Decizia civilă nr. 1820/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1820/R/2011
Ședința din 23 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : L. D. JUDECĂTOR : S. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC T. C. SA împotriva sentinței civile nr. 242 din 18 ianuarie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat K. I. C., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta pârâtei recurente SC T. C. SA, consilier juridic C. S. și reclamantul intimat K. I. C.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 17 mai
2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare, un exemplar înmânându-se reprezentantei pârâtei recurente.
Reprezentanta pârâtei recurente arată că nu solicită lăsarea cauzei la a doua strigare în vederea studierii întâmpinării, întrucât a lecturat această întâmpinare.
Reprezentanta pârâtei recurente și reclamantul intimat arată că nu mai au alte cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâtei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii ca fiind nefondată și neîntemeiată pentru motivele expuse în scris prin memoriul de recurs depus la dosar. Nu solicită obligarea reclamantului intimat la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamantul intimat arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea cauzei.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 242 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar numărul (...), a fost admisă acțiunea formulată de către reclamantul K. I. C. în contradictoriu cu pârâta S. T. S. C.-N. și în consecință a fost obligatăpârâta să plătească reclamantului salariul compensator prevăzut de art. 78 din C.C.M. la nivel național 2007-2010.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Conform înscrierii din carnetul de muncă, poziția 42, reclamantul a fost concediat la data de (...) conform prevederilor art. 65 din Legea nr.
53/2003.
Potrivit prevederilor art.67 din Codul Muncii salariații concediați pentru motive care nu țin de persoana lor pot beneficia de compensații în condițiile prevăzute de C. colectiv de muncă aplicabil.
La art. 78 alin. 1 din C. colectiv de muncă la nivel național pe anii
2007- 2010 se prevede că la încetarea contractului individual de muncă din motive ce nu țin de persoana salariatului, angajatorii vor acorda acestuia o compensație cu cel puțin un salariu lunar în afara drepturilor cuvenite la zi.
În lumina acestor prevederi legale cererea reclamantului a fost fondată
și a fost admisă cu obligarea pârâtei să-i plătească acestuia un salariu lunar compensator prevăzut de art. 78 din C. colectiv de muncă la nivel național pe anii 2007-2010.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta S. T. C. S. C.-N.solicitând modificarea sentinței de fond în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant ca fiind nefondată și neîntemeiată.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâta a arătat că la data concedierii colective societatea avea încheiat contract colectiv de muncă la nivel de unitate care nu prevedea plăți compensatorii, iar sindicatul, cunoscând situația dificilă a societății, nu a solicitat plăți compensatorii. De asemenea, nici contractul individual de muncă al intimatului nu prevedea acordarea de plăți compensatorii.
S-a mai precizat că cererea reclamantului este tardiv formulată, întrucât nu a fost depusă în termenul de 30 de zile de la comunicarea deciziei de concediere.
Chiar dacă s-ar interpreta că plățile compensatorii pot fi asimilate salariilor și pot fi solicitate în termen de 3 ani, în opinia recurentei hotărârea instanței de fond este greșită întrucât conform art. 24 din C. colectiv la nivel de ramură construcții pe anii 2008-2009 (nr.631/(...)) la disponibilizarea angajaților din motive neimputabile lor, angajatorii vor acorda plăți compensatorii de cel puțin 50% din salariul de bază brut lunar, în afară de drepturile cuvenite la zi. Prin actul adițional înregistrat la data de (...) s-a modificat art.50 din contractul colectiv menționat anterior, în sensul că salariul minim brut pe ramura de construcții se fixează la 650 lei pe lună, pentru un program de lucru de 170 ore/lună.
Intimatul K. I. C. prin întâmpinare a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat în cauză.
În probațiune s-au administrat înscrisuri.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate
(care pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Codprocedură civilă), Curtea de A. reține următoarele:
Conform art. 67 din Codul muncii „salariații concediați pentru motive care nu țin de persoana lor beneficiază de măsuri active de combaterea șomajului și pot beneficia de compensații în condițiile prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil";.
Potrivit art. 78 din C. colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2007-2010, „(1) La încetarea contractului individual de munca din motive ce nu țin de persoana salariatului, angajatorii vor acordaacestuia o compensație de cel puțin un salariu lunar, in afara drepturilor cuvenite la zi.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile atunci când încetarea contractului individual de munca a intervenit ca urmare a unor motive ce nu țin de persoana salariatului.";
În ceea ce privește contractul colectiv de muncă aplicabil, se reține că în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea 130/1996 contractul colectiv de muncă la nivel național produce efecte pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din țară.
De asemenea, potrivit art. 8 alin. (2) din Legea 130/1996 contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior, iar conform alin. (3) al aceluiași articol contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă.
Din coroborarea dispozițiilor legale menționate anterior rezultă că un contract colectiv de muncă încheiat la nivel inferior (în speță la nivel de unitate și la nivel de ramură) nu poate să conțină drepturi la nivel inferior celor stabilite printr-un contract de muncă încheiat la nivel superior (în speță C. colectiv de muncă încheiat la nivel național pe anii 2007-2010). Dacă aceste dispoziții nu se respectă, se aplică în mod evident contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior, respectiv contractul colectiv de muncă încheiat la nivel național.
În mod similar, contrar celor invocate de recurentă, faptul că în contractul individual de muncă al intimatului nu s-a prevăzut acordarea unui salariu compensatoriu pentru concedierea din motive neimputabile salariatului nu afectează dreptul acestuia la plata acestei prestații prevăzute de art. 78 din C. colectiv de muncă la nivel național pe anii 2007-
2010, întrucât contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă.
Excepția prescripției dreptului la acțiune a fost corect respinsă de instanța de fond, întrucât plățile compensatorii, fiind drepturi de natură salarială, pot fi solicitate în termenul general de prescripție de trei ani și nu în termenul de 30 de zile în care poate fi contestată decizia de concediere.
În consecință, se apreciază că instanța de fond a aplicat corect dispozițiile legale incidente în cauză, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă nefiind întemeiat.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (3) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S. T. C. S. împotriva sentinței civile numărul 242 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar numărul
(...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 mai 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
PT. D. G. L. D. S. D.
În C.O. semnează P REȘEDINTELE INSTANȚEI V . M.
GREFIER, C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ (...) Jud.fond: P. U.
| ← Decizia civilă nr. 1444/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 32/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
