Decizia civilă nr. 377/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 377/R/2011
Ședința publică din data de 1 februarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. C. G.
JUDECĂTOR: C. M. JUDECĂTOR: I. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de către pârâta S. OMV P. SA împotriva sentinței civile nr. 4860 din (...) pronunțată de T. B.-N. în dosar nr. (...) privind și pe reclamanta intimată D. A., având ca obiect litigiu de muncă - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta recurentei - avocat M. N. din cadrul Baroului B. N., lipsind reclamanta intimată.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de 25 noiembrie 2010 reclamanta, prin avocatul său, a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare.
La acest termen de judecată reprezentanta recurentei depune la dosar concluzii scrise, factură și extras de cont, arătând că nu are cereri de formulat în probațiune și solicitând cuvântul în susținerea recursului.
Intrebată de președintele completului de judecată reprezentanta recurentei precizează că data încetării contractului individual de muncă al reclamantei este data de 16 F. 2007.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, în principal casarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii introductive de instanță în principal ca fiind prescrisă și în subsidiar ca nefondată. Susține atât motivele recursului cât și considerentele expuse în concluziile scrise formulate. Solicită cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial conform facturii și extrasului de cont depuse la dosar, în baza contractului de asistență juridică nr. (...), contract al cărei anexă B se află în dosarul cu nr. (...) care ocupă poziția 26 pe rolul instanței la termenul de judecată de azi și unde sunt enumerate toate dosarele cu obiect similar care au termen de judecată azi.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Asupra recursului civil de față.
Prin sentinței civile 4860 din (...) pronunțată de T. B.-N. în dosar nr. (...), s-au respins ca neîntemeiate excepțiile necompetenței teritoriale, a nulității cererii de chemare în judecată, a lipsei calității procesuale active a reclamantului și a prescripției dreptului la acțiune privind drepturile bănești aferente anilor 2006 și 2007, s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune privind drepturile bănești aferente anului 2005 și, în consecință, s-a respins acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâtei SC OMV P. SA B., având ca obiect plata ajutorului material constând în contravaloarea cotei de
4.000 mc de gaze naturale pe anul 2005.
S-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de reclamantul D. A. împotriva pârâtei SC OMV P. SA B., și în consecință, pârâta a fost obligată să plătească reclamantului ajutorul material constând în contravaloarea a
4.000 mc de gaze naturale pentru anii 2006 și 2007, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație de la data scadenței și până la data plății efective.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 810 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut următoarele:
În ceea ce privește pretențiile aferente anului 2005, tribunalul a reținut că acestea sunt prescrise.
Pentru plata drepturilor salariale, art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii instituie un termen de prescripție de 3 ani, care curge de la data nașterii dreptului solicitat.
Ajutorul material solicitat se asimilează drepturilor salariale, astfel că trebuie să aibă un regim similar și sub aspectul termenului de prescripție.
De astfel, natura ajutorului solicitat, aceea de drept salarial, nu a fost contestată de reclamant, ci din contră, acesta a solicitat plata drepturilor salariale constând în contravaloarea cotei de gaz.
Dat fiind faptul că dispozițiile contractelor colective de muncă, la nivel de unitate și de ramură, nu indică o dată fixă din cursul anului în care ar fi trebuit achitat ajutorul material reprezentând cota de gaze naturale, înseamnă că trebuie luată în calcul pentru determinarea momentului de la care începe să curgă termenul de prescripție, cel mai târziu ultima zi din anul respectiv, ori în cazul anului 2005, ultima zi a fost data de 31 decembrie 2005.
Cum acțiunea reclamantului s-a promovat la data de 29 mai 2009, deci după expirarea termenului de 3 ani (care pentru pretențiile aferente anului 2005 s-a împlinit la (...)), tribunalul a constatat că pentru anul 2005 dreptul la acțiune al reclamantului s-a prescris.
T. a considerat că termenul de prescripție de 3 ani în acest caz nu se calculează de la expirarea a 150 zile necesare pentru închiderea anului financiar, întrucât pretențiile deduse judecății vizează drepturi salariale, fiind strâns legate de executarea unor dispoziții din contractele colective de muncă, fără legătură directă cu închiderea anului financiar la nivelul societății.
Pe de altă parte, se poate lesne observa că O. nr. 1752/2005, în prezent abrogat prin O. nr. 3., este aplicabil din 1 ianuarie 2006, astfel cădispozițiile sale nici nu pot fi incidente pentru anul 2005, adică pentru situații anterioare aplicabilității sale.
Potrivit art. 39 alin.1 lit. a Codul muncii salariatul are dreptul la salarizare pentru munca depusă, iar conform art. 40 alin. 2 lit. c din același cod, angajatorului îi revine obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă.
Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri conform art. 155 Codul muncii.
Potrivit art. 236 alin.4 Codul muncii, contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.
Executarea contractului colectiv este obligatorie pentru părți potrivit art. 243 alin.1, iar prevederile acestor contracte produc efecte față de toți salariații, indiferent de data angajării sau de afilierea lor la o organizație sindicală, conform art. 239 Codul muncii.
Potrivit dispozițiilor art. 238 alin. 1 Codul muncii, contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.
Față de aceste dispoziții legale ce reglementează drepturile salariaților la salarizare, respectiv obligațiile corelative ale angajatorului, precum și caracterele și efectele contractelor colective de muncă legal încheiate, tribunalul a constatat că reclamantul în calitate de fost salariat al pârâtei este îndreptățit să primească un ajutor material reprezentând contravaloarea a 4.000 mc de gaze naturale pentru anul 2006.
Potrivit art. 187 din C. colectiv de muncă la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze, pentru anul 2005, salariații agenților economici din industria petrolieră nominalizați în anexa nr. 1, în care este prevăzută și societatea pârâtă, vor primi anual un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale, în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază. Cuantumul și condițiile de acordare a acestui ajutor material vor fi stabilite prin contractele colective de muncă la nivel inferior.
Aceste dispoziții au fost reiterate și în contractele colective de muncă la nivel de ramură pentru anii (...).
În art. 176 alin. 1 din C. colectiv de muncă la nivelul unității pârâte, se prevedea inițial că fiecare salariat are dreptul la acordarea unui ajutor anual reprezentând contravaloarea a 4000 mc gaze naturale, iar modalitatea concretă de calcul urmează a face obiectul unui act adițional.
Însă ulterior, prin C. colectiv de muncă la nivelul unității pârâte din
1997 s-a prevăzut că începând cu data de 01 iunie 1997 ajutorul material anual reprezentând contravaloarea a 4000 mc gaze naturale, ce se acordă fiecărui salariat va fi inclus în salariul de bază. Modalitatea concretă de calcul va face obiectul unui act adițional la contract.
În contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii (...) s-a prevăzut la art. 176 alin. 1 că ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat prin CCM 1997.
Pârâta nu a contestat existența dreptului solicitat și nici nu a dovedit în concret includerea în salariul de bază a ajutorului material obiect al prezentului litigiu.
Atâta tip cât înscrierile din carnetul de muncă al reclamantului nu constată cu precizie creșteri salariale ca urmare a includerii suplimentării salariale pentru cota de gaz, deci cât timp explicitarea acestor creșterisalariale nu este indubitabil formulată pentru a face nefondată cererea, tribunalul a considerat că nu a fost făcută proba includerii contravalorii cotei de gaz în salariul de bază.
Pentru că pârâta nu a făcut proba necesară prin înscrisuri în condițiile art. 287 Codul muncii, instanța a constatat că acțiunea formulată reclamant este în parte fondată, respectiv pentru anii 2006,2007.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC OMV P. SAsolicitând, în primul rând casarea hotărârii, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe și, în subsidiar, modificarea hotărârii cu respingerea acțiunii promovată de reclamant, ca nefondată.
În primul rând, recurenta invocă faptul că a fost privată de dreptul la apărare, întrucât, deși la primul termen de judecată a solicitat încuviințarea probei cu expertiza contabilă, care urma să stabilească dacă ajutorul material reprezentând contravaloarea a 4000 mc de gaze naturale a fost sau nu inclus în salariul de bază al intimatului, prima instanță a respins această probă, însă în considerentele hotărârii pronunțate a reținut că angajatorul nu a făcut dovada certă că acest ajutor material a fost inclus în salariul de bază al salariaților.
Se mai invocă faptul că, în mod greșit prima instanță a soluționat excepția prescripției extinctive, întrucât cererea reclamantului nu reprezintă o acțiune pentru plata unor drepturi salariale izvorâte din contractul individual de muncă, ci reprezintă o acțiune pentru plata altor venituri decât drepturile salariale, venituri cerute în temeiul unui contract colectiv de muncă - ceea ce este evident, reclamantul nu invocă decât art. 187 din CCM Ramură/176 CCM P., nu contractul individual de muncă.
Prezenta acțiune se încadrează pe deplin, sub aspectul prescripției extinctive, în ipoteza art. 283 lit. e) C. muncii, fiind deci aplicabil termenul de prescripție de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune. In aceste condiții apreciază că acțiunea reclamantei este prescrisă.
În ceea ce privește fondul cauzei, recurenta arată că statuările primei instanțe în sensul ca pârâta nu i-ar fi acordat ajutorul material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale prevăzut de art.l87 alin.l din CCM la nivel de ramura pe anii 2005 - 2006, sunt nefondate.
Din ansamblul probațiunii administrate în cauza rezulta în mod cert că ajutorul constând în contravaloarea unei cote de gaze naturale a fost inclus în salariul de bază al salariaților.
Astfel, prin art.187 din CCM la nivel de ramura nr.288/2006 s-a stipulat ca: "salariații agenților economici nominalizați în Anexa nr./ pct.B, vor primi anual un ajutor material, egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale, iar prin art.178 din CCM la nivel de grup de unități din industria petroliera s-a stipulat ca: "salariații agenților economici nominalizați în Anexa l , vor primi anual un ajutor material, egal cu contravaloarea a 2.500
- 4.000 m.c. de gaze naturale. Cuantumul și condițiile de acordare vor fi stabilite prin contractele colective de munca la nivele inferioare".
Prin art.176 din CCM la nivel de unitate (P.), se prevede ca la nivelul P., ajutorul social con stand in plata contravalorii cotei de gaze naturale a fost compensat prin contractul colectiv de munca pe anul 1997. Aceasta împrejurare rezulta din adresa IP nr.1721/18.06. 1 997 prin care S. P. au fost înștiințate cu privire la majorarea veniturilor salariale cu un coeficient mediu de 1,27, iar prin adresa IP nr.1738/(...) s-a revenit cu precizarea ca respectivul coeficient de 1,27 se va aplica la salariile de baza ale personalului după primirea fondurilor de salarii defalcate și aprobate de conducere.
Prin adresa nr.1818/(...) alin.2 semnată de reprezentantul P. SA și reprezentantul F.S.L.J. P. se comunică S. P. următoarele: "calculul fondului de salarii repartizat s-a făcut pe baza coeficientului de majorare mediu pe P. SA, care cuprinde și prevederile art.176(l) din contractul colectiv de muncă în vigoare ".
Din această probațiune rezultă în mod evident faptul ca începând cu data de (...) de comun acord cu sindicatul, salariile de baza individuale au fost renegociate sau reașezate, după caz, în limita fondului disponibil, incluzând contravaloarea ajutorului reprezentând cota de gaze. P. semnatare ale contractului colectiv de muncă, au agreat majorarea salariilor brute de baza individuale cu un coeficient de 1,27 în medie, creșterea având ca și componentă contravaloarea cotei de gaze. La nivelul anilor 1998 și următorii, suma aferentă ajutorului privind cota de gaze a fost majorată implicit ori de câte ori au fost majorate salariile SC"P." SA.
Mai precizează că această împrejurare rezultă în mod expres din conținutul art.176 alin.1 din CCM la nivel de P. în care s-a stipulat că ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat prin C..
Recurenta mai arată că, începând cu anul 1997 prezentul articol a rămas fără obiect, având în vedere că acest ajutor nu se mai acordă salariaților, fiind inclus în salariu și va rămâne așa până când P. și FSLI vor conveni altfel.
Imprejurarea că după anul 1997 nu au mai existat negocieri între P. și sindicat cu privire la acordarea separată a acestui ajutor, demonstrează cu prisosință faptul că acesta a fost inclus în salariul de bază al salariaților.
S-a mai susținut că statuările instanței fondului în sensul că reclamanta nu a făcut dovada că a inclus în salariul de bază acest ajutor, sunt nefondate și ele sunt contrazise de probele administrate în cauză.
Recurenta mai arată că majorările salariale reprezentând cota de gaze s-au menționat și în contractul de muncă al salariatului. Prin decizia de încetare a contractului de muncă s-au stabilit și drepturile salariale de care a beneficiat reclamantul (a) în momentul disponibilizării , iar reclamantul(a) nu a contestat această dispoziție.
Consideră că prin soluția de admitere a acțiunii reclamantului( ei) instanța a modificat în mod implicit și dispoziția de încetare a contractului de muncă a acestuia în partea privitoare la despăgubirile acordate.
Analizând recursul formulat de pârâta SC OMV P. SA, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Curtea reține că acesta este fondat , pentru următoarele considerente:
Analizând primul motiv de recurs invocat în cauză, cel privind faptul că recurenta a fost privată de dreptul la apărare, se reține că acesta este fondat.
Astfel, la termenul de judecată din data de (...), recurenta-pârâtă a solicitat administrarea probei cu expertiza contabilă pentru a se stabili cuantumul acestui drept și dacă ajutorul material reprezentând cota de gaze naturale a fost inclus în salariul de bază al salariaților.
Prin încheierea pronunțată în acea ședință publică, prima instanță a respins, ca nefiind utilă cauzei, solicitarea recurentei de efectuare a unei expertize contabile, „întrucât prin modul de formulare a obiectului acțiunii, acesta este suficient de determinat"; .
Curtea reține astfel că prima instanță a analizat, prin prisma disp.art.167 alin.1 Cod. proc. civilă, dacă proba cu expertiza contabilă este utilă soluționării prezentei cauze, doar analizând prima teză probatorieformulată de către angajatorul-pârât, respectiv cea privind stabilirea câtimii obiectului cererii, nu și cea privind includerea ajutorului material reprezentând cota de 4000 mc de gaze naturale în salariile de bază ale angajaților începând cu anul 1997.
Astfel, prima instanță a încălcat atât dreptul recurentei-pârâte la apărare, cât și disp.art.268 alin.4 Cod.proc.civilă, care prevăd că orice dispoziție luată de către instanță prin încheiere trebuie motivată.
În speță, rezultă cu certitudine că încheierea tribunalului din data de (...) nu cuprinde nicio motivare privind respingerea probei cu expertiza contabilă având ca teză probatorie includerea ajutorului material reprezentând cota de 4000 mc de gaze naturale în salariile de bază ale angajaților.
Curtea constată că încălcarea acestor dispoziții legale, precum și a disp.art.129 alin.5 Cod.proc.civilă, au condus de fapt la necercetarea fondului cauzei de către prima instanță, care, deși a respins această probă solicitată de către recurentă, a sancționat prin hotărârea pronunțată angajatorul, în temeiul disp.art.287 Codul muncii, tocmai pentru faptul că nu ar fi probat „concret";, cu certitudine, că ajutorul material reprezentând cota de 4000 mc de gaze naturale ar fi fost inclus în salariile de bază ale angajaților.
Constatând că prima instanță a încălcat dreptul la apărare al recurentei, ce include și dreptul de a-și proba susținerile formulate în apărare și nu a cercetat astfel fondul cauzei în ceea ce privește aspectul esențial în prezenta acțiune, respectiv includerea ajutorului material reprezentând cota de 4000 mc de gaze naturale în salariile de bază ale angajaților, reține că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, în scopul administrării tuturor dovezilor utile cauzei, solicitate de către părți în termen procedural.
Aceste considerente fac de prisos analizarea în acest cadru procesual a celorlalte motive de recurs invocate în cauză, acestea urmând însă a fi avute în vedere în rejudecarea cauzei.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea, în temeiul art.312 alin.2 C.pr.civ., va admite recursul, va casa hotărârea și conform alin.5 al aceluiași articol va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de pârâta SC OMV SA P. împotriva sentinței civile nr.4860 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui B.-N., pe care o casează și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi , (...).
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
D. C. G. C. M. I. T.
GREFIER,
N. N.
Red./ Tehnored.:C.M.;
2 ex.- (...);
Jud. fond:- T. B.-N.:-M. L. B.;
-C. Născuțiu.
| ← Decizia civilă nr. 5318/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 3246/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
