Decizia civilă nr. 1866/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1866/R/2011
Ședința publică din data de 25 mai 2011
Instanța constituită din:
PREȘED.TE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: G.-L. T.
S.-C. B.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin D. G. A F. P. M. împotriva sentinței civile nr. 37 din 7 ianuarie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. L. D. Î. M. și pe pârâții intimați Ș. CU C. I-V. R., C. LOCAL R. și P. C. R., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 9 mai
2011, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosarul cauzei întâmpinare din partea reclamantului intimat, prin care solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond.
Constatând că întâmpinarea a fost depusă în termenul procedural,
Curtea apreciază că nu se impune comunicarea acesteia cu pârâtul recurent.
Având în vedere că prin cererea de recurs și prin întâmpinare s-a solicitat judecarea în lipsă, constatând că la dosar există suficiente probe pentru soluționarea recursului, cauza rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
D. examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. (...) pe rolul T. M., reclamantul S. L. din Î.ul M., în numele membrilor de sindicat B. D. M., H. V. V., P. M. M., K. K. I., I. I. și S. V. M., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, să se dispună obligarea pârâților Ș. cu clasele I-V. R., Consiliul Local R., P. comunei R. și Ministerul Finanțelor Publice la plata tranșelor suplimentare de vechime prevăzută de art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr.
128/1997, începând cu data de (...) până la (...) și, respectiv, prevăzute de art. 50 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 cu modificările la zi, începând din data de (...) și până la data efectivă a plății, la valoarea actualizată în funcție de rata inflației la data plății.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că pentru perioada (...)-(...), potrivit art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, „personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșe de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tran- șe suplimentare care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ";.
Conform art. 50 alin. 2 din Legea nr. 128/1997, „pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ie- rarhizare de 1. din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime";.
A mai arătat reclamantul că, începând din data de (...), conform art. 5 alin. 2 din OG nr. 1., tranșele suplimentare de vechime trebuiau cuprinse în grilele de salarizare anexe la O. nr. 1., însă, din compararea grilei din anexa
Legii nr. 220/2007 cu cea din ianuarie 2008 se poate constata că este i- dentic coeficientul de multiplicare din cele două grile de salarizare, ceea ce denotă că nu s-a inclus creșterea de 1. conform prevederilor art. 5 alin. 2 din OG nr. 1..
Dacă nu se aplică această creștere a coeficientului de ierarhizare la prima din cele trei tranșe de vechime suplimentare toate drepturile salariale stabilite ulterior sunt greșit calculate.
Începând de la data de (...), conform prevederilor art. 10 din Anexa II a
Legii nr. 330/2009 se acordă în continuare tranșele de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 din Legea nr. 128/1997. Mai mult, M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin adresa nr. 7. (...) a comunicat că în baza prevederilor Legii nr. 330/2009, „tranșele de vechime recunoscute în învățământ se acordă în anul 2010 în conformitate cu prevederile Legii nr.
128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările și completă- rile ulterioare.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că nu are calitatea de angajator al persoanelor reprezentate în litigiu și că rolul esențial în execuția bugetară revine Guvernului și P. României.
Prin sentința civilă nr. 37/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice.
S-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul S. L. din În- vățământ M., în contradictoriu cu pârâții Ș. cu clasele I-V. R., Consiliul
Local R., P. comunei R. și Ministerul Finanțelor Publice și, în consecință:
Au fost obligați pârâții să le plătească membrilor de sindicat reprezentați de reclamant: B. D. M., H. V. V., P. M. M., K. K. I., I. I. și S. V. M. drepturile bănești reprezentând tranșa suplimentară de vechime prevăzută de art. 50 al. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, începând cu data de (...) până la (...), respectiv prevăzută de art. 50 al. 1 din Legea nr. 128/1997 cu modificările la zi, începând din data de (...) și până la pronunțarea prezentei hotărâri, la valoarea actualizată în funcție de rata inflației la data plății.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
În ce privește excepția lipsei calității procesuale a pârâtului M. F. P., instanța a reținut că potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002, privind finanțele publice Ministerul F. P. coordonează acțiunile care sunt înresponsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Având în vedere că finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, respectiv finanțarea de bază ce interesează în speță, se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale, instanța a apreciat legitimarea procesuală pasivă a M. F. P. este conferită de prevederile legale evocate
În ce privește fondul cauzei instanța a reținut că membrii de sindicat indicați în petitul acțiunii introductive au împuternicit reclamantul, prin prisma prevederilor art. 28 din Legea nr. 54/2003, să promoveze prezenta acțiune.
D. adeverințele eliberate de unitatea școlară, coroborate cu datele din carnetele de muncă, rezultă că la data de (...), membrii de sindicat aveau o vechime în învățământ după cum urmează: Brinzaniuc M. - 35 ani, H. V. -
35 ani, P. M. - 31 ani, I. I. - 36 ani, S. M. - 33 ani.
În conformitate cu dispozițiile art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr.
128/1997 cu modificările ulterioare, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1. din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Începând de la data de (...), conform prevederilor art. 10 din Anexa II a
Legii nr. 330/2009 se acordă în continuare tranșele de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului di- dactic, cu modificările și completările ulterioare.
Cadrele didactice reprezentate îndeplinesc condițiile legale de vechime care îi îndreptățesc la tranșa suplimentară de vechime, însă, așa cum reiese din adeverința depusă la fila 6 din dosar, emisă de unitatea școlară pârâtă, începând de la data de (...) aceste tranșe nu le-au mai fost acordate.
Nici ceilalți pârâți, cărora prin prisma prevederilor art. 287 Codul muncii le revenea sarcina probațiunii, nu au combătut susținerile reclamantului.
Față de considerentele expuse, instanța a apreciat că cererea reclaman. privind acordarea tranșelor suplimentare de vechime prevăzută de art. 50 din Legea nr. 128/1997 cu modificările la zi este întemeiată cu începere de la data de (...) dată de la care nu li s-a mai acordat și, în consecință, a admis-o conform dispozitivului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin D. G. a F. P. M., solicitând modificarea sentinței atacate în sensul respingerii obligării M. F. P. la alocarea sumelor necesare plății drepturilor bănești solicitate de S. L. din Î. M..
În motivarea recursului recurentul a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, arătând că nu are raporturi juridice cu reclamanții.
Menționează recurentul că rolul esențial în procesul bugetar și în execuția bugetară revine Guvernului respectiv P. potrivit art. 17 alin. 1 din L egea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Parlamentul fiind acela care adopta legile bugetare anuale si legile de rectificare elaborate de G.
Reglementând rolul Guvernului la art.18 din aceeași lege, stabilește că acesta asigura însăși elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare P., precum și supunerea spre adoptare P. a proiectelor legilor de rectificare bugetară și a contului general anual de execuție.
În asemenea condiții, admiterea cererii formulate împotriva M. F. P. ar echivala cu obligarea acestuia la plata din bugetul propriu a unor sume reprezentând drepturi salariale acordate unor persoane si care nu se număra printre angajații M. F. P., încălcându-se astfel prevederile art.14 din Legea nr.500/2002.
Obligarea M. F. P. la alocarea sumelor solicitate de reclamanți este lipsită de suport legal si in același timp imposibila deoarece aceste sume trebuie propuse de către ordonatorii principali de credite conform art.34 alin.1 din Legea nr.500/2002, iar Ministerul Finanțelor Publice sa fie autorizat in acest sens de către legiuitor.
In drept, recurentul a invocat prevederile art.304 pct. 9 C.proc.civ.
Prin întâmpinarea depusă la data de (...) (f. 10-11), reclamantul intimat S . L. din Î. M. a solicitat respingerea recursului, arătând că față de atribuțiile M . F. P. reglementate de art. 19 din Legea nr. 500/2002, consideră că instanța de fond a procedat corect în sensul obligării acestui pârât la alocarea sumelor necesare efectuării plății tranșelor suplimentare de vechime.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente Curte reține că recursul este fondat, având în vedere următoarele considerente:
Astfel cum rezultă din cererea introductivă de instanță, prin demersul lor juridic reclamanții membri de sindicat, prin reprezentant, au solicitat obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, alături de ceilalți pârâți, la plata sumelor reprezentând tranșele suplimentare de vechime prevăzute de
50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, începând cu data de (...).
Calitatea de parte în proces trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului, respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății. Instanța are obligația de a analiza calitatea procesuală a fiecărei părți, în privința pârâtului trebuind să constate că este titularul obligației în raportul juridic dedus judecății.
Conform dispozițiilor art. 11 al. 5 din Legea nr. 128/1997, coroborate cu dispozițiile art. 7 alin. 8 și 9 din Legea nr. 84/1995 (dispoziții legale în vigoare la data promovării acțiunii și la data pronunțării sentinței atacate) calitatea de angajator al personalului didactic și, prin urmare, de obligat la plata drepturilor salariale o are doar unitatea de învățământ cu personalitate juridică pârâtă în cauză. În același sens sunt și dispozițiile art. 93 din Legea educației nr. 1/2011, intrată în vigoare la data de (...).
Cum recurentul nu are calitatea de angajator al reclamanților, acestuia nu îi revine obligația prevăzută de art. 161 alin. 1 din Codul Muncii privitoare la plata directă către aceștia a drepturilor salariale la care sunt îndreptățiți.
Astfel cum în mod legal a reținut și prima instanță, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate dinfonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse.
Ministerul Finanțelor Publice elaborează în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 pct. 6 din HG nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea M. F. P., proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr.
500/2002, legea finanțelor publice, Ministerul Finanțelor Publice are atribuții în elaborarea proiectului legii bugetului și a proiectului bugetului de stat pe baza propunerilor prezentate de ordonatorii principali de credite.
Prin urmare, rolul Ministerul Finanțelor Publice este acela de administrator al bugetului statului și, în baza legii bugetului de stat, repartizează sumele către ordonatorii principali de credite, astfel cum acestea sunt prevăzute în buget.
Ministerul Finanțelor Publice are atribuția de a vira ordonatorilor principali de credite acele sume care au fost prevăzute de legea bugetului de stat, revenindu-i obligația de a elabora proiectul legii bugetului și a bugetului de stat în conformitate cu dispozițiile legale, ținând seama de sumele corespunzătoare drepturilor salariale cuvenite personalului bugetar potrivit legii.
Însă toate aceste aspecte ar fi fost eventual de natură să justifice calitatea procesuală pasivă a acestui pârât numai în măsura în care acesta ar fi fost chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcțiile specifice cu privire la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar), prin formularea unei cereri de obligare a sa la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale.
Cum prin cererea introductivă reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul recurent pentru ca acesta să fie obligat la plata drepturilor salariale solicitate, calitatea procesuală pasivă a acestui pârât trebuie stabilită prin raportare la obiectul acțiunii, astfel că nu poate fi reținută argumentarea primei instanțe privind justificarea calității procesuale a pârâtului recurent în cauză prin prisma atribuțiilor acestuia prevăzute de art. 19 din Legea nr.
500/2002.
În același sens, nu poate fi reținută nici susținerea intimatului reclamant din întâmpinarea depusă în recurs, potrivit căreia calitatea procesuală pasivă a recurentului este justificată prin prisma obligației acestuia de a aloca fondurile necesare plății drepturilor salariale solicitate, întrucât în cauză nu a fost formulat un asemenea capăt de cerere.
Curtea reține astfel că, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, în mod greșit instanța de fond a considerat că pârâtul recurent are calitate procesuală pasivă în cauză.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1-3 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ., Curtea va admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice și va modifica în parte sentința atacată în sensul că va fi admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât, cu consecința respingerii acțiunii formulate în contradictoriu cu acesta, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin D. G. A F. P. M. împotriva sentinței civile nr. 37 din 7 ianuarie
2011 în dosar nr. (...) al T. M., pe care o modifică în parte, în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului
MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și în consecință respinge acțiunea formulată de reclamantul S. L. din Î. M. în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Menține celelalte dispozițiilor ale hotărârii atacate. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 25 mai 2011.
PREȘED.TE JUDECĂTORI I .-R. M. G.-L. T. S.-C. B.
G.
G. C.
Red.GLT/dact.MS
3 ex./(...) Jud.fond: V.C.
| ← Decizia civilă nr. 1591/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 5408/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
