Decizia civilă nr. 160/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ Nr.160/R/2011
Ședința publică din data de 18 ianuarie2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : C. M.
JUDECĂTOR : I. T.
JUDECĂTOR : D. C. G. GREFIER : N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții P. C. C. M. și C. LOCAL AL C. C. M. împotriva sentinței civile nr. 1. din 16 martie 2010 a T.ui B.-N. privind și pe reclamanta intimată R. I. O. și pe pârâtul intimat G. Ș. „. C. R., având ca obiect litigiu de muncă -. bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de 17 ianuarie
2011 reclamanta intimată, prin U. J. a S. L. din Învățământ, a formulat și înregistrat la dosar întâmpinare.
Curtea, văzând că părțile au solicitat judecata în lipsă, apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și o reține în pronunțare în baza actelor existente la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1. din 16 martie 2010 pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...) s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților P. comunei C. M. și C. local al comunei C. M. .
S-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul/a R. I. O., împotriva pârâților G. școlar I. C. R. C. M., P. comunei C. M. și C. local al comunei C. M., și în consecință:
Pârâtul G. școlar I. C. R. C. M. a fost obligat să calculeze și să plătească reclamantului/ei drepturile salariale restante rezultate din aplicarea dispozițiilor Legii nr.221/2008 reprezentând diferența dintre salariul efectiv încasat și cel datorat în conformitate cu prevederile legii nr.221/2008, cu începere de la data de 01 septembrie 2009 și până la data de 31 decembrie
2009, sume actualizate cu indicele inflației de la data de 01 septembrie 2009 și până la data plății efective;
Pârâții P. comunei C. M. și C. local al comunei C. M. au fost obligați să aloce pârâtului G. școlar I. C. R. C. M. fondurile bănești necesare plății sumelor restante datorate.
Pârâtul G. școlar I. C. R. C. M. a fost obligat să plătească reclamantului/ei suma de 10 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că reclamantul/a este angajat/ă la pârâtul G. școlar I. C. R. C. M. în calitate de profesor în perioada (...)- (...), așa cum reiese din copia carnetului de muncă și adeverinței depuse la dosar, iar acesta nu a beneficiat de acordarea drepturilor salariale prevăzute de legea nr.221/2008.
Prin OG nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul
2008 personalului din învățământ s-au prevăzut drepturile salariale de care urmează să beneficieze titularii funcțiilor didactice și funcțiilor didactice auxiliare în anul 2008. Această ordonanță a fost aprobată cu modificări prin legea nr.221/2008 care a prevăzut că salariile pentru funcțiile didactice șifuncțiile didactice auxiliare prevăzute în anexele 1.2, 2 și 3, valoarea coeficientului de modificare pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2008 este de 400,00 lei, iar aceasta reprezintă valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare.
Ulterior, întrucât majorările salariale acordate prin legea nr.221/2008 aveau un impact negativ asupra economiei românești, guvernul a adoptat mai multe acte normative prin care s-a încercat contracararea măsurilor de politică legislativă stabilite prin legea menționată.
Astfel, inițial s-a adoptat OUG nr.136/2008, care prevedeau o scădere a coeficientului de multiplicare la 299,933 lei pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar și funcțiile didactice auxiliare, însă această ordonanță a fost declarată integral neconstituțională prin D. C. C. nr.1221/2008, decizie în care s-a reținut că adoptarea unor ordonanțe de urgență numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ adoptată de parlament încalcă prevederile art.1 alin.4, 5, art.61 alin.1 și art.115 alin.4 din Constituție.
Prin OUG nr.151/2008, pentru modificarea și completarea OG nr.15/2008 s-a prevăzut din nou o valoare a coeficientului de multiplicare pentru perioada 1 octombrie-31 decembrie 2008 de 299,933 lei pentru funcțiile didactice și funcțiile didactice auxiliare din învățământul preuniversitar, dar și această ordonanță a fost declarată neconstituțională prin deciziile C. C. nr.842/(...), 9., reținându-se aceeași motivare cu cea anterior reliefată. A mai reținut Curtea Constituțională că ar fi discriminatoriu ca numai anumite prevederi dintr-o ordonanță de urgență să se aplice și să producă efecte pentru perioada de până la 30 aprilie 2009, iar cele de după 1 mai 2009 ar fi neconstituționale întrucât există același viciu de neconstituționalitate extrinsec, deoarece creșterile salariale preconizate de legea nr.221/2008 nu au fost acordate pentru anii 2008, 2009 contrar voinței parlamentului.
Ulterior, prin OUG nr.1/2009 s-a prevăzut din nou modificarea valorii coeficienților de multiplicare în sensul diminuării valorii prevăzute în legea nr.221/2008, și s-a prevăzut modificarea art.1/1 articol introdus prin art.I pct.2,3 din OG nr.151/2008, în sensul că pentru perioada ianuarie - 31 martie
2009 valoarea coeficientului de multiplicare pentru toate funcțiile didactice și didactice auxiliare din învățământul preuniversitar este de 299,933 lei. Prin decizia nr.9. a C. C. s-a constatat neconstituționalitatea art. I pct.2, 3 din OUG nr. 151/2008 pentru modificarea și completarea OG nr.15/2008 și ale art.2 și 3 din OUG nr.1/2009.
Apoi s-a adoptat OUG nr.31/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, act normativ ce prevede că pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar și funcțiile didactice auxiliare valoarea coeficientului de multiplicare pentru perioada 1- 30 aprilie
2009 este de 299,933 lei, iar pentru perioada 1 mai - 31 august 2009 s-a reglementat o creștere a salariilor de bază cu o treime. Apoi a fost adoptată și O UG nr.41/2009 care prevedea că valoarea coeficientului de multiplicare pentru perioada 1 mai - 31 decembrie 2009 este de 299,933 lei pentru funcțiile didactice și funcțiile didactice auxiliare din învățământul preuniversitar.
S-a reliefat că potrivit art.147 din Constituție și art.31 din legea nr.47/1992, decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe, ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță este definitivă și obligatorie. Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca neconstituționale își încetează efectele juridice în termen de 45 zile de la publicarea deciziei C. C., iar pe durata acestui termen dispozițiile constatate neconstituționale sunt suspendate de drept, adică nu mai pot produce efectele juridice în vederea cărora au fost adoptate.
Față de aceste dispoziții constituționale, tribunalul a observat că prevederile legale reglementate prin OUG nr.136/2008, nr.151/2008 și OUG nr.1/2009 sub aspectul salarizării personalului din învățământ nu mai pot produce efecte juridice în sensul adoptat pentru că au fost declarate neconstituționale prin deciziile anterior evocate adoptate de Curtea Constituțională, decizii obligatorii atât pentru instanța de judecată, dar și pentru orice alt subiect de drept, iar nici OUG nr.31/2009 și OUG nr.41/2009 nu pot produce aceleași efecte de reducere a valorii coeficientului de multiplicare pentru perioada aprilie - 31 decembrie 2009, întrucât și acestea au fost adoptate în vederea contracarării măsurilor de politică legislativă adoptate prin legea nr.221/2008 prin care s-a stabilit în favoarea personalului din învățământ o valoare a coeficientului de multiplicare de 400,0., sumă care reprezintă valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare, deci inclusiv pentru anul 2009.
Pentru perioada 01 octombrie 2008- 31 decembrie 2009 tribunalul a considerat că reclamantul/a, chiar dacă nu a încasat niciodată efectiv sumele corespunzătoare drepturilor salariale majorate prevăzute de legea nr.221/2008, a beneficiat de o speranță legitimă la creșterea salarială, respectiv la calcularea și stabilirea drepturilor salariale în funcție de valoarea coeficientului de multiplicare de 400,00 lei, care reprezintă și valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare, în sensul jurisprudenței CEDO privitor la art.1 din Protocolul nr.1 adițional la C. E. a D. O., care se aplică cu prioritate potrivit art. 20 alin.2 din Constituție, motiv pentru care de asemenea este îndreptățit la acordarea efectivă a creșterii salariale reglementate expres printr-un act normativ adoptat de parlament.
Având în vedere considerentele anterior arătate și dispozițiile legale din legea nr.221/2008, tribunalul a constatat că reclamantul/a în mod nejustificat nu a beneficiat de creșterile salariale reglementate prin legea nr.221/2008 prin care s-a aprobat cu modificări OG nr.15/2008 pentru perioada 1 septembrie
2009 și până la data de 31 decembrie 2009, dată la care a intrat în vigoare legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, situație în care acțiunea civilă formulată de reclamant/ă a fost admisă. Având în vedere faptul că sumele cuvenite în baza Legii nr.221/2008 nu a fost plătite, acestea urmează a fi actualizate cu indicele inflației începând cu data de 1 septembrie 2009 și până la data plății efective, pentru a se realiza o despăgubire efectivă a reclamantului/ei potrivit disp.art.161 alin.4 din Codul muncii.
Potrivit art.167 alin.1 din legea nr.84/1995, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte sume potrivit legii.
Finanțarea acestor unități are două componente, finanțarea de bază șifinanțarea complementară. Finanțarea de bază, ce include și cheltuielile de personal (inclusiv drepturile salariale) se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si alte venituri ale bugetelor locale. Conform art.36 din L. nr.215/2001, consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația. Unitatea administrativ teritorială este reprezentată de primar în relațiile cu alte autorități publice și în justiție potrivit art.62 din L. nr.215/2001, iar potrivit art.63 alin.4 din aceeași lege primarul exercită funcția de ordonator de credite și întocmește proiectul bugetului local.
Având în vedere aceste dispoziții legale, tribunalul a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale a pârâților P. comunei C. M. și C. local al comunei C. M., întrucât pretențiile deduse judecății împotriva acestora vizează doar alocarea de fonduri bănești pârâtului angajator, ori este evident că acești pârâți au legitimare procesuală pasivă sub acest aspect, din moment ce finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat, ce include și cheltuielile de personal (inclusiv drepturile salariale) se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si alte venituri ale bugetelor locale.
Ținând seama de aceleași dispoziții legale tribunalul a admis acțiunea civilă formulată și împotriva acestor pârâți.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții P. com. C. M. și C.
Local al com. C. M. solicitând admiterea recursului, casarea sentinței cu respingerea acțiunii reclamantei R. I. O.
În motivarea recursului apreciază că instanța de fond nu a identificat toate normele de drept incidente raportului juridic litigios motiv pentru care a dat o interpretare neconformă cu sensul real al art.167 din L. nr.84/l995. Prevederile acestui articol de lege trebuiau coroborate cu prevederile H.G nr.1618/2009 privind finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat finanțate din bugetele locale pe baza standardelor de cost pe clev/preșcolar pentru anul 2010 publicată în M.O. Partea l, nr.920 din (...), art.1 (3 ),3,4( I ). De asemenea trebuiau luate în considerare prevederile art.5.alin.(7) din L. nr.11 /2010 L. bugetului de stat pe anul 2010 publicata în M.O., Partea l, nr.60/(...).
Potrivit prevederilor legale invocate mai sus, autoritățile locale, în privința plății salariilor, sporurilor , indemnizațiilor și altor drepturi salariale în bani, stabilite prin lege și contribuțiile aferente acestora, ale instituțiilor sau unităților de învățământ preuniversitar de stat, precum și pentru plata ajutorului social, nu sunt altceva decât niște agenți de plată ai G.
H.G .nr.1618/2009 la art.3 (3) prevede ca "repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugata aprobate prin L. bugetului de stat pentru anul
2010 pe comune, orașe ... se face prin D. a directorului Direcției Generale a
Finanțelor P.e județene, respectiv a mun.B., cu asistența tehnică de specialitate a I. S.
Recurenții nu au de unde să aloce fondurile bănești necesare plății sumelor restante datorate deoarece instanța de fond nu a obligat Direcția Generala a Finanțelor P.e B.-N. cu asistența tehnica de specialitate a I. S. B.-N. să emită o decizie privind finanțarea acestor cheltuieli din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată.
Apreciază că soluția instanței de fond a fost dată cu interpretarea greșită a legii deoarece textul legal incident spetei (art.167 din L. nr.84/1995) estesusceptibil de interpretări contrarii. Interpretarea lui corectă se poate face doar coroborându-l cu prevederile H.G.nr.1618/2009 și art.5,alin.(7) din L. bugetului de stat pe anul 2010.
In conformitate cu prevederile art.5,alin.(4) din L. bugetului de stat pe anul 2010 , sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor municipiilor sunt destinate finanțării obiectelor de inventar ale instituțiilor sau unităților de învățământ preuniversitar de stat și nu burselor.
Potrivit alin.(7) al articolului mai sus menționat, finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor , orașelor, municipiilor conform art.5, alin.4 din L. bugetului de stat pe anul 2010, cu excepția celor pentru plata cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege și contribuțiile aferente acestora, ale instituțiilor sau unităților de învățământ preuniversitar de stat, precum și pentru plata ajutorului social, autoritățile administrației publice locale alocă pe lângă sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată și sumele din bugetele locale ale acestora.
Este evident că în privința plății salariilor din învățământul preuniversitar de stat autoritățile locale nu sunt altceva decât niște agenți de plata ai G., neavând obligația alocării vreunei sume din bugetele locale ale acestora.
Reclamanta R. I. O. prin întâmpinare (f.8-9) a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul formulat de pârâții P. C. C. M. și C. LOCAL AL C. C.
M., prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit disp.art.36 alin.2 lit.d) din legea nr.215/2001 privind administrația locală, consiliul local are ca atribuție aprobarea bugetului local și repartizarea fondurilor necesare unităților școlare, iar primarul, conform disp.art.63 alin.4 lit.a) din aceeași lege, exercită funcția de ordonator principal de credite.
Conform disp.art.16 din H.G. nr.2192/2004, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Potrivit disp.art.17 din aceeași hotărâre, de la bugetul de stat, prin bugetul M. E. și C., se asigură doar anumite cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar, printre care nu se regăsesc și cele privind salarizarea personalului din învățământ.
În mod corect prima instanță a reținut că reclamanta este îndreptățită, începând cu data de 1 octombrie 2008, la plata diferențelor salariale cuvenite, potrivit dispozițiilor Legii nr. 221/2008, drepturi de care aceasta a fost lipsită în mod nejustificat.
Curtea reține astfel că aceste dispoziții legale trebuiau să fie avute în vedere de către consiliile locale în fundamentarea deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului.
În acest sens, potrivit disp.art.33 din H.G. nr.2192/2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului, în subordinea M. E. și C. și a consiliilor locale funcționează organisme consultative de specialitate cu atribuții în acest domeniu.
Astfel, nu se poate reține că recurentul nu are calitate procesuală pasivă în cererea reclamantului de obligare la alocarea sumelor de bani necesare plății drepturilor salariale solicitate prin prezenta acțiune, acesta având un rol însemnat chiar în procesul de stabilire a fondurilor ce se impun a fi alocate învățământului.
Conform lit.c) a aceluiași articol, la nivelul fiecărei localități funcționează o comisie locală de finanțare a învățământului preuniversitar constituită prin hotărâre a consiliului local, având următoarea componență:
1. un viceprimar - președinte;
2. șeful compartimentului de finanțare și administrare a învățământului din cadrul consiliului local;
3. unul-doi contabili ai unităților de învățământ din localitate;
4. unul-doi directori ai unităților de învățământ;
5. reprezentanții organizațiilor sindicale desemnați de sindicatele județene.
Pe baza propunerilor comisiei locale de finanțare, consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului B. aprobă și comunică unităților de învățământ de pe raza lor teritorială nivelul costurilor pe preșcolar/elev pentru finanțarea acestora și solicită fiecărei unități de învățământ proiectele de buget pentru anul financiar următor.
Curtea mai constată faptul că recurenții nu au fost obligați la plata salariilor către reclamanți, astfel încât nu pot fi reținute motivele de recurs prin care se invocă faptul că nu există raporturi juridice de muncă între reclamant și consiliul local.
Acesta a fost obligat doar să ia măsuri pentru alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale ce se cuvin personalului din învățământ potrivit dispozițiilor Legii nr. 221/2008, începând cu data de (...)
Astfel cum în mod constant s-a statuat în practica judiciară și în literatura de specialitate, lipsa fondurilor necesare plății drepturilor salariale nu poate fi reținută de către instanță ca motiv de netemenicie a acțiunii prin care salariații solicită îndeplinirea obligației de plată a salariilor stabilite conform legii.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art. 312 alin.1 Cod.proc.civ.,urmează să se respingă recursul formulat de pârâții P. C. C. M. și C. LOCAL AL C. C. M. și să se mențină sentința civilă pronunțată de prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții P. C. C. M. și C. LOCAL AL C. C. M. împotriva sentinței civile nr. 1. din 16 martie 2010 a T.ui B.-N. pronunțată în dosar nr. (...)0, pe care o menține.
Obligă pe numiții recurenți să plătească intimatei R. I. suma de 15 lei cheltuieli de judecată în recurs.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 18 ianuarie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI C . M. I. T. D. C. G.
GREFIER N. N.
Red.DCG/(...) Dact.SzM/2ex.
Jud.fond:B. ML; N. C.
| ← Decizia civilă nr. 2765/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 1177/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
