Decizia civilă nr. 28/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 28/RC/2011
Ședința publică din data de 11 februarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: G. L. T.
JUDECĂTORI: S.-C. B.
I.-R. M.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul R. M. împotriva deciziei civile nr. 121 din 19 ianuarie 2010 pronunțată de Curtea de A. C. în dosar nr. (...), privind și pe intimata SC P. SA, având ca obiect contestație în anulare.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 9 februarie 2011, încheiere care face parte din prezenta decizie.
C U R T E A I . Prin sentința civilă nr. 854 din (...) pronunțată de către Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins acțiunea formulată și precizată de reclamantul R. M. în contradictoriu cu pârâta SC P. O. SA, având ca obiect un conflict de drepturi.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în esență că prin decizia din (...), consiliul de administrație al pârâtei a hotărât restrângerea activității la punctul de lucru din C.-N., unde se vor desființa un nr. de 9 posturi din totalul de 41 posturi din organigramă, printre care și postul de turnător produse ceramice deținut de către reclamant.
La data de (...), prin adresa nr.4267, reclamantul a fost informat de reducerea volumului de comenzi, i s-a acordat preavizul de 20 de zile lucrătoare și i s-a produs încetarea raporturilor de muncă prin acordul părților.
Raporturile de muncă ale reclamantului cu pârâta au încetat la data de
(...) ca urmare a reorganizării, în temeiul art. 65 alin. 1 din Legea nr.
53/2003. Scăderea volumului de comenzi în perioada august-octombrie 2008 este o cauză reală și serioasă și duce la desființarea locului de muncă ocupat de pârât.
II. Prin sentința civilă nr. 1934 din (...) pronunțată de către Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins cererea formulată de pârâta SC P. SA având ca obiect îndreptarea și completarea hotărârii mai sus arătate și s-a respins cererea reconvențională formulată de reclamantul R. M.
III. Prin decizia civilă nr. 2466 din (...) pronunțată de Curtea de A. C. îndosarul nr. (...) s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantîmpotriva sentinței civile nr. 8. și a sentinței nr. 1934/2009 pronunațate T.ui
C..
În considerentele acestei hotărâri, s-a reținut în esență că decizia nr.
293/(...) conține elementele impuse de art. 74, respectiv, se arată că preavizul este cel stabilit în adresa nr. 4267/(...); se arată că motivul concedierii reclamantului în baza art. 65 alin. 1 C. muncii este reorganizarea societății, reorganizare care, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 30, 64-84,
86, 88, 91-97, 99-100 dosar fond, a fost una efectivă, fiind vorba de o concediere colectivă, în sensul pretins de art. 68 C. muncii, societatea dispunând încetarea contractelor de muncă ale mai multor angajați, datorită restrângerii activității punctului de lucru unde lucra reclamantul, toate persoanele ale căror contracte de muncă au încetat ca urmare a disponibilizării datorată reorganizării societății fiind propuse pentru acordarea ajutorului de șomaj.
Nu s-a dovedit în nici un fel faptul că după reorganizarea societății și concedierile mai multor angajați, societatea ar fi făcut noi angajări, aspect confirmat de organigramele societății, depuse la dosarul de fond, astfel încât urmează să fie înlăturată susținerea recurentului conform căreia s-ar fi încălcat prevederile art. 65 alin. 1 și 2 , art. 73 și art. 77 C. muncii.
S-a apreciat ca nefondată și susținerea conform căreia nu s-a respectat termenul de preaviz de o lună, având în vedere că potrivit art. 73 alin. 1 C. muncii, preavizul nu poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare iar nu de o lună, iar reclamantului i-a fost acordat un preaviz de 20 de zile lucrătoare, dar și susținerea recurentului conform căreia nu i-ar fi fost comunicată decizia nr.
293/(...).
Nu s-a reținut susținerea conform căreia s-a fi încălcat cu ocazia concedierii reclamantului mai multe dispoziții din CCM, câtă vreme, cu ocazia concedierii pentru reorganizare au fost avute în vedere prevederile în domeniu ale C.ui muncii, referitor la reorganizarea efectivă a societății.
S-a constatat că deși recurentul a motivat în motivarea recursului prevederile art. 304 pct. 4, 5, 6, 7, 8, 9 C., acestea nu sunt incidente în cauză, întrucât, pe de o parte, motivele de recurs invocate de reclamantul recurent nu se circumscriu acestor prevederi legale, iar pe de altă parte, hotărârea primei instanțe nici nu a depășit limitele puterii judecătorești, ea fiind competentă să soluționeze prezentul litigiu în temeiul art. 284 C. muncii; nici nu a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității prevăzută de art. 105 C. nu a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut, nu cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, fiind expuse în considerentele hotărârii motivele pe care se sprijină aceasta; nu a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, nu a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, raportându-se strict la decizia de concediere nr. 2. hotărârea este dată cu aplicarea corectă a legii, respectiv a dispozițiilor C.ui muncii în materie.
În ceea ce privește recursul împotriva sentinței nr. 1934/2009, s-a apreciat că este nefondat, întrucât, în mod legal, cu respectarea prevederile art. 281, 2812 alin. 1 și 3 C., a fost respinsă cererea de îndreptare a erorii materiale și de completare a dispozitivului sentinței nr. 8., și tot în mod legal a fost respinsă și cererea reconvențională efectuată de către reclamant la respectiva cererea de îndreptare a erorii materiale și de completare a dispozitivului, întrucât aceasta nu îndeplinea condițiile prevăzute de art. 119 rap. la art. 135 C.
IV. Prin decizia civilă nr. 121 din (...) pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) s-a respins contestația în anulare declarată de contestatorul R. M. împotriva deciziei civile nr. 2466/R/(...) a Curții de A. C. pronunțată în dosar nr. (...).
În considerentele deciziei, s-a reținut că prin „. materială";, ca temei al unei contestații în anulare în sensul art. 318 Cod procedură civilă (invocat dereclamant) se înțelege orice eroare materială evidentă de ordin procedural de o asemenea gravitate încât a avut drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite. În această categorie se încadrează erorile comise în legătură cu aspectele formale ale judecății recursului, cum ar fi de exemplu, respingerea greșită a unui recurs ca tardiv, anularea greșită ca netimbrat sau ca făcut de un mandatar fără calitate și altele asemănătoare, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
Drept urmare, greșelile instanței de recurs care pot deschide calea contestației în anulare sunt greșeli de fapt și nu greșeli de judecata, de apreciere a probelor sau de interpretare a dispozițiilor legale, contestația în anulare neconstituind un mijloc de reformare a unei hotărâri, chiar și greșite, date în recurs, întrucât instanța este ținută să verifice numai dacă există vreunul din motivele limitativ prevăzute de lege ce permit să examineze justețea soluției pronunțate.
Curtea a apreciat că susținerile contestatorului necesită o analiză în fapt și în drept a susținerilor sale și nu se încadrează prin urmare în noțiunea de greșeală materială.
Astfel, împrejurarea că în mod greșit instanța de recurs a considerat drept nelegală comunicarea deciziei de concediere nr. 2. nu constituie eroare materiale, ci ar necesita o analiză în cadrul unei căi de atac de reformare iar nu de retractare, iar ceea ce se urmărește de fapt este promovarea unui recurs la recurs, ceea ce nu este admisibil.
V. Prin contestația în anulare formulată de contestatorul R. M., înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. (...) s-a solicitat anularea decizieicivile nr. 1./(...) a Curții de A. C. pronunțată în dosarul nr. (...).
În motivarea contestației, s-a arătat că instanța care a soluționat prima contestație a realizat a doua greșeală materială prin confuzie, reținând că
„instanța de recurs a considerat drept nelegală comunicarea deciziei de concediere nr. 293/(...) și aceasta nu este eroare materială"; când de fapt în realitate „instanța de recurs a considerat legală comunicarea confundând ștampila datei de 2 decembrie 2008 cu data și semnătura de primire";.
Contestatorul a mai arătat că dacă instanța nu ar fi făcut a doua greșeală materială și ar fi constat că instanța de recurs a făcut o greșeală materială confundând data, ștampila și semnătura inspectorului ITM B. cu data și semnătura sa de primire, care de fapt nu există, ar fi ajuns la concluzia că este nelegală comunicarea, adică decizia nr. 293/(...) nu este comunicată și nu are nici un efect juridic, iar reclamantul trebuia reîncadrat și decizia trebuia anulată.
În drept, contestatorul a invocat dispozițiile art. 318 teza I din C.
VI. Intimata SC P. SA a formulat întâmpinare (f. 21 - 23) prin care a solicitat respingerea contestației ca inadmisibilă, ca tardivă sau ca neîntemeiată.
VII. Apreciind asupra contestației în anulare, din perspectiva dispozițiilor art. 318 C.pr.civ., Curtea reține următoarele:
Contestația în anulare este reglementată ca și o cale de atac extraordinară prin intermediul căreia apare posibilă anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și investită cu autoritatea de lucru judecat, ce se poate exercita doar în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege, C. de procedură civilă reglementând o contestație în anulare obișnuită de drept comun - art. 317 și o contestație în anulare specială - art. 318.
Potrivit art. 318 alin. 1 C. „hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea data este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai inparte, a omis din greșeala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare";.
Așadar, în ceea ce privește contestația în anulare specială, prin art. 318 prima teză din C.pr.civ. se conferă părților dreptul de a ataca o hotărâre a instanței de recurs pe această cale atunci când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
Ca atare, această cale de atac poate avea ca obiect doar hotărârile irevocabile pronunțate în urma exercitării controlului judiciar pe calea recursului, neputând fi atacată o decizie pronunțată într-o contestație în anulare.
Curtea constată că principala condiție de admisibilitate a contestației în anulare specială nu este îndeplinită, deoarece decizia nr. 121/(...) atacată de contestatorul R. M. a fost pronunțată în dosarul civil nr. (...) în soluționarea unei alte contestații în anulare, or ea nu poate fi atacată pe această cale în temeiul dispozițiilor art. 318 C. proc. civ, așa după cum s-a arătat mai sus.
Față de aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 319 și următoarele C.pr.civ., curtea va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestator, menținând în tot hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul R. M. împotriva deciziei civile nr. 1. din 19 ianuarie 2010, pronunțată în dosar nr. (...) al Curții de A. C., pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 11 februarie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI G . L. T. S.-C. B. I.-R. M.
G. C.
GREFIER R ed.SCB Dact.SzM/2ex. (...)
| ← Decizia civilă nr. 3549/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 3910/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
