Decizia civilă nr. 1707/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 1707/R/2011

Ședința din 16 mai 2011

Instanța constituită din:

PREȘED.TE : S. D.

JUDECĂTOR : D. G.

JUDECĂTOR : L. D.

G. : C. M.

S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții M. E., C., T. ȘI S. și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D. G. A F. P. M. împotriva sentinței civile nr. 2238 din 28 decembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. L. D. Î. M., și pe pârâții intimați I. Ș. AL J. M., Ș. CU C. I-V. S., având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 28 februarie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul recurent

M. E., C., T. și S. a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului formulat de pârâtul recurent Ministerul Finanțelor

Publice și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.

De asemenea, se constată că la data de 09 mai 2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea recursurilor și menținerea sentinței recurate, precum și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.

De asemenea, se constată că prin motivele de recurs pârâții recurenți au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.

Curtea constată recursurile în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.

C U R T E A

Deliberând, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2238 din (...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul S. L. din Învățământ M., în contradictoriu cu pârâții: I. Ș. al județului M., Ș. cu clasele I-V. S., M. E., C., T. și S. și M.ui F. Publice, reprezentat prin D. G. a F. P. M., și, în consecință:

Pârâta Ș. cu clasele I-V. S. a fost obligată să le plătească membrilor de sindicat reprezentați de reclamant: B. M., M. T., L. I., S. M., H. P., S. M.,

W. G., I. Ș., L. D., F. S., M. M., B. I., D. D., I. S., T. S., B. M., ajutorul financiar prevăzut de L. 3. pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic necesare îmbunătățirii calității activității didactice în învățământul preuniversitar, pentru anul 2009, reprezentând diferența dintre echivalentul în lei a sumei de 100 E. calculat la cursul de schimb valutar B.N.R. de la data plății și suma de 130 lei achitată în luna decembrie 2009.

Pârâții I. Ș. al județului M., M. E., C., T. și S. și M.ui F. Publice au fost obligați să aloce unității de învățământ pârâte sumele necesare plății ajutorului financiar menționat.

S-a respins cererea de chemare în garanție formulată de M. E., C., T. și S. împotriva M.ui F. Publice reprezentat prin D. G. a F. P. M., ca lipsită de interes.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că membrii de sindicat reprezentați de reclamant în prezenta cauză sunt cadre didactice cu norma de bază la unitatea de învățământ pârâtă, Ș. cu clasele I-V. S..

Conform art. 1 și 2 din L. 3. se recunoaște cadrelor didactice titulare

și/sau suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar dreptul la un ajutor financiar anual în cuantum de 100 E. , în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice.

Potrivit adresei de la fila 7 dosar, emisă de Ș. cu clasele I-V. S., aceste cadre didactice au formulat cereri de acordare a ajutorului financiar pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic pentru anul 2009.

Prin adresa nr. 2715/(...) pârâtul I. Ș. al județului M. a solicitat Direcției generale buget-finanțe, patrimoniu și investiții din cadrul M.ui E., C. și T., deschidere de credite pentru suma de 2.600.000 lei necesari pentru plata E. 100 contravaloare carte, conform L. 3., sumă rezultată în urma întocmirii centralizatorului unităților școlare din județul M., cu privire la necesarul fondului de carte 2008-2009.

Prin adresa nr. 128/(...) înregistrată la I. Ș. al județului M. sub nr.

7332/(...), M.ui E., C. și T. i-a comunicat acestui pârât că în urma suplimentării bugetului MECI la art.57.02.01, Ajutoare sociale în bani, suma alocată fiecărui județ în parte reprezintă 33% din contravaloarea a

100 E. pentru fiecare beneficiar al acestui program conform L. 3. și l-a îndrumat să transmită fiecărei unități școlare din județ să întreprindă măsuri pentru ca plata beneficiarilor programului național 100 E. să se efectueze în limita sumei de 130 lei din contravaloarea a 100 E. pentru fiecare beneficiar în parte.

În consecință, așa cum a recunoscut și reclamantul, membrilor de sindicat reprezentați în cauză li s-a făcut o plată parțială a ajutorului financiar conferit prin art. 1 și 2 din L. 3., în limita sumei de 130 lei .

Având în vedere motivele invocate în fundamentarea întâmpinării și a cererii de chemare în garanție, dar și demersurile realizate de I. Ș. J. M. în scopul alocării către unitățile școlare a sumelor necesare efectuării plății ajutorului financiar în litigiu, instanța reține că acest pârât, cât și pârâtul M. E., C. și T. îndatorat, potrivit art. 4 din L. 3. și art. 5 al. 3 din H.G.

453/2007, să asigure sumele menționate de la bugetul de stat, au recunoscut dreptul cadrelor didactice reprezentate în cauză la plata integrală a acestui ajutor, respectiv la nivelul sumei de 100 E. prevăzute de lege.

Față de considerentele expuse, instanța a admis cererea reclamantului și a obligat pe pârâta Ș. cu clasele I-V. S. să le plătească membrilor de sindicat reprezentați de reclamant ajutorul financiar prevăzut de L. 3. pentru anul 2009, reprezentând diferența dintre echivalentul în lei a sumei de 100 E. calculat la cursul de schimb valutar B.N.R. de la data plății și suma de 130 lei achitată în luna decembrie 2009, iar pe pârâții I. Ș. J. M., M. E., C., T. și S. și Ministerul Finanțelor Publice i-a obligat să aloce unității de învățământ pârâte sumele necesare plății ajutorului financiar menționat.

Instanța a avut în vedere prevederile art. 4 din L. 3. și art. 5 din

H.G. 453/2007 ce conferă M.ui E., C., Tineretului și S. calitatea de ordonator principal de credite, precum și rolul M.ui F. P. de ordonator al acțiunilor de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, cât și atribuțiile acestuia vizând analizarea propunerilor de buget în etapele de elaborare a bugetelor, de monitorizare a execuției bugetare, instituite prin art. 15 și 19 din L. 500/2002.

Instanța a respins cererea de chemare în garanție formulată de M.

E., C., T. și S. împotriva M.ui F. Publice ca lipsită de interes, având în vedere că acesta din urmă a fost chemat în judecată de reclamant în același scop, respectiv al obligării sale la alocarea sumelor necesare plății ajutorului financiar stabilit prin prezenta hotărâre în favoarea membrilor de sindicat reprezentați de reclamant.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtul Ministerul F inanțelor Publice prin D. M. și pârâtul M. E., C., T. și S.

Prin recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin D.

M. s-a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul înlăturării obligației M.ui F. P. la alocarea sumelor necesare plății drepturilor bănești solicitate de S. L. din Î. M..

În motivarea recursului, s-a arătat că responsabilitatea privind asigurarea ajutorului financiar prevăzut la art. 1 și art. 2 din L. nr. 3. revine directorului de la nivelul instituției de învățământ conform art. 5 din normele metodologice de aplicare a legii.

Potrivit alin. 3 al aceluiași articol din normele metodologice de aplicare a L. nr. 3. „. necesare plății ajutorului financiar prevăzut la art. 1 alin. 2 se asigură din bugetul M. E., C., T. și S., capitolul 65.01 „Î.";, art. 57.02.01

„Ajutoare sociale în bani";, în limita creditelor bugetare aprobate";.

Prin L. nr. 18/2009 de aprobare a bugetului de stat pe anul 2009 s-a aprobat suma de 514.786 mii lei. Sumele acordate la diverse capitole din bugetul de stat sunt stabilite în limita prevederilor bugetare aprobate. Ulterior prin O. nr. 1., privind recalificarea bugetului de stat pe anul 2009 la T. IX din Anexa 1 s-a prevăzut influența pozitivă cu privire la capitolul "A. socială"; cu 142.315 mil. lei, cu precizarea că rectificările bugetare nu trebuie aibă drept consecință creșterea deficitului bugetar.

Prin L. nr. 1., privind unele măsuri necesare în vederea stabilirii echilibrului bugetar s-a abrogat L. nr. 3..

În drept, au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9 C.proc.civ.

Prin recursul declarat de pârâtul M. E., C., T. și S. s-a invocat că prima instanță nu s-a pronunțat asuprea cererii sale de chemare în garanție a M.ui F. P., prezentând motivele de fapt și de drept care ar justifica admiterea acestei cereri.

Recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice este nefondat.

Sumele necesare acordării ajutorului financiar în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, se asigură potrivit prevederilor art. 4 din L. nr. 3., de la bugetul de stat prin Ministerul Educației și Cercetării.

Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 3 din HG nr. 453/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a L. nr. 3., „. necesare plății ajutorului financiar prevăzut la art. 1 alin. (2) se asigură din bugetul M.ui E., C. și T., capitolul 65.01 "Î.", art. 57.02.01 "Ajutoare sociale în bani", în limita creditelor bugetare aprobate,";, nerezultând prin urmare în mod expres plafonarea legală a acestui ajutor financiar, care nu este unicul ajutor cuprins în capitolul bugetar menționat.

În acest sens, art. 5 alin. 6 din HG nr. 453/2007, prevede că „Plata ajutorului financiar se face de către unitățile de învățământ, integral, pe baza documentelor justificative, sau în avans, într-o singură tranșă, cu încadrare în cuantumul stabilit la art. 1 alin. (2).";, care potrivit acestei din urmă norme este de 100 de E.

Prin urmare, ajutorul financiar solicitat prin acțiune nu este susceptibil de plafonare în raport de mențiunea legală citată a plății sale integrale în cuantum de 100 de euro.

De asemenea, chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice este cel care, potrivit art. 19 din L. nr. 500/2002, privind finanțele publice,

„coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție";, iar potrivit art. 3 alin. 1 pct. 6 din HG 34/2009 privind organizarea și funcționarea M.ui F. P., „elaborează pe bază de metodologii proprii, menținând în permanență un echilibru bugetar corespunzător, proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare";.

Totodată, legea instituie răspunderea M.ui F. P. pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de P., precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.

Așadar, Ministerul Finanțelor Publice a fost chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice cu privire la derularea procedurii bugetare: întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar.

M. E., C., T. și S., în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa cuprinderii sumele necesare în bugetul de stat, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate, iar dispozițiile legale mai sus redate nu exonerează recurentul de îndeplinirea obligațiilor ce-i revin în procesul de elaborare a legilor bugetare anuale și a legilor de rectificare.

În concluzie, pentru a putea duce la îndeplinire hotărârea primei instanțe este absolut necesar ca Ministerul Finanțelor Publice să fie obligat la alocarea fondurilor necesare plății ajutorului financiar pentru ca, ulterior, M. E., C., T. și S. să poată aloca la rândul său aceste fonduri I.ui Ș. al J. M., iar acesta să poată aloca sumele primite unității de învățământ, care a fost obligată la plata ajutorului financiar prevăzut de L. nr. 3..

Susținerea recurentului cu privire la faptul că prin L. nr. 1., privind unele măsuri necesare în vederea stabilirii echilibrului bugetar s-a abrogat L. nr. 3., nu este de natură să conducă la nelegalitatea hotărârii atacate, în condițiile în care ajutorul financiar solicitat în cauză este aferent anului

2009, iar abrogarea ulterioară a legii ce constituie temeiul legal al acordării acestui drept, în deplină concordanță cu principiul neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituție, nu înlătură obligația de plată a acestui ajutor financiar.

Pentru considerentele expuse, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel că în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1

C.proc.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul

Finanțelor Publice.

Recursul declarat de pârâtul M. E., C., T. și S. este nefondat.

Contrar susținerilor recurentei, prima instanță nu a lăsat nesoluționată cererea de chemare în garanție a M.ui F. P., ci a respins această cerere ca lipsită de interes, reținând că a fost chemat în judecată de reclamant în același scop al alocării sumelor necesare plății ajutorului financiar solicitat prin acțiune.

Prin urmare, recurenta este în eroare, afirmând pretinsa omisiune a nesoluționării cererii de chemare în garanție, precum și respingerea acțiunii reclamantului împotriva M.ui F. P. pentru lipsa calității procesuale pasive, ceea ce lipsește de pertinență criticile pe care se întemeiază recursul.

Pentru considerentele expuse, Curtea , în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul M. E., C., T. și S.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.

D E C I D E

Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții MINISTERUL

FINANȚELOR PUBLICE și M. E., C., T. ȘI S. împotriva sentinței civile nr.

2238 din (...) a T.ui M. pronunțate în dosar nr. (...), pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘED.TE JUDECĂTORI

S. D. D. G. L. D.

G. C. M.

Red. S.D./S.M.D.

2 ex./(...) Jud.fond: B.G.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1707/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă