Decizia civilă nr. 2060/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
DECIZIA CIVILĂ NR. 2060/R/2011
Ședința de la 06 I. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : S. D.
JUDECĂTOR : D. G.
JUDECĂTOR : L. D.
GREFIER : A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta C. H. împotriva sentinței civile 808 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată SC E. SA având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal se prezintă avocat C. V. din Baroul Cluj cu împuternicirea avocațială depusă la dosar, în reprezentarea intereselor reclamantei recurente C. H., lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate SC E.
SA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul reclamantei recurente depune la dosar împuternicirea avocațială și arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată prezenta cauză în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond asupra recursului.
Reprezentantul reclamantei recurente C. H. solicită admiterea recursului, casarea în întregime a hotărârii atacate în temeiul prev. art. 312 al.
5 cod procedură civilă și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, susținând pe larg motivele invocate în memoriul de recurs depus la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.808 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...) a fost respinsă acțiunea formulată de către C. H. împotriva pârâtei S. E. S. C.-N. având ca obiect un conflict de drepturi.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit înscrierilor din carentul de muncă al reclamantei, în perioada (...) - (...) aceasta a fost încadrată în meseria de bijutier la societatea pârâtă.
Pentru această perioadă reclamantei i s-au plătit contribuțiile către bugetul asigurărilor sociale de stat conform retribuției pe care a primit-o înurma desfășurării activității în condiții normale de lucru, fără ca aceasta să fi fost nominalizată și încadrată în una din grupele de muncă prevăzute de O. în vigoare pentru perioada arătată în cererea de chemare în judecată.
Potrivit prevederilor O. emis de M. M. și O. S., Ministerul Sănătății și C. N. pentru Protecția M. la articolele 4,5 și 6 se arată:
- încadrarea în grupa I de muncă se face în situația în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condițiilor de muncă, nivelul noxelor existente la locurile (activitățile, meseriile, funcțiile) prevăzute în această grupă depășește nivelul maxim admis prevăzut de normele republicane de protecție a muncii.
- în perioada (...) - (...) reclamanta și-a desfășurat activitatea în condiții normale de lucru, fără să existe depășiri ale nivelului noxelor maxim admis prevăzut de N. republicane de protecție a muncii.
- existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuiau să rezulte din determinările de noxe efectuate de către organele M.ui S. sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților, determinări care trebuiau să fie conformitate de către inspectorii de stat, teritorial pentru protecția muncii, care la data efectuării analizei constatau că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor și că toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal.
- pentru perioada indicată în cererea de chemare în judecată nu există condiții deosebite la locul de muncă al reclamantei, condiții care să fi fost constatate de către organele abilitate de O..
- nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I de muncă s-a făcut de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din aceste unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care și-au desfășurat activitatea persoanele respective( nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, etc.)
- reclamanta nu a fost nominalizată de către conducerea unității pârâte pentru a fi încadrată în grupa I de muncă, întrucât aceasta și-a desfășurat activitate în condiții normale de muncă, meseria de bijutier înscrisă în carnetul de muncă nu este o meserie cuprinsă în anexa 1 a respectivului ordin iar condițiile concrete respectiv, noxele emise de flacăra lămpii la care lucra, masa de lucru, încăperea, numărul de persoane nu au fost constatate de organele abilitate ca fiind împrejurări care să determine încadrarea în grupa I de muncă.
Adeverința pe care o solicită reclamanta de la societatea pârâtă, trebuie să cuprindă perioada în care și-a desfășurat activitatea în grupa I sau a-II-a de muncă, procentul de muncă din timp conform nominalizării efectuate prin actul administrativ emis de către unitate potrivit prevederilor Ordinului
50/1990 în vederea pensionării( proces verbal, deciziei, tabel, hotărârea
Consiliului de administrație și a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă, pontajele lunare, registrul de evidență a intrărilor în subteran, etc.) și temeiul juridic, respectiv actul normativ (nr.crt, dată, poziție anexă) care anterior datei de (...) a constituit temei juridic pentru încadrarea în grupa superioară de muncă.
Având în vedere că reclamanta nu a fost nominalizată în vederea încadrării în grupa I de muncă, meseria de bijutier nu este cuprinsă în anexa 1 a O., că aceasta și-a desfășurat activitatea în condiții normale de lucru, neexistând un alt act administrativ emis de către pârâtă în conformitate cuprevederile O. și nu există temei juridic care să permită societății pârâte să o încadreze pe reclamantă în grupa I de muncă, tribunalul a constatat că cererea reclamantei este nefondată și a respins-o.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta C. H. a declarat recurs prin care asolicitat casarea sentinței și admiterea acțiunii.
În motivarea recursului reclamanta a justificat neconstatarea condițiilor grele de muncă prin aspecte factuale concrete: funcția politică în partidul comunist deținută de șeful secției bijuterii, reducerea activității care face imposibilă în prezent determinarea nivelului noxelor.
În fine, reclamanta a propus proba testimonială cu martorul Roman D., propus și în fața primei instanțe.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. varespinge recursul pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1 din Ordinul nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, „în grupa I de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 1.";
Conform art. 6 din același act normativ, „nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă etc.). „
De asemenea, potrivit art. 15 din Ordinul nr. 50/1990, „dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă și activitățile ce se încadrează în grupele I și II de muncă se face pe baza înregistrării acestora în carnetele de muncă conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de
M. M. și O. S.
În speță, deși reclamanta a indicat prin acțiune că locul său de muncă se încadrează în grupa I de muncă, datorită utilizării plăcilor de azbest și acidului sulfuric conform poziției 41 din anexa 1 a Ordinului nr. 50/1990, Curtea observă că aceste susțineri nu sunt dovedite, fiind infirmate prin lipsa vreunei mențiuni în carnetul de muncă.
Astfel, anexa 1 reglementează prepararea și folosirea azbestului doar prin pct. 12 și 13, care se referă însă la activitățile desfășurate în exploatarea minieră și, respectiv, la fabricarea ferodourilor, ceea ce exclude incidența în speță a acestor cazuri.
De asemenea, pct. 16 din anexa 2, care, în anumite condiții ar atrage încadrarea activității în grupa a II-a de muncă (nesolicitată de reclamantă care urmărește recunoașterea grupei I), reglementează „confecționarea garniturilor de etanșare din plăci de azbest, a rondelelor pentru valțurile mașinilor de tras și laminat geam, precum și strunjirea acestor valțuri.";
În fine, pct. 41 reglementează „Fabricarea acidului sulfuric din gazele rezultate din procesele metalurgiei neferoase (aglomerare, prăjire, topire, convertizare).";
Mai mult, activitățile prevăzute de pct. 41 din anexa I a Ordinului nr.
50/1990 se încadrează în grupa I de muncă doar când sunt specifice locurilor de muncă din ramurile industriale, ceea ce rezultă din enunțul legal al acestor norme.
Din aceste dispoziții rezultă că meseria de bijutier deținută de reclamantă și desfășurată într-un atelier de bijuterie nu poate atrage derularea activităților menționate anterior, caracterizate, în esență, prin încadrarea lor în industriile grele, fiind de fapt, specifice tehnicilor și procedeelor industriale de producție în masă.
Curtea reține, în concluzie, că legiuitorul a dat în competența angajatorului, împreună cu sindicatele, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă, plecând tocmai de la premisa că aceștia sunt cei mai în măsură a cunoaște condițiile concrete în care se desfășoară activitatea salariaților, că niciunul dintre angajații societății nu a beneficiat de încadrare în aceste grupe de muncă, precum și că la dosar nu s-a depus de către reclamantă nicio dovadă scrisă în sensul celor susținute, iar apărările faptice formulate în recurs (funcția politică a șefului atelierului și reducerea activității) nu pot justifica omisiunea parcurgerii procedurii legale de încadrare în grupele de muncă.
În fine, în privința motivului de casare constând în neadministrarea probatoriului testimonial, Curtea observă că reclamanta deși a propus proba cu martorul Roman D. (fila 21 fond), nu a mai insistat în administrarea acestei probe, declarând la ultimul termen de judecată că nu are probe de propus.
De altfel, în condițiile în care lipsește dovada științifică a existenței noxelor și nici nu s-a urmat procedura stabilită de art. 6 din Ordinul nr.
50/1990, Curtea nu poate reține utilitatea și pertinența acestei probe.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de A., în baza art. 32 alin.
1 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta C. H. împotriva sentinței civile numărul 808 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosarul numărul
(...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. D. D. G. L. D.
GREFIER A. B.red.S.D./S.M.D.
2 ex./(...)
Jud.fond.P. U.
| ← Decizia civilă nr. 829/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 3287/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
