Decizia civilă nr. 3723/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3723/R/2011
Ședința din 24 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : L. D. JUDECĂTOR : D. G. JUDECĂTOR : S. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de reclamantul B. F. împotriva sentinței civile nr. 2. din 19 ianuarie 2011, pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată SN "Î. F." SA - S. S.-C., având ca obiect drepturi bănești.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 10 octombrie 2011, când s-a dispun amânarea pronunțării recursului pentru data de 17 octombrie 2011, apoi pentru data de azi, încheierii care fac parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 21 din (...) a T.ui B. N. pronunțată în dosar numărul (...), a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea precizată formulată de reclamantul B. F. împotriva pârâtei S. N. „. F. „. - S. S.-C.. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în fapt că reclamantul B.
F. a fost angajatul pârâtei S. N. „. F. SA - S. B., în funcția de șef birou, cu indicativ COR 1., cu un salariu de 1.480 lei, la program de 8 ore, corespunzător clasei 28 de salarizare și funcției de inginer principal, așa cum rezultă din copia contractului individual de muncă nr.10003 din 1 mai 2007 f.97.
Prin actul adițional la contractul colectiv de muncă nr. 10003/1/(...)
(f.101, 105) s-a stabilit că în perioada 21 ianuarie 2009 - 30 aprilie 2009 sau pe durata nedeterminată reclamantul urma să presteze activitatea de inginer principal I, indicativ COR 2., cu o fracțiune de normă, respectiv de 4 ore/zi.
Conform fișei postului (f.125-126), reclamantul îndeplinea funcția de inginer principal la B. M. și R. U., printre atribuțiile stabilite în sarcina sa fiind cele de personal, respectiv de întocmire a contractelor individuale de muncă ale salariaților sucursalei, exceptând conducerea acesteia, în conformitate cu drepturile acestora din grilele de salarizare aprobate și celelalte sporuri, conform contractului colectiv de muncă; de înregistrare în carnetele de muncă ale salariaților, a drepturilor salariale și modificările acestora ce survin prin legislația curentă, pe perioada de negociere stabilită prin contractul colectiv de muncă; de aplicare a grilelor de salarizare, de întocmire a deciziilor curente ale sucursalei,de înregistrare și comunicare a acestora celor în drept , de întocmire a condicii de prezență, etc.
Din actele depuse de pârâtă la dosar rezultă că reclamantul figurează în statul de funcțiuni aprobat de SN IF SA B., valabil de la data de 1 mai 2007, ca angajat în funcția de inginer principal I la B. personal la nr.crt.7, indicativ post I 5.2, cod COR 2., funcția de sef birou fiind vacantă (f.109), în statul de funcțiuni aprobat și valabil pentru luna martie 2008, la nr. crt.6 indicativ post I 4.2, funcția de sef birou fiind vacantă (f.149), iar începând cu luna mai 2008 acesta figurează în statele de funcțiuni, la B. resurse umane, la nr. crt.4, indicativul postului fiind I 3.1.
Contrar susținerilor reclamantului, din niciun act depus de pârâtă la dosar nu rezultă că acesta ar fi ocupat funcția de sef birou, ci numai în funcția de inginer principal I corespunzător clasei de salarizare 28, având un salariu de 1.480 lei în anul 2007 și 1.790 lei începând cu 1 mai 2008, astfel cum rezultă atât din statele de funcțiuni, din contractul de muncă al reclamantului, precum și din anexele la contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de SN „. SA B. respectiv a grilei și nivelului de salarizare pe anul 2007
(f.29) și pe anul 2008 (f.36,37).
Prin urmare, cererea reclamantului cu privire la acordarea sumei de
7.746 lei și 2.208 lei contribuții în favoarea statului, reprezentând diferențe salariale rezultate dintre salariul cuvenit de șef de birou și cel încasat de inginer principal, ea fost neîntemeiată.
Neîntemeiat a fost apreciat și capătul de cerere privind acordarea sumei de 25.089 lei către reclamant și a sumei de 9.369 lei contribuții la bugetul de stat conform precizării de acțiune de la f.82, reprezentând diferențe salariale între funcția de conducere - șef de birou și a sporului pentru funcții suplimentare de responsabil cu protecția muncii.
Deși prin D. nr.6/260 din (...) și nr. 8/270 din (...) a S. B., reclamantul a fost numit în C. tehnică de prevenire și stingere a incendiilor în funcția de responsabil cu P. muncii și PSI, conform copiilor deciziilor de la f.95-96 și prevăzută a fi salarizată cu un spor calculat de până la 50 % față de salariul din funcția înlocuită, acesta nu i se cuvine întrucât acest spor se acordă doar salariaților care în afara sarcinilor de serviciu îndeplinesc în plus și alte sarcini care ar reveni unui alt post vacant, conform art.2 lit.";d"; din contractul colectiv de muncă depus în extras la dosar la f.30. Se precizează, totodată, în contractul colectiv că salariații beneficiari ai acestui spor se nominalizează de către conducerea unității sau a sucursalelor.
Din analiza statelor de funcțiuni pentru anii (...) nu rezultă că la nivelul S. B. a existat postul de responsabil cu P. muncii și PSI și nici că acesta ar fi fost vacant sau că reclamantul ar fi fost nominalizat ca beneficiar al acestui spor.
Referitor la cererea de acordare a daunelor morale în cuantum de 5.000 lei, reprezentând suferința la care a fost supus reclamantul, datorită prejudiciului cauzat prin neacordarea drepturilor salariale pretinse, tribunalul le-a apreciat ca fiind și acestea neîntemeiate, reclamantul nefăcând dovada vreunei suferințe.
În baza acestor considerente și făcând aplicarea dispozițiilor art. 269 alin.1 și 2, art.281 din Codul muncii, a dispozițiilor art. 167 și urm. din Legea nr.168/1999, tribunalul a respins acțiunea formulată de reclamatul B. F. împotriva pârâtei S. N. „. F. SA - S. S.-C., ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul B. F. solicitând casarea în totalitate a hotărârii atacate și în consecință admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată.
În motivarea recursului reclamantul a arătat că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală, întrucât prima instanță în mod greșit a respinsacțiunea, neluând în considerare probele administrate în cauză și anume înscrisurile existente la dosar.
Instanța de fond în mod greșit nu a luat în considerare actele depuse de reclamant și nici adresa nr. 3420/(...), emisă de către S. SA B., comunicată sucursalei B., prin care se arată ca reclamantul B. F. a fost angajat pe o durata nedeterminată cu norma întreagă de 8 ore pe zi, în funcția de șef birou la aceasta sucursala.
De asemenea, faptul ca reclamantul a fost angajat în funcția de șef birou rezultă și din statul de funcțiuni original valabil de la data de (...), în care la rubrica șef birou personal este trecut numele reclamantului B. F.
Statul de funcțiuni original este cel comunicat prin fax la data de (...) de la S. SA B., către sucursala B.. Statul de funcțiuni atașat la întâmpinarea depusă la dosarul cauzei fiind falsificat, lipsind inclusiv liniatura sub „B. F.";, iar semnătura de pe pagina a doua nu este a directorului societății, ci o imitație a secretarei.
Susținerile pârâtei că reclamantul ar fi falsificat actul adițional nr.
10.003, sunt nereale având în vedere faptul că, așa cum a arătat mai sus, prin adresa nr. 3420/(...), adresa emisă de către S. SA B. se arată că acesta a fost încadrat cu durata muncii de 4 ore/zi, pe o perioada determinată.
Acest aspect rezultă și din faptul că la fel au fost încheiate și alte acte adiționale ale celorlalți angajați ai societății, fiind înscrisă în partea de sus a actului adițional perioada cât are valabilitate actul și anume o perioada determinată, (...)-(...), rubrica cu perioada determinată fiind barată pe toate formularele xerocopiate primite de la secretara societății.
În mod greșit s-a respins și capătul de cerere privind sporul pentru exercitarea funcției suplimentare de responsabil cu protecția muncii, întrucât așa cum rezultă din statele de funcțiuni realizate în anii 2007-2009, acest post exista și era vacant, iar în decizia nr. 8/270/(...) la art. 2 se arată în mod clar că reprezintă sarcini suplimentare pentru reclamant și ca atare conform CCM se acorda un spor între 30-50%, a postului vacant de la poziția 3.1 inginer principal din statele de funcțiuni.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de A. reține următoarele:
Așa cum a arătat recurentul, tribunalul nu a analizat înscrisurile pe care
și-a întemeiat reclamantul susținerile. Astfel, la dosar s-au depus trei state de funcții diferite valabile din (...), respectiv cele de la filele 10, 109 și 170 dosar fond. Diferența dintre aceste state de funcții constă tocmai în funcția deținută de reclamant în cadrul societății, respectiv șef birou în primul și al treilea stat de funcții și inginer principal 1 în al doilea stat de funcții. T. a luat în considerare acest ultim stat de funcții, fără a preciza care este motivul pentru care le-a înlăturat pe celelalte.
De asemenea, în fișa postului de inginer principal 1 (care, de altfel nu a fost semnată de reclamant) nu se menționează printre atribuții întocmirea și semnarea statelor de plată. Cu toate acestea, există la dosar state de plată care au fost semnate de reclamant în calitate de șef birou personal (filele 141 și
146), în timp ce altele au fost semnate ca reprezentant al biroului personal (fila
144). În aceleași state de plată se menționează însă că reclamntul are funcția inginer principal 1, atunci cănd se stabilesc în concret drepturile sale salariale.
Din Adresa nr. 3420/(...) emisă de către S. SA B. (fila 129) rezultă că reclamantul are funcția de șef birou, funcție pe care a fost încadrat și în contractul individual de muncă nr.10003 din 1 mai 2007 (fila 97), deși salariul menționat în acesta era de 1.480 lei, corespunzător clasei 28 de salarizare și funcției de inginer principal conform contractului colectiv de muncă.
În consecință, apreciind că din niciun act depus de pârâtă la dosar nu rezultă că reclamantul ar fi ocupat funcția de șef birou, ci numai în funcția de inginer principal 1, tribunalul nu a lămurit starea de fapt, înscrisurile invocate de reclamant în apărarea sa (dintre care unele au fost depuse de pârâtă) nefiind analizate de prima instanță.
Referitor la capătul de cerere privind acordarea sporului prevăzut de art.2 lit.";d"; din contractul colectiv de muncă, Curtea constată că cel puțin din statul de funcții reținut de prima instanță ca fiind valabil de la (...) (fila 109) rezultă că există un post vacant de responsabil cu P. muncii și PSI. Însă, așa cum s-a menționat anterior, în cauză s-au depus trei state de funcții diferite valabile de la (...), iar tribunalul nu a lămurit pe deplin care dintre acestea este valabil.
Este adevărat că reclamantul nu a fost nominalizat ca beneficiar al sporului pentru sarcini suplimentare, însă prima instanță nu a analizat apărarea reclamantului în sensul că era îndreptățit la acordarea acestui spor, chiar în lipsa unei decizii a consililui de administrație, având în vedere modul imperativ în care este reglementată acordarea acestui spor prin contractul colectiv de muncă.
Hotărârea primei instanțe nu conține astfel motivele de fapt și de drept pentru care s-au înlăturat susținerile reclamantului, așa cum prevede în mod expres art. 261 alin. (1) pct. 5 Cod procedură civilă.
Prevederile art. 261 alin. (1) pct. 5 Cod procedură civilă au fost edictate atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie sa inspire justițiabililor cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a realiza controlul judiciar. O. instanțelor de a-și motiva în mod corespunzător deciziile reprezintă și una dintre garanțiile dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar în jurisprudența sa, fosta Comisie Europeană a Drepturilor Omului a statuat că absența motivării poate impieta asupra dreptului menționat anterior mai ales în situația în care decizia nemotivată este susceptibilă de a fi atacată pe fond la o instanță superioară (Hotărârea X contra Belgiei din 30 martie 1992).
Contrar dispozițiilor legale menționate anterior, instanța de fond, a omis să analizeze toate apărările invocate de reclamant și să arate motivele pentru care a respins acțiunea, astfel încât cu privire la hotărârea pronunțată nu se poate exercita un control judiciar eficient, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului cauzei.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. 3 și 5 Cod procedură civilă se va admite recursul declarat de reclamantul B. F. împotriva sentinței civile numărul 21 din (...) a T.ui B. N. pronunțată în dosar numărul (...), care va fi casată în întregime
(capătul de cerere privind acordarea daunelor morale fiind accesoriu celorlalte două capete de cerere) și, în consecință, se va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe pentru a cerceta fondul cauzei cu care a fost investită..
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de reclamantul B. F. împotriva sentinței civile numărul 21 din (...) a T.ui B. N. pronunțată în dosar numărul (...), pe care ocasează în întregime și, în consecință, trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 24 octombrie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. D. D. G. S. D.
GREFIER, C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ (...) Jud.fond: I. C.
| ← Decizia civilă nr. 3505/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 191/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
