Decizia civilă nr. 2213/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2213/R/2011
Ședința din 20 iunie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : L. D. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : G.-L. T. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta D. N. C. împotriva sentinței civile nr. 1106 din 01 martie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată SC E. S. S., având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentantul reclamantei recurente D. N. C., avocat R. V., lipsă fiind reclamanta recurentă și reprezentantul pârâtei intimate.
Curtea lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea reprezentantului pârâtei intimate să se prezinte la cauză.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reprezentantul reclamantei recurente D. N. C., avocat R. V. și reprezentantul pârâtei intimate SC E. S. S., avocat L. M. R., lipsă fiind reclamanta recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 16 iunie
2011, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta intimată a depus la dosar întâmpinare, un exemplar înmânându-se reprezentantului reclamantei recurente.
Reprezentantul pârâtei intimate depune la dosar un email, copia
Hotărârii nr. 3/(...) a Adunării Generale a Asociaților SC E. S. S. și copia
Hotărârii nr. 4/(...) a Adunării Generale a Asociaților SC E. S. S., un exemplar al acestor acte înmânându-se reprezentantului reclamantei recurente.
Reprezentantul reclamantei recurente și reprezentantul pârâtei intimate arată că nu mai au alte cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat,
Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantei recurente solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii contestației, susținând pe larg motivele expuse în scris prin memoriul de recurs depus la dosar. Nu solicită obligarea pârâtei intimate la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea ca nefondat a recursului și menținerea în întregime a sentinței recurate, ca fiind legală și temeinică, susținând pe larg motivele expuse în scris prin întâmpinarea depusăla dosar. S. obligarea reclamantei recurente la plata cheltuielilor de judecată și depune la dosar copiile facturilor fiscale.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1106 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar numărul (...), a fost respinsă acțiunea formulată de către reclamanta D. N. C. în contradictoriu cu pârâta S. E. S. S. C.-N., având ca obiect un litigiu de muncă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că la data de (...), pârâta a adus la cunoștința reclamantei că, începând cu data de (...), postul de asistent manager deținut de către aceasta va fi desființat, datorită reorganizării activității și modificărilor în strategia de marketing prin pregătirea și lansarea unui website, că responsabilitățile deținute de către asistentul manager vor fi preluate de managerul de resurse umane și că în prezent societatea nu dispune de locuri de muncă vacante corespunzătoare pregătirii profesionale și experienței de muncă a reclamantei. Prin aceeași notificare i s-a adus la cunoștință reclamantei că se află în perioada de preaviz de 20 de zile lucrătoare, urmând ca după această perioadă să i se desfacă contractul individual de muncă în temeiul art. 65 alin 1 și 2 din Codul Muncii.
După expirarea termenului de preaviz, pârâta a emis decizia de desfacere a contractului individual de muncă al reclamantei nr.1/(...), prin care a dispus desfacerea acestui contract, începând cu (...), în temeiul art. 65 alin. 1 din Codul Muncii.
Conform organigramei societății pârâte pentru perioada ianuarie 2009 - octombrie 2010 există postul de asistent manager subordonat administratorului, directorului general și managerului de marketing.
Pentru perioada octombrie 2010- octombrie 2011 acest post nu mai figurează în organigrama societății, existând doar postului de secretar subordonat managerului de resurse umane, directorului economic, directorului general și administratorului.
Analizând conținutul fișei postului de asistent manager, de secretară și de manager de resurse umane, instanța a concluzionat că atribuțiile asistentului manager și condițiile de ocupare a acestui post, sunt diferite substanțial de atribuțiile postului de secretar, astfel că afirmația reclamantei că pe postul său ar fi fost angajată o altă persoană este neadevărată.
Adunarea Generală a Asociațiilor pârâtei a decis la data de (...), să-și concentreze eforturile pe crearea și menținerea unui website de calitate foarte bună, care va fi un instrument pentru găsirea de noi clienți, având în vedere că acești clienți sunt în afara granițelor României.
Aceeași Adunare Generală a Asociațiilor a hotărât la data de (...) desființare a postului de asistent manager datorită reorganizării activității și modificărilor în strategia de marketing prin pregătirea și lansarea unui nou website și preluarea responsabilităților acestui post de către managerul de resurse umane.
Crearea acestui website și modificarea strategiei de marketing prin pregătirea și lansarea lui, constituie o cauză reală și serioasă a desființării și dispariției postului de asistent manager deținut de către reclamantă, care nu este identic cu cel de secretară, deținut de persoana angajată ulterior emiterii deciziei contestate.
În această situație, instanța a apreciat că decizia contestată întrunește condițiile prevăzute de art. 65 alin. 1 și 2 din Codul Muncii, pe care amenținut-o, iar cererea reclamantei cu privire la constatarea nelegalității și netemeiniciei acestei decizii a fost nefondată și a respins-o.
Menținerea deciziei contestate duce la respingerea cererilor privind reîncadrarea, plata drepturilor salariale, a daunelor morale și a cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta D. N. C. solicitând modificarea sentinței atacate în sensul admiterii contestației formulată.
În dezvoltarea motivelor de recurs reclamanta a arătat că instanța de fond a ignorat apărarea referitoare la nulitatea deciziei de concediere, nepronunțându-se asupra excepției nulității absolute invocate în temeiul art. 62 alin. 2 raportat la art. 76 și 77 din Codul muncii întrucât decizia de concediere nu s-au indicat temeiurile de fapt și de drept pentru care a fost emisă.
S-a mai invocat că tribunalul a analizat în mod greșit probațiunea administrată în cauză, din care reieșea că nu a existat o reorganizare reală a activității pârâtei, că emiterea deciziei de concediere nu se justifică prin motive obiective, respectiv că angajatorul nu a respectat dispozițiile art. 67 din Codul muncii.
Referitor la daunele morale, s-a precizat că întreaga conduită abuzivă a angajatorului a fost de natură să îi creeze un disconfort psihic extrem d important.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate,
Curtea de A. reține următoarele:
Referitor la prima critică din recurs (care poate fi încadrată în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă), așa cum a învederat recurenta, Decizia de concediere nr. 1/(...) nu prevede motivele concedierii acesteia. Contrar celor invocate de intimată, singura mențiune din decizie referitoare la acest aspect este „desființarea locului de muncă - art. 65 alin. 1 din Codul muncii";.
Conform art. 76 alin. 1 lit. a din Codul muncii (art. 74 anterior republicării Legii 53/2003) decizia de concediere trebuie să conțină motivele care determină concedierea.
Indicare motivelor care au determinat concedierea presupune descrierea amănunțită și detaliată a acestora pentru a se aprecia în concret, circumstanțiat și riguros asupra legalității măsurii dispuse, în condițiile în care art. 79 (art. 77 anterior republicării) din Codul muncii prevede în mod expres că „în caz de conflict de muncă angajatorul nu poate invoca în fața instanței alte motive de fapt sau de drept decât cele precizate în decizia de concediere";.
Întrucât normele referitoare la forma și conținutul deciziei de sancționare sunt norme juridice imperative, încălcarea lor fiind sancționată cu nulitatea absolută de art. 78 din Codul muncii (art. 76 anterior republicării), Curtea apreciază că decizia de sancționare are un caracter formal, lipsa mențiunilor obligatorii pe care decizia de concediere trebuie să le cuprindă neputând fi complinită prin alte înscrisuri administrate în acest sens, în speță prin notificarea invocată de intimată.
Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că în cauză este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă întrucât prima instanță nu a aplicat corect dispozițiile 76 alin. 1 lit. a din
Codul muncii, decizia de concediere emisă fiind nulă conform art. 78 din Codul muncii.
Deoarece analizarea cerințelor de nelegalitate ale deciziei primează celor referitoare la netemeinicia acesteia, în condițiile în care s-a reținut că deciziade sancționare este nulă absolut nu se vor analiza susținerile recurentei legate de temeinicia emiterii deciziei de sancționare.
În ceea ce privește daunele morale, se apreciază că în cauză nu s-a dovedit existența unui prejudiciu moral cauzat recurentei, prejudiciu a cărui întindere să fie probată sau prezumată, pentru a se realiza compensarea patrimonială. Prejudiciul moral se referă la o lezare adusă drepturilor extrapatrimoniale, neeconomice ale persoanei, provenind din atingerea adusă acelor valori sau atribute ale individului care îi definesc personalitatea. Astfel, deși s-a invocat faptul că întreaga conduită a abuzivă a angajatorului a fost de natură să îi creeze recurentei un disconfort psihic extrem de important, nu s-au propus probe de natură să dovedească acest aspect.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) și (3) Cod procedură civilă se va admite în parte recursul declarat de reclamanta D. N. C. împotriva sentinței civile numărul
1106 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar numărul (...), care va fi modificată în parte în sensul că se va admite în parte acțiunea reclamantei D. N. C. în contradictoriu cu pârâta SC E. S. S.
Se va anula decizia numărul 1 din (...) emisă de pârâtă.
În temeiul art. 80 alin. 2 din Codul muncii (art. 78 alin. 2 anterior republicării) se va dispune reintegrarea reclamantei în funcția deținută anterior concedierii, respectiv cea de asistent manager în cadrul societății pârâte.
Conform art. 80 alin. 1 din Codul muncii (art. 78 alin. 1 anterior republicării) se va obliga pârâta să plătească reclamantei o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariata, începând cu data de (...) și până la reintegrarea sa efectivă.
Se vor menține dispoziția de respingere a cererii reclamantei de acordare a daunelor morale.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite în parte recursul declarat de reclamanta D. N. C. împotriva sentinței civile numărul 1106 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte acțiunea reclamantei D. N. C. în contradictoriu cu pârâta SC E. S. S.
Anulează decizia numărul 1 din (...) emisă de pârâtă.
Dispune reintegrarea reclamantei în funcția deținută anterior concedierii, respectiv cea de asistent manager în cadrul societății pârâte.
Obligă pârâta să plătească reclamantei o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariata, începând cu data de (...) și până la reintegrarea sa efectivă.
Menține dispoziția de respingere a cererii reclamantei de acordare a daunelor morale.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 20 iunie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. D. S. D. G.-L. T.
GREFIER, C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ (...) Jud.fond: P. U.
| ← Decizia civilă nr. 2637/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 4364/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
