Decizia civilă nr. 1399/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D.ZIA CIVILĂ NR. 1399/R/2011
Ședința in 18 aprilie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : S. D.
JUDECĂTOR : D. G. JUDECĂTOR : L. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC A. SA împotriva sentinței civile nr. 5. din 15 noiembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat C. V. M., având ca obiect contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 15 aprilie
2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare transmisă prin fax, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și, pe cale de consecință menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, cu cheltuieli de judecată.
De asemenea, se constată că prin motivele de recurs pârâta recurentă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242
C.pr.civ.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.5112 din (...), pronunțată de Tribunalul Bistrița
Năsăud în dosarul nr.(...), a fost admisă contestația formulată de contestatorul C. V. M., în contradictoriu cu intimata SC A. SA B. și, în consecință, a fost anulată decizia privind schimbarea din funcție a contestatorului nr. 84/2010 emisă de intimată, s-a dispus reintegrarea contestatorului în funcție și a fost obligată intimata să-i plătească contestatorului drepturile salariale aferente postului de șef sector apă-canal pentru perioada (...) până la reintegrarea în funcție.
A fost obligată intimata să plătească contestatorului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia privind schimbarea din funcție a d-lui C. V. M. nr.8¤/30.08.20l0 s-a decis eliberareacontestatorului din funcția de șef sector apă canal S. Băi începând cu data de l.09.20l0, dată de la care contestatorul urma să ocupe funcția de magazioner la același sector, atribuțiile de serviciu și responsabilitățile în concret urmând să fie stabilite prin fișa postului în termen de l0 zile de la emiterea deciziei, de către directorul tehnic.
La emiterea actului contestat s-au avut în vedere „prevederile art.4 și art.7 din C. de performanță, anexă la C. individual de muncă nr.63/2009"; al d-lui director tehnic M.il F. privind propunerea de schimbare din funcție a șefului de S. apă canal S. Băi"; și de prerogativele „. de art.l8.3 din Actul constitutiv actualizat al SC A. SA B.-N..
Maniera în care intimata a procedat nu este corectă.
Între litiganți s-a încheiat contractul individual de muncă nr.63/(...)) având ca obiect coordonarea activități de captare,tratare și distribuție a apei potabile , canalizarea și epurarea apelor uzate, facturarea și încetarea serviciilor și asigurarea calității apei potabile, pe durată nedeterminată, salariatul urmând să înceapă activitatea la l.07.2009, la locul de muncă S. S. Băi, felul muncii fiind „ funcția șef sector"; post al cărui atribuții sunt prevăzute în fișa postului anexă la contractul individual de muncă. Salariul cuvenit înscris la litera „j"; salarizare a fost modificat prin acordul părților prin actul adițional începând cu data de l.09.2009.
Anexă la contractul individual de muncă nr.63/2009, a fost încheiat C. de performanță între intimată i contestator, acesta din urmă în calitate de șef sector apă canal S. Băi, de profesie inginer, pe un termen „echivalent cu termenul contractului individual de muncă al șefului de sector";. Având ca obiect
„. obiectivului și criteriilor de performanță prevăzute în anexa la contract (f.l8-
20), în cuprinsul căreia sunt enunțate drepturile și obligațiile părților contractante, dar și cazurile de modificare (art.l2) și încetare (art.l3) a contractului.
Aserțiunea intimatei, potrivit căreia decizia de schimbare din funcția de
șef sector emisă nu este una de sancționare, deci nu ar trebui să succeadă cercetării prealabile obligației, este justă.
Celelalte apărări însă nu sunt de natură a înlătura criticile aduse de contestator actului supus controlului judiciar.
Executarea contractului,ca aplicație a principiului general prevăzut în art.969 C.civil, conform căruia convențiile legal încheiate au putere de lege între părțile contractante, este guvernată de principiul stabilității în muncă , ceea ce presupune că modificarea și încetarea lui pot interveni numai în condițiile prevăzute de lege.
Modificarea constă în mod obișnuit în trecerea salariatului într-un alt loc de muncă sau într-o altă activitate în mod temporar sau definitiv.
Modificarea prin acordul părților nu este,de regulă, supusă unor restricții sau limitări, fiind prohibită în principiu de lege modificarea unilaterală, posibilă numai în cazurile și condițiile prevăzute de lege, fără a se aduce vreo știrbire a drepturilor ocrotite prin dispozițiile imperative ale legii.
În cauză prin decizia unilaterală de schimbare din funcție a contestatorului, emisă de angajator, conform prerogativelor stipulate de art.7 alin. 2 din contractul de performanță anexă la cel individual de muncă, s-a adus atingere elementelor esențiale ale contractului individual de muncă încheiat de contestator ( funcția de șef sector și salariul), contrar prevederilor art.4l C. muncii.
Inadmisibilitatea modificării unilaterale se referă, în special, numai la elementele esențiale ale contractului și anume felul muncii, determinat atât de calificarea profesională cât și de funcția sau meseria încredințată și locul de muncă unde se prestează munca, precum și salariul.
În sensul dreptului muncii, tocmai ocupația (activitatea desfășurată de o persoană într-o ierarhie funcțională de conducere sau de execuție corelată cu un anumit nivel al pregătirii profesionale) este cea care constituie felul muncii.
În cazul celui angajat pe durată nedeterminată într-un post de conducere de regulă nu coexistă 2 funcții: cea de conducere și cea de execuție. F. de conducere constituie în ansamblul ei o entitate de sine stătătoare , ea reprezintă altceva (sub aspect calitativ) decât funcția de execuție. C. individual de muncă într-un astfel de caz se referă exclusiv la funcția de conducere în întregul ei, iar nu la cea de execuție la care s-ar adăuga separat anumite atribuții de conducere. D., nu se poate susține că ar fi legal posibil , prin trecerea definitivă și unilaterală a salariatului în altă muncă să i se ridice numai atribuțiile de conducere .
Ca urmare, o astfel de trecere unilaterală într-o muncă de execuție mult sub nivelul pregătirii profesionale a salariatului reprezintă în fond o modificare unilaterală (ilegală) a contractului individual de muncă.
Întrucât prin actul contestat s-a schimbat unilateral felul muncii contestatorului ( din șef sector apă canal conform contractului individual de muncă, în cea de magaziner), fiind inadmisibilă trecerea unilaterală a salariatului dintr-o funcție de conducere într-o funcție de execuție fără respectarea calificării profesionale, a atribuțiilor sale de serviciu, a salariului).
Contestația formulată a fost admisă în temeiul art. 284 codul muncii pentru considerentele expuse, decizia examinată desființată, iar contestatorul a fost reintegrat în funcția de șef sector apă canal, conform contractului individual de muncă, în ființă, și instanța a fost obligată să-i plătească drepturile salariale aferente postului menționat pentru perioada l.09.20l0 până la reintegrarea în funcție .
În temeiul art.274 C.pr.civ, intimata a fi obligată să-i plătească contestatorului l000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat justificat cu chitanța atașată la dosar.
Împotriva acestei hotărâri, pârâta S. A. S. a declarat recurs prin care asolicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, pârâta a susținut că schimbarea din funcție a reclamantului este permisă în mod expres de contractul de performanță încheiat între părți, anexă a contractului individual de muncă, în conformitate cu prevederile OUG nr.79/2008, aprobat prin L. nr.203/2009, ca o aplicație a principiului libertății contractuale, edictat de art.969 Cod civil.
Se arată că schimbarea din funcție nu se poate dispune în mod discreționar, ci numai în cazul neîndeplinirii obiectivelor și criteriilor de performanță, ceea ce, în speță, s-a întâmplat în perioada octombrie 2009 - august 2010.
În fine trecerea reclamantului în funcția de magaziner este justificată de lipsa altor posibilități de angajare la nivelul societății.
Reclamantul C. V. M. a depus întâmpinare prin care a solicitatrespingerea recursului ca nefondat, susținând în esență că pârâta i-a modificat unilateral felul muncii, deși și-a îndeplinit criteriile de performanță.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate precum și în raport de limitele OUG nr.79/2008, Curtea de A. va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Deși art.7 alin.2 din contractul de performanță dintre părți din (...), considerat anexă a contractului individual de muncă al reclamantului, recunoaște dreptul directorului general al societății pârâte să schimbe din funcție șeful de sector (funcția ocupată de reclamant), Curtea constată că OUG nr.79/2008, aprobată prin L. nr.203/2009 reglementează doar posibilitatea încheierii unui contract de mandat pentru funcția de director general sau de director al societăților comerciale la care statul sau o unitate administrativ- teritorială este acționar unic sau majoritar.
În acest sens sunt prevederile expres ale art.2 din OUG nr.79/2008, care limitează sfera de aplicare a actului normativ la persoanele care asigură conducerea operatorilor economici prevăzuți la art.1.
Astfel, conform art. 2 din acest act normativ:
(1) „Directorii generali/directorii asigură conducerea operatorilor economici prevăzuți la art.1, în baza unui contract de mandat . în condițiile Legii nr.
31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale prezentei ordonanțe de urgență.
(2) C. de mandat este acordul de voință încheiat între operatorul economic, reprezentat de consiliul de administrație, și directorul general/directorul operatorului economic, care are ca obiect îndeplinirea unor obiective și criterii de performanță aprobate de către acționari, în cazul societăților/companiilor naționale și societăților comerciale la care statul sau o unitate administrativ- teritorială este acționar unic sau majoritar, respectiv de către conducerea ministerelor, autorităților publice centrale sau locale în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea cărora se află, în cazul regiilor autonome.";
De asemenea, potrivit art. 9: „Contractele de performanță încheiate în baza dispozițiilor Ordonanței de urgență a G. nr. 7. privind întărirea disciplinei economico-financiare și alte dispoziții cu caracter financiar, aprobată cu modificări prin L. nr. 5., cu completările ulterioare, precum și contractele de mandat încheiate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență încetează sau se modifică , după caz.";
Prin urmare OUG nr.79/2008 nu poate constitui temeiul legal al încheierii unui contract de performanță pentru funcția de șef de sector , deoarece în condițiile legale enunțate anterior era posibilă numai încheierea unui contract de mandat pentru funcția de director al operatorului economic, situație în care contractul de performanță dintre părți (fila 13-19) excede cadrului legal, fiind lipsit de protecția recunoscută de art.969 cod civil c onvențiile legal făcute.
Curtea reține în acest context că asumarea de către reclamant a responsabilității îndeplinirii unor obiective și criterii de performanță în absența unui temei legal reprezintă o nesocotire a principiului edictat de art.38 C. muncii, care enunță interdicția renunțării la drepturile/regimul juridic consacrat prin dispozițiile legale în favoarea sa.
În atare situație, prevederile contractului de performanță sunt lipsite de eficiență juridică, neputând stabili nici dreptul directorului de a dispune schimbarea din funcție a reclamantului, indiferent de realizarea/nerealizarea obiectivelor și criteriilor de performanță, irelevante sub aspect juridic.
Prin urmare, decizia de schimbare din funcție, atacată prin prezenta acțiune, trebuie să fie examinată numai în raport de clauzele contractului individual de muncă și de dispozițiile art.41 C. muncii, care interzic modificarea unilaterală a felului muncii.
Or, în mod evident, decizia nr.84/2010 prin care pârâta a schimbat funcția reclamantului din șef sector în cea de magaziner reprezintă o modificare nelegală a felului muncii, care atrage nulitatea sa absolută.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de A. în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D.DE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S. A. SA B. împotriva sentinței civile numărul 5. din (...) a T.ui B. N. pronunțată în dosar numărul
(...), pe care o menține.
D.zia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. D. D. G. L. D.
GREFIER C. M.
Red.S.D./S.M.D.
2 ex./(...)
Jud.fond.C. N./M. L.B.
| ← Decizia civilă nr. 2813/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 1389/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
