Decizia civilă nr. 3913/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 3913/R/2011
Ședința publică din data de 26 octombrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S.-C. B.
JUDECĂTORI: I.-R. M.
G.-L. T. G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții P. M., A. J., S. M., A. M. C., B. C. R., B. N., B. S. S., D. L., G. C. L., G. V., I. I. M., I. G., K. D. A., M. R., M. E., M. M., M. A. L., M. A. T., N. C., P. ANA, P. S. M., O. L., P. ANA, P. A. S., P. F. A., S. A. I., S. M., S. F., T. M., T. S. M., V. M., G. E., B. M., C. F., G. L., L. A., P. M., B. E., N. A., C. M., P. L. împotriva sentinței civile nr. 1087 din 31 mai 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați TRIBUNALUL MARAMUREȘ, CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 20 septembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul MFP a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică și judecarea cauzei în lipsă.
Totodată, se constată că la data de 21 septembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamanții recurenți au depus motivele de recurs.
De asemenea, se mai constată că la data de 10 octombrie 2011 și pârâta C. de A. C. a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii atacate și judecarea cauzei în lipsă.
Având în vedere că prin întâmpinările formulate s-a solicitat judecarea în lipsă, cauza fiind în stare de judecată, rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 1087 din (...) a T. M. pronunțată în dosarul nr. (...), a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul
Finanțelor Publice.
A fost respinsă excepția necompetenței materiale a T. M. invocată de C. de
A. C.
A fost respinsă în totalitate acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanții reclamanții P. M., A. J., S. M., A. M. C., B. C. R., B. N., B. S. S., D. L., G. C. L., G. V., I. I. M., I. G., K. D. A., M. R., M. E., M. M., M. A. L., M. A. T., N. C., P. Ana, P. S. M., O. L., P. Ana, P. A. S., P. F. A., S. A. I., S. M., S. F., T. M., T. S.
M., V. M., G. E., B. M., C. F., G. L., L. A., P. M., B. E., N. A., C. M., P. L., împotriva pârâților Tribunalul Maramureș, C. de A. C., Ministerul Justiției și
Ministerul Finanțelor Publice B., pentru plata unor despăgubiri reprezentând diferența de salariu acordat anterior Legii nr. 118/2010 și salariul actual, pe perioada (...)-(...), și pe viitor precum și plata diferenței dintre indemnizația de concediu cuvenită anterior intrării în vigoare a Legii nr.118/2010 și indemnizația de concediu acordată efectiv.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în ceea ce privește excepțiile invocate, raportat la art. 137 C.pr.civ., următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de
Ministerul Finanțelor Publice instanța a apreciat-o ca fiind neîntemeiată pentru următoarele motive:
Ministerul Finanțelor Publice în virtutea art. 19 din L. nr. 500/2002 are atribuții de a pregăti proiectele legilor de rectificare bugetară. Ministerul
Finanțelor Publice alocă sumele necesare efectuării plății, astfel încât deși nu este implicat direct în raporturi juridice, se impune chemarea în judecată pentru opozabilitatea hotărârii, pentru a se putea executa hotărârea, ceea ce justifică calitatea sa procesuală pasivă.
Reclamanții deși au fost de acord cu admiterea excepției de necompetențămaterială a T. M. solicitând trimiterea dosarului la C. de A. B. -. contencios administrativ, nu au formulat plângere împotriva hotărârii date de C. C. de A. C., ce urmează a fi soluționată conform art. 27 alin.2 din anexa VI la L. nr. 3. „. hotărârii colegiului de conducere a C. de A. se poate face plângere în 30 zile de la data comunicării la secția de contencios administrativ";.
Obiectul cererii lor rezultă clar și explicit în precizarea de acțiune de la fila
64- drepturi salariale în temeiul raporturilor juridice avute cu angajatorul bazate pe prevederile C. muncii, acțiunea lor fiind una de competența secției litigii de muncă a T. M..
În drept se invocă art. 60 alin.4 din L. nr. 567/2004, 474 Cod civil, C., art. 6 din CEDO.
Cererea reclamanților nu este întemeiată pe dispozițiile art. 27 alin.2 din anexa VI la L. nr. 3. și nu constituie o plângere în sensul dispozițiilor legale sus menționate. A da o altă interpretare cererii reclamanților ar însemna o schimbare vădită a obiectului cererii ce nu poate fi primită câtă vreme reclamanții nu și-au precizat în acest sens acțiunea respectiv plângerea întemeiată pe dispozițiilor art. 27 alin.2 din anexa VI la L. nr. 3..
Pentru aceste considerente excepția de necompetență materială a T. M. a fost respinsă ca nefondată.
Pe fondul cauzei, s-a reținut:
Reclamanții sunt personal auxiliar de specialitate și personal conex în cadrul Judecătoriei B. M..
Potrivit Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizațiile lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale, precum și alte drepturi în lei sau valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 3. și a OUG nr. 1. privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.
Cu privire la argumentele reclamanților referitoare la nelegalitatea măsurii de restrângere a drepturilor salariale și la netemeinicia fundamentării acestor măsuri pe prevederile art. 53 din Constituția României s-a reținut că dispozițiile Legii nr. 118/2010 au făcut obiectul controlului de neconstituționalitate. Curtea C onstituțională s-a pronunțat asupra sesizărilor formulate prin D. nr. 872, respectiv 874 din anul 2010 și a stabilit acordul prevederilor art.1-8 și 10-17 din lege cu cele ale C.i României.
Argumentele menționate de reclamanți respectiv neconformitatea măsurii cu dreptul intern și cu Constituția României sunt nefondate, diminuarea salariului, arată Curtea Constituțională în deciziile sus-menționate, constituie o restrângere a unui drept constituțional care se poate realiza numai în condițiile strict și limitativ prevăzute de C. în art. 53, condiții care, în împrejurările în care a fost edictată L. nr.118/2010, se află îndeplinite.
Nu sunt fondate nici susținerile reclamanților privitoare la neconcordanța dispozițiilor Legii nr. 118/2010 cu dispozițiile dreptului intern, art. 164 Codul muncii sau din diverse alte acte internaționale ratificate de R., conform cărora diminuarea drepturilor salariale nu poate fi făcută decât în cazurile și condițiile prevăzute de lege, având în vedere statuările C. Constituționale asupra îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 53 teza privind securitatea națională, din
Constituția României, care permite restrângerea unor drepturi.
De asemenea instanța a apreciat că în speță nu s-a produs o încălcare a prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1, măsura reducerii salariului cu 25% în temeiul art. 1 alin.1 din L. nr. 118/2010 pe o perioadă determinată intrând în marjă de apreciere a statului cu privire la reglementarea politicilor sociale și economice.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanții solicitând casarea hotărârii, trimiterea cauzei instanței competente, iar pe cale de consecință admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
În motivarea recursului reclamanții au arătat că hotărârea pronunțată fiind lipsită de temei legal, dată cu încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe și cu încălcarea esențială și aplicarea greșită a legii.
În fapt, prin D. nr. 233 pronunțată în data de (...) de C. de A. C. s-a decis ca, în perioada 03 iulie-3l decembrie 2010, cuantumul brut al salariilor, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale ale personalului auxiliar de specialitate, personalului conex, funcționarilor publici și personal contractual de la instanțele arondate C. de A. C., stabilite în conformitate cu dispozițiile Legii - cadrul nr. 3. privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale Ordonanței de urgență a G. nr. 1. privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.
Împotriva acestei decizii reclamanții au formulat contestație soluționată prin H. nr. 4. pronunțată în data de 3 septembrie 2010 de C. de C. al C. de A. C. prin care s-au respins contestațiile formulate de reclamanții din prezenta cauză împotriva Deciziei nr.233.
Împotriva Hotărârii nr. 4. pronunțată în data de 3 septembrie 2010 de C. de C. al C. de A. C. se poate face plângere în termen de 30 de zile de la data comunicării.
În data de 1 octombrie 2010, reclamanții-recurenți au formulat cerere de chemare în judecată, precizată ulterior, cerere înregistrată la Tribunalul Maramureș sub dosar nr. (...), împotriva măsurii luate prin H. nr. 4. de respingere a contestațiilor împotriva Deciziei nr. 233 prin care li s-au diminuat drepturile salariale cu 25 %.
Chiar dacă cererea de chemare în judecată nu a fost denumită expres plângere împotriva Hotărârii nr. 4., hotărâre care de altfel nu le-a fost comunicată la data introducerii cererii, prin această cerere de chemare în judecată au contestat măsura diminuării cu 25% a drepturilor salariale, fiind nemulțumiți de această măsură.
În baza rolului activ instanța trebuia să pună în discuția părților dacă acțiunea sau precizarea de acțiune constituie o plângere împotriva Hotărârii nr.
4. a C.ui de C. al C. de A. C. sau constituie o acțiune întemeiată pe codul muncii.
Așa după cum arată și C. de A. C., prin răspunsul la precizarea de acțiune depus la dosar, "din conduita reclamanților descrisă mai sus, precum și observând prevederile din Anexa VI la L. 3., rezultă că în fapt prezenta cerere reprezintă o plângere în sensul art. 29 alin. (2) din Anexa VI la legea menționată, iar competența de soluționare a cererii aparține Secției de contencios administrativ a C. de A. B.", solicitând trimiterea prezentului dosar către C. de A. B., Secția de contencios administrativ și fiscal, spre competentă soluționare a cauzei.
Pentru motivele mai sus arătate solicită admiterea excepției necompetenței materiale a T. M. și declinarea competenței de soluționare a cauzei C. de A. B. Pe fondul cauzei solicită admiterea acțiunii pentru motivele invocate în acțiunea așa cum a fost precizată.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și adispozițiilor legale incidente, C. reține că recursul este fondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Reclamanții sunt personal auxiliar de specialitate și personal conex în cadrul Judecătoriei B. M..
Prin prezentul demers judiciar, reclamanții au înțeles să conteste măsura diminuării drepturilor salariale, dispusă în temeiul art. 1 din L. nr. 118/2010, solicitând obligarea pârâților Tribunalul Maramureș, C. de A. C. și Ministerul
Justiției la plata diferențelor salariale dintre salariul acordat anterior aplicării acestui act normativ și salariul actual, începând cu data de 3 iulie 2010.
Pârâta C. de A. C. prin răspunsul la precizarea de acțiune a reclamanților, f.195 dosar fond, a invocat excepția necompetenței materiale a T. M. în soluționarea prezentei cauze în temeiul art. 27 din anexa VI a Legii nr. 3..
Având în vedere poziția procesuală expresă a reclamanților, exprimată prin notele de ședință depuse la dosarul cauzei pentru termenul de judecată din data de (...), în sensul admiterii excepției invocată de pârâtă, coroborat cu demersurile concrete efectuate de reclamanți ulterior punerii în aplicare a măsurii dispuse de C. de A. C. privind diminuarea drepturilor salariale, se constată că în mod greșit prima instanță a respins excepția necompetenței materiale pentru simplul motiv că obiectul acțiunii, astfel cum acesta rezultă din precizarea de acțiune (f. 64 dosar), intră în sfera raporturilor juridice reglementate de C. și vizează raporturile directe între salariat și angajator, ignorând prevederile art. 27 din anexa VI a Legii nr. 3., normă specială cu caracter derogator de la norma generală în materie.
Astfel, prin D. nr. 233/(...) a C. de A. C. cuantumul brut al salariilor, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale ale personalului auxiliar de specialitate, personalului conex, funcționarilor publici și personal contractual de la instanțele arondate C. de A. C., stabilite în conformitate cu dispozițiile Legii - cadrul nr. 3. privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale Ordonanței de urgență a G. nr. 1. privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, s-au diminuat cu 25%, pentru perioada 03 iulie-3l decembrie 2010.
Împotriva acestei decizii reclamanții au formulat contestație soluționată prin H. nr. 4. pronunțată în data de 3 septembrie 2010 de C. de C. al C. de A. C. prin care s-au respins contestațiile formulate de reclamanții din prezenta cauză împotriva Deciziei nr. 233/2010.
Potrivit dispozițiilor art. 27 din anexa VI a Legii nr. 3., în vigoare pentru perioada la care se referă pretențiile deduse judecății, „(1) Personalul auxiliar de specialitate și personalul conex al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariale poate face contestație, în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei de stabilire a drepturilor salariale, la colegiul de conducere al curții de apel sau, după caz, la colegiul de conducere al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea persoana în cauză ori, după caz, al Direcției Naționale Anticorupție, al Direcției de I. a I. de C. O. și T., la colegiul de conducere al Î. C. de C. și Justiție sau al P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție. C. se soluționează în termen de cel mult 30 de zile. (2) Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Î. C. de C. și Justiție, pentru hotărârile colegiului de conducere al Î. C. de C. și Justiție, sau, după caz, a C. de A. B., pentru celelalte hotărâri. Hotărârile pronunțate sunt irevocabile.";
Este adevărat că prin acțiunea formulată de reclamanți, ulterior precizată, nu se arată în mod expres că aceștia au înțeles să conteste H. nr. 4. dată de C. de C. al C. de A. C. în soluționarea contestației împotriva Deciziei nr. 233/2010, în baza căreia s-a luat măsura diminuării drepturilor salariale, însă, având în vedere poziția procesuală exprimată de reclamanți în fața primei instanțe coroborată cu depunerea la dosarul cauzei a celor două hotărâri emise de C. de A. C. în conformitate cu prevederile Legii nr. 3., instanța ar fi trebuit să dea eficiență prevederilor legale cu caracter special conținute la art. 27 alin. 2 din Anexa VI a actului normativ menționat.
Așa fiind, față de considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 304 pct. 3 coroborat cu art. 312 alin. 6 C.pr.civ., va admis recursul declarat de reclamanți cu consecința casării sentinței atacate și trimiterii cauzei spre competentă soluționare în primă instanță la C. de A. B. - Secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanții P. M., A. J., S. M., A. M. C., B. C. R., B. N., B. S. S., D. L., G. C. L., G. V., I. I. M., I. G., K. D. A., M. R., M. E., M. M., M. A. L., M. A. T., N. C., P. ANA, P. S. M., O. L., P. ANA, P. A. S., P. F. A., S. A. I., S. M., S. F., T. M., T. S. M., V. M., G. E., B. M., C. F., G. L., L. A., P. M., B. E., N. A., C. M., P. L. împotriva Sentinței civile nr. 1087 din (...) a T. M. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o casează în tot și trimite cauza spre competentă soluționare în primă instanță C. de A. B. - Secția contencios administrativ și fiscal.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 26 octombrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECATORI S .-C. B. I.-R. M. G.-L. T.
G.
G. C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond: C. M.
← Decizia civilă nr. 2535/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 3741/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
---|