Decizia civilă nr. 3745/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZI CIVILĂ Nr. 3745/R/2011
Ședința publică din data de 25 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. T.
JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: C. M. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul C. LOCAL AL M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 3079 din 20 iunie 2011 a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr. (...) privind și pe intimații - reclamantul S. L. AL Î. P. C.EAN și pârâții L. T. „. P. I. DEJ și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantului intimat - avocat G. P. din cadrul Baroului C., lipsind restul părților.
Procedura de citare este realizată.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că la data de 15 septembrie 2011 intimatul Ministerul Finanțelor Publice a înregistrat la dosar o cerere prin care solicită scoaterea sa din citativ întrucât nu este parte în proces.
Reprezentanta reclamantului arată că o școală din Dej s-a citat din eroare în C.-N., la fond s-a făcut o precizare de chemare în judecată a C.ui Local Dej însă acesta nu a fost citat. Inițial, dintr-o eroare a fost indicat ca pârât C. local C.-N. și nu C. Local Dej, apoi deși s-a precizat acțiunea, hotărârea s-a pronunțat în contradictoriu cu C. local al mun. C.-N. În situația în care se va aprecia că nu a fost citat la fond C. local al mun. Dej se impune casarea cu trimitere spre rejudecare iar în măsura în care se va aprecia că a fost citat la fond se impune citarea lui în recurs pentru că la data de azi nu a avut termenul în cunoștință.
Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului solicită casarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3079 din (...) a Tribunalului C. pronunțate în dosar nr. (...), a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul S. L. AL Î. P. C.EAN în numele membrilor de sindicat M. I., B. L. M., C. C. I., DIT M. R., F. M. S., P. G., S. ANA A., S. O. și ROMAN P. L., în contradictoriu cu pârâții L. T.
";. P. I. C.-N. și C. LOCAL AL M. C. N.
A fost obligat pârâtul L. T. ";. P. I. în calitate de angajator la calcularea și la plata diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 2., reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite membrilor de sindicat în conformitate cu prevederile Legii nr. 2.pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, începând cu 01 octombrie 2008 și până la intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009 și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților, sume actualizate în funcție de coeficientul de inflație la data efectivă a plății.
A fost obligat pârâtul C. LOCAL AL M. C. N. la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, prin decizia nr.
1108/(...), Curtea Constituțională a României a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.1 pct.2 și 3 din OUG nr.
151/2008 pentru modificarea și completarea OG nr. 15/2008, arătând că prin decizii anterioare a constatat neconstituționalitatea respectivelor dispoziții.
Curtea Constituțională a folosit aceleași argumente care au stat la baza constatării neconstituționalității O.U.G. nr. 136/2008 și a statuat că adoptarea ordonanțelor de urgență numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ adoptată de P. încalcă prevederile art. 1 alin. 4, art. 61 alin. l și art. 115 alin. 4 din legea fundamentală și este contrară dispozițiilor art. 115 alin. 6 coroborate cu cele ale art. 41 si art. 47 alin. 7 din Constituția Românei.
Atât prin dispozițiile art. 2 și art. 3 din O.U.G. nr. 1/2009 cât și prin dispozițiile art. 2 și art. 3 din O.U.G. nr. 31/2009 și art. 2 din O.U.G. nr.
41/2009 se aduc modificări ale unor prevederi introduse prin art. I pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 151/2008 ce au fost declarate neconstituționale.
Elementele principale ale contractului individual de muncă sunt prestarea muncii și salarizarea acesteia de către angajator. Salariul constituie obiect dar si cauza contractului individual de muncă. Obligația principală a angajatorului este cea de plata salariului, orice reținere din salariu putând fi operată doar în cazurile si în condițiile prevăzute de lege. P. dispozițiilor art. 156 și art. 163 din Codul muncii salariile se plătesc înaintea oricărei obligații bănești ale angajatorului iar plata acestora se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative. Neplata de către angajator la scadența a drepturilor salariale cuvenite dă naștere,în plus față de achitarea salariului restant și obligației de plată a daunelor-interese sub forma dobânzii legale aferente sumei solicitate.
Având în vedere că cei reprezentați de către reclamant nu și-au primit toate drepturile salariale stabilite și recunoscute prin actele normative anterior arătate ca și faptul că prevederile O. G. nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 și 2009 personalului din învățământ sunt în vigoare în condițiile în care aceste prevederi au fost aprobate prin L. 2. tribunalul a admis cererea reclamantului, în conformitate cu prevederile art. 283 și următoarele din Codul muncii coroborate cu prevederile art. 155, art. 157 alin. 2 și art. 169 alin.1 din Codul muncii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul C. LOCAL AL M. C.-N. solicitând modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii civile formulată de reclamant.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că instanța de fond în mod eronat a obligat pârâtul la alocarea fondurilor pentru plata drepturilor salariale a membrilor S. L. din Învățământ din anexa la cererea de chemare în judecată, având în vedere că aceștia sunt angajați ai pârâtului de rândul 1, L. T. „. P. I. Dej, astfel încât pârât în cauză ar fi trebuit să fie C. Local al municipiului Dej, și nu C. Local al municipiului C.-N., cum în mod eronat a fost chemat prin acțiunea formulată, eroare în care a persistat și instanța de fond.
Calitatea procesuală constă în identitatea între persoana reclamantului și cel care este titular al dreptului, precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic supus judecății. Sarcina indicării calității procesuale revine reclamantului, care, prin cererea de chemare în judecată, trebuie să expună împrejurarea din care să rezulte că el este îndreptățit să-l cheme în judecată pe pârât.
Instanța sesizată trebuie să verifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă.
Lipsa calității procesuale poate fi invocată pe cale de excepție în tot cursul judecății și duce la respingerea acțiunii, fiind o excepție de fond, absolută și peremtorie.
Sunt formulate și apărări pe fond, cu invocarea art.167 din L. nr.84/1995, art. 50 alin. 2 lit. a din L. nr. 273/2006, art. 39 alin .6 din L. nr.
273/2006 și sublinierea că bugetul pe anul 2010 a fost aprobat prin HCL nr.30/2010, însă nu a fost asigurată sursa de finanțare de către bugetul de stat pentru a fi onorate pretențiile reclamantului.
Nu s-a depus întâmpinare, poziția procesuală a intimatului reclamant S. L. AL Î. P. C.EAN fiind exprimată în ședința publică.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și aapărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Recursul este fondat și urmează a fi admis, cu consecința casării sentinței și a trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Se constată, în acest sens, că așa cum se arată de către recurent, acesta practic nu a avut calitate procesual pasivă în cauză.
Acțiunea a fost formulată inițial în contradictoriu cu recurentul și cu L. T. „. P. I. din C.-N., dintr-o evidentă eroare materială, acest lucru fiind evidențiat odată cu neîndeplinirea procedurii de citare pentru primul termen de judecată, astfel încât reclamantul a formulat o precizare, depusă la dosar în ședința publică din data de 9 mai 2010 (filele 24-26 dosar fond), în sensul că pârâții sunt în fapt L. T. „. P. I. din Dej și C. local al mun. Dej.
Cu toate acestea, instanța de fond a citat în continuare C. local al municipiului C.-N. (fila 28 dosar fond), pronunțând sentința în contradictoriu cu acesta.
Este evidentă eroarea, față de precizarea de acțiune depusă de reclamant, astfel încât recursul este fondat. C. local al municipiului C.-N. nu are calitate procesuală pasivă în cauză, nominalizarea sa fiind făcută dintr-o eroare materială pe care reclamantul a înțeles a o corecta, însă de care corectură nu s-a ținut seama în primă instanță.
Totuși, consecința admiterii recursului nu poate fi modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii față de recurent, așa cum se solicită prin cererea de recurs, întrucât o atare sancțiune a reclamantului este oportună și legală doar în ipoteza în care reclamantul, prin demersul său judiciar, insistă în nominalizarea pârâtului ca atare, în ciuda apărărilor formulate de acesta sub aspectul lipsei calității procesuale pasive. Practic, prin respingerea acțiunii în acest context pentru lipsa calității procesuale pasive, s-ar tranșa asupra raportului juridic afirmat a sta la baza cererii, constatându-se că reclamantul nu a îndreptat acțiunea împotriva unei persoane care să fie obligată în cadrul raportului juridic afirmat.
Or, în speță, nu se poate modifica în acest sens sentința, întrucât nu se verifică această nominalizare a recurentului ca pârât de către reclamant. D., reclamantul a precizat că din eroare a considerat inițial că sediul unității școlare este în mun. C.-N., în fapt aceasta fiind din mun. Dej și ca urmare, pârâtul a fost indicat a fi C. local al mun. Dej, ca autoritate publică locală aunității administrativ teritoriale pe raza căreia se găsește unitatea de învățământ pârâtă.
Față de acest mod de conturare a cadrului procesual de către reclamant, cu respectarea principiului disponibilității, ce guvernează procesul civil, se constată că în urma admiterii recursului, se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru legala citare în cauză și pentru soluționarea litigiului în contradictoriu cu pârâții pe care reclamantul a înțeles cu adevărat a-i chema în judecată.
În drept, sunt incidente prevederile art. 312 alin. 1, 3 și 5 Cod proc.civ., raportat la art. 304 pct. 9 Cod proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite recursul declarat de pârâtul C. Local al municipiului C. împotriva sentinței civile nr. 3079 din (...) a Tribunalului C. pronunțate în dosar nr. (...), pe care o casează în totalitate și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din (...).
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I. T. D. C. G. C. M.
GREFIER, N. N.
Red.I.T./S.M.
2 ex./(...) Jud.fond.M.F.B.
| ← Decizia civilă nr. 86/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 3503/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
