata indemnizației de conducere de 18% pentru perioada (...)-(...).
În motivarea recursului s-a arătat că reclamantul a fost numit în funcția de conducere prin D. nr. 52/(...) a Președintelui C. de A. C., ca urmare a declarării ca admis la concursul din data de 1 februarie 2010 pentru ocuparea funcției vacante de conducere de specialist IT șef la Tribunalul Cluj.
T. a admis pretențiile reclamantului pe motivul că, deși numirea acestuia în funcția de specialist IT șef s-a petrecut doar prin D. menționată, drepturile salariale aferente funcției de conducere i s-ar cuveni întrucât a desfășurat activități suplimentare și a avut răspunderi sporite ca urmare a D. nr. 51/(...) a Președintelui T. C., prin care a fost numit în funcția de specialist IT șef la Tribunalul Cluj.
Conform art. 45 și 46 din L. nr. 567/2004, în vigoare la data de 7 ianuarie 2009 promovarea in funcții de conducere de specialist IT șef se face prin concurs organizat la nivelul C. de A.
A mai arătat recurenta că în raport de prevederile art. 10 alin.(1) lit. n) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin H. C. nr. 3., în vigoare la data de (...), indemnizația de conducere se cuvine reclamantului începând cu data numirii în funcția de specialist IT șef în condițiile legii, adică de la data de (...), și consideră că nu poate fi obligată la plata către reclamant a unor drepturi salariale pretinse în considerarea situației de fapt create prin numirea în funcția de conducere de către președintele tribunalului.
În drept, recurenta a invocat prevederile art. 304 și 312 C.pr.civ.
2. Prin propriul recurs, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin D. G. a F . P. C., a solicitat modificarea în parte a sentinței atacate și, pe cale de consecință, respingerea acțiunii față de M. F. P.
În motivarea recursului a arătat că instanța de fond, in mod greșit, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M. F. P., care nu a avut nici un fel de raporturi juridice cu reclamanții astfel încât aceștia sa fie îndreptățiți sa acționeze direct împotriva acestuia prin cererea ce face obiectul prezentului dosar.
Calitatea de pârât aparține numai persoanei despre care se afirma ca a încălcat sau nu a recunoscut acel drept.
Prima instanța nu a ținut cont de împrejurarea ca, in acest context, cererea de chemare in judecata formulata direct împotriva M. F. P. este inadmisibila, obligându-l la plata sumelor acordate.
Recurentul subliniază faptul ca rolul esențial in procesul bugetar si in execuția de casa bugetara revine G.ului respectiv P., potrivit art.17 alin 1 din L. nr. 5., P. fiind acela care adopta legile bugetare anuale si legile de rectificare elaborate de G.
Reglementând rolul G.ului la art. 18 din aceeași lege, stabilește ca acesta asigura însăși elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare P., precum si supunerea spre adoptare P. a proiectelor legilor de rectificare bugetara si a contului general anual de execuție.
Pentru ca Ministerul Finanțelor Publice sa adopte un proiect de rectificare a bugetului M. Administrației si Internelor trebuie mai întâi ca acesta, in calitatea sa de ordonator principal de credite sa procedeze la elaborarea unui proiect de rectificare a bugetului pe anul 2010 in care sa includă sumele necesare plății drepturilor bănești solicitate in cauza.
Procedura privind elaborarea si adoptarea legilor de rectificare anuale, reglementata de L. nr. 5., presupune, conform art. 15 al. 1, întocmirea unor propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, inițiatorii având obligația sa prevadă si mijloacele necesare pentru creșterea cheltuielilor. De asemenea, inițiatorul trebuie sa elaboreze fisa financiara care însoțește expunerea motivelor pentru care solicita majorarea cheltuielilor aprobate prin buget.
M. Administrației si Internelor nu a întocmit astfel de propuneri, fise financiare sau note de fundamentare, astfel încât Ministerul Finanțelor Publice nu poate avea in vedere pregătirea unui proiect al legii de rectificare bugetara.
In asemenea condiții, admiterea cererii formulate împotriva M. F. P., in nume propriu, echivalează cu obligarea acestuia la plata din bugetul propriu (si nu din bugetul statului) a unor sume reprezentând drepturi salariale acordate unor persoane care nu se numără printre angajații M. F. P., încălcându-se astfel regulile prevăzute la art.14 din L. nr.5..
Pe de alta parte, potrivit art. 20 si 21 din aceeași lege, Ministerul
Finanțelor Publice nici nu are calitatea de ordonator de credite, aceasta calitate având-o ministrul, respectiv conducătorul pârâtului de rândul 1.
Totodată, nu s-a ținut cont de faptul ca bugetul pe anul 2010 a fost deja adoptat, iar conform art.4 alin 1 si alin 2 din L. nr. 5., legea bugetara anuala prevede si autorizează pentru anul bugetar, veniturile si cheltuielile, prin buget, in cadrul cărora se angajează, se ordonanțează si se efectuează plăți, acestea reprezentând limita maxima care nu poate fi depășita.
M. Economiei si F. nu poate fi obligat sa vireze sumele solicitate, atâta timp cat acestea nu au fost aprobate prin legea bugetara anuala. Iar legea bugetara anuala poate fi modificata in cursul exercițiului bugetar numai prin legi de rectificare, legi care, potrivit art. 17 alin 1, sunt elaborate de G. in contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta si adoptate de Parlamentul României.
3. Pârâtul Ministerul Justiției, prin recursul formulat, a solicitatadmiterea recursului și modificarea sentinței recurate, cu consecința respingerii acțiunii reclamantului față de pârâtul Ministerul Justiției pentru lipsa calității procesual pasive.
În motivarea recursului recurentul Ministerul Justiției a arătat că, deși a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive în cauză, față de obiectul cererii și calitatea reclamantului, fără să analizeze această excepție
și față de acest pârât, instanța de fond a obligat Ministerul Justiției alături de Tribunalul Cluj și C. de A. C. recunoașterea, calcularea și plata actualizată a indemnizației de conducere de 18% pentru perioada (...)-(...), motiv de modificare prevăzut de art. 304 pct. 7 C.proc.civ.
Recurentul a mai susținut că hotărârea atacată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, arătând că pentru a avea calitatea de parte în proces, aceasta trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății, or calitatea de ordonator principal de credite a M. J. nu are nicio relevanță în această cauză, nefăcându-se dovada refuzului acestui pârât de a vira banii reprezentând indemnizația solicitată de intimatul-reclamant.
Între Ministerul Justiției și instanțele judecătorești nu există raporturi de subordonare, deoarece acestea aparțin unor puteri diferite ale statului și prin urmare, nici între angajatul T. C. și Ministerul Justiției nu a existat niciun raport juridic. I.-reclamant a fost desemnat specialist IT șef la Tribunalul Cluj prin decizie a președintelui acestei instanțe, iar Ministerul
Justiției, neavând atribuții stabilite în sarcina sa în legătură cu încadrarea, stabilirea drepturilor salariale ale personalului instanțelor judecătorești sau încetarea raporturilor de serviciu ale acestora, nu poate avea vreo culpă în ceea ce privește pretențiile formulate.
Calitatea de ordonator principal a ministrului justiției nu atrage automat calitatea de parte în proces a M. J., recurentul invocând în acest sens prevederile art. 21 din L. nr. 5. referitoare la rolul ordonatorilor de credite.
Pe de altă parte, rolul M. J., în calitate de ordonator principal de credite, este acela de a centraliza proiectele de buget transmise de curțile de apel și le înaintează M. F. P., conform dispozițiilor art. 132 din L. nr.
304/2004.
În susținerea faptului că elaborarea proiectului de buget al instanțelor se face de către curțile de apel este și prevederea art. 127 lit. d) care statuează că una dintre atribuțiile principale ale managerului economic de la instanțe este și aceea de organizare, elaborare, fundamentare și prezentare la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele și în condițiile prevăzute de L. nr. 5. privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.
Instanța de fond nu arată concret care este obligația pe care Ministerul Justiției a încălcat-o și fapta acestei instituții prin care s-a adus atingere drepturilor intimatului-reclamant.
Așadar, calitatea de ordonator principal de credite a M. J. nu are nicio relevanță în această cauză și nefiind titular al obligației corelative dreptului ce formează conținutul juridic al raportului juridic dedus judecății, nu se justifică reținerea calității procesuale pasive a acestui recurent-pârât.
R. intimat V. S.-R., prin înscrisurile intitulate „Răspuns la recurs"; asolicitat respingerea recursurilor ca nefondate.
Referitor la recursul pârâtei C. de A. C. intimatul a arătat că prin adresa nr. 3452/(...) Consiliul Superior al Magistraturii a informat angajatorul C. de A. C. că potrivit Regulamentului numirea în funcția de grefier informatician șef, adică specialist IT șef se face pe o perioadă de trei ani, însă, deși cunoștea că există funcția de specialist IT șef, angajatorul nua luat nici o măsură pe durata a mai mult de un an, perioadă în care reclamantul a coordonat biroul de informatică al T. C., astfel cum a stabilit colegiul de conducere și președintele acestei instanțe.
În ce privește recursul formulat de pârâtul Ministerul Finanțelor
Publice intimatul a subliniat că în conformitate cu art. 15 din H.G. nr.
83/(...) și art. 118 din L. nr. 304/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
I. a mai invocat prevederile art.19 din L. nr. 5. și ale art.3 alin. l pct.2 din H.G. nr. 34/2009 și a arătat că Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare pentru plata drepturilor salariale revendicate, se află în imposibilitate de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Pe de altă parte, tribunalul a obligat acest pârât doar la includerea în bugetul M. J. și L. C. și a sumelor de bani cu titlu de drepturi salariale la care acesta a fost obligat să le plătească reclamantului, obligație pentru care recurentul pârât Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă.
Cu privire la recursul pârâtului Ministerul Justiției intimatul a arătat că acest pârât, în calitate de ordonator principal de credite, are calitate și responsabilitate în ceea ce privește plata drepturilor bănești solicitate.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legaleaplicabile C. reține următoarele:
Astfel cum în mod corect a reținut și instanța de fond, potrivit prevederilor art. 45 alin. 1 din L. nr. 567/2004 „Promovarea in funcții de conducere de prim-grefier, de grefier-sef, grefier sef secție sau de grefier informatician-sef se face prin concurs de verificare a pregătirii profesionale si a aptitudinilor manageriale ale candidaților. Concursul se organizează la nivelul curților de apel, al parchetelor de pe lângă acestea sau, după caz, la Î. Curte de C. si Justiție, la P. de pe lângă Î. Curte de C. si Justiție sau la D. N. A., in baza regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii."; Art. 46 alin. 2 din același act normativ prevede că „Numirea in funcția de grefier informatician-sef se face pentru o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, prin decizie a președintelui curții de apel sau a procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta instanță."; C. reține aplicabilitatea acestor dispoziții legale în ceea ce privește numirea în funcția de conducere de S. IT - șef, chiar dacă Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești cuprinde reglementări diferite cu privire la aceste aspect, având în vedere forța juridică superioară a legii.
Prin acțiunea sa reclamantul a arătat că a fost numit în funcția de conducere de către colegiul de conducere al T. C., în baza căreia a fost emisă
D. nr. 51/(...) a Președintelui T. C.
În raport de aceste precizări și de dispozițiile legale menționate mai sus, C. reține că reclamantul nu a fost promovat în funcția de conducere în baza unui concurs în conformitate cu prevederile legale, astfel că nu se poate face aplicarea prevederilor art. 4 din OG nr. 8/2007 (în vigoare în perioada de referință) care prevedea că personalul auxiliar de specialitate cu funcții de conducere beneficiază de o indemnizație de conducere stabilită în procente din salariul de bază corespunzător funcției de execuție, gradului sau treptei profesionale în care cei în cauză sunt încadrați.
Faptul că reclamantul a desfășurat anumite activități specifice funcției de conducere nu poate conduce la acordarea indemnizației de conducere, întrucât acordarea acestei indemnizații presupune numirea în funcția de conducere în conformitate cu dispozițiile legale.
Este lipsită de relevanță sub acest aspect situația invocată de intimatul reclamant privind faptul că la nivelul C. de A. nu s-a organizat în perioada respectivă un concurs pentru ocuparea funcției de conducere vacante de S. IT - șef la Tribunalul Cluj.
În raport de aceste considerente, C. constată că acțiunea reclamantului este neîntemeiată, astfel că recursurile apar ca fiind fondate.
C. mai reține că instanța de fond a dat o corectă soluționare excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției, având în vedere că prin acțiunea sa reclamantul a solicitat și plata drepturilor salariale reprezentând indemnizația de conducere pretinsă, iar în raport de acest capăt de cerere calitatea procesuală pasivă a pârâtului Ministerul Justiției era justificată în cauză, dată fiind calitatea de ordonator principal de credite a acestuia.
Pe de altă parte, potrivit prevederilor HG nr.83/2005 și ale Legii nr.304/2004, activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat, iar față de atribuțiile pârâtului Ministerul Finanțelor Publice reținute de instanța de fond, calitatea procesuală pasivă a acestuia era justificată în cauză pentru a se asigura includerea în buget a sumelor necesare pentru plata drepturilor salariale revendicate, în situația în care pretențiile reclamantului ar fi fost admise.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1-3 cod procedură civilă, cu referire la art.304 pct. 9 cod procedură civilă, C. va admite recursurile și va modifica în parte sentința atacată, în sensul că acțiunea formulată de reclamantul V. S. R. va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de pârâții CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin D. G. A F. P. C., MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr. 4000 din 22 noiembrie 2010 a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul V. S. R. având ca obiect drepturi salariale.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 aprilie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI G . L. T. S.-C. B. I.-R. M.
GREFIER G . C.
Red.GLT/dact.MS
3 ex./(...)
Jud.fond: A.G.C./M.F.B.
| ← Decizia civilă nr. 1452/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 4066/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
