Decizia civilă nr. 4862/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4862/R/2011
Ședința publică din data de 23 noiembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: G.-L. T.
S.-C. B.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta T. C. M. împotriva sentinței civile nr. 4044 din 20 iunie 2011, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat M. R.-O., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul intimat, lipsă fiind pârâta recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 22 noiembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței pârâta recurentă a depus la dosar un script prin care solicită judecarea în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 137 alin. 1 C.pr.civ., raportat la prevederile art. 215 din Legea nr. 62/2011, invocă excepția tardivității recursului.
Reclamantul intimat solicită admiterea excepției invocate și constatarea tardivității recursului formulat de pârâtă.
Cauza fiind în stare de judecată, rămâne în pronunțare asupra excepției invocate.
C U R T E A A supra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4044/(...), pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr.
(...), s-a admis cererea formulată de reclamantul M. R. O., în contradictoriu cupârâta T. C. M. - întreprinzător individual cu sediul în L. - CUI - Registrul Comerțului - 26782750, care a fost obligată la plata sumei de 2675 lei reprezentând c/v salarii nete restante aferente lunilor iulie-noiembrie 2010.
S-a respins ca nefondată cererea reconvențională formulată de pârâta reconvențională privind plata sumei de 3.200 lei
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele: Potrivit mențiunilor din cartea de muncă, reclamatul a fost angajat al firmei pârâte începând cu data de (...) - până în (...) (f.6) când a încetat raporturile contractuale conform art.65 (1) din Codul muncii.
La baza mențiunilor din cartea de muncă stă Decizia 17 ((...),f.19).
Au fost depuse la dosar statele de plată aferente lunilor iulie 2010 - noiembrie 2010 - potrivit cărora reclamantul avea un venit net lunar de 544 lei fără însă a se face dovada ridicării lor de reclamant.
De altfel și pârâta recunoaște în întâmpinare că nu a achitat salariul angajatului său, motivând că acesta - a produs lipsuri în unitate ca urmare a faptului că juca la aparatele din gestiunea sa.
Potrivit prev.art.154 alin.2, art.161 alin.1 și 164 alin.1 din Codul muncii, pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani, care se plătește cel puțin odată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă și asupra căruia nu poate opera nici o reținere decât în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.
Apărările pârâtei - că angajatul său are lipsuri în gestiune și datorează și el o sumă de bani nu poate fi reținută atâta vreme cât nu s-a făcut dovada eventualului prejudiciu.
Prin urmare, a fost admisă cererea formulată de reclamantul M. R. O. în contradictoriu cu pârâta T. C. M., întreprinzător individual, care a fost obligată la plata sumei de 2675 lei reprezentând c/v salarii nete restante aferente lunilor iulie-noiembrie 2010.
S-a mai reținut că pârâta, prin cerere reconvențională a solicitat obligarea reclamantului să-i plătească suma de 3.200 lei reprezentând prejudiciul produs.
Reclamantul nu a recunoscut existența prejudiciului, iar procesul verbal provenit de la firma - SC E. Rom SRL prin care se susține existența prejudiciului
- nu este edificator în cauză.
Conform prev.art.1169 cod civil - cel ce face o propunere în fața judecății - trebuie să o și dovedească. Pârâta nu a probat faptul că reclamantul este cel care i-a cauzat un prejudiciu, astfel că cererea pârâtei a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta T. C. M., solicitând admiterea recursului și casarea hotărârii atacate, cu trimiterea cauzei pentru rejudecare, sau modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamantului în tot sau în parte.
În motivarea recursului a arătat că prin sentința atacată a fost obligată la plata salariilor neplătite pentru lunile iulie-noiembrie, deși reclamantul a cerut prin cererea de chemare în judecată salariile pe ultimele patru luni, care însumează maxim 2131 lei.
S-a mai arătat că în mod greșit a reținut instanța de fond că nu a făcut dovada prejudiciului pe care reclamantul i l-a provocat, deși a depus la dosar procesul verbal partea societății care i-a pus la dispoziție jocurile. Chiar și în cazul în care prejudiciul nu ar fi fost creat de reclamant, acesta, în calitate de gestionar, avea obligația să supravegheze aparatele și să nu permită nimănui să joace fără a plăti sau a sustrage bani din ele.
Analizând cu prioritate excepția tardivității formulării recursului invocată din oficiu, Curtea o găsește întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 215 din Legea nr. 62/2011, hotărârile pronunțate de instanțele de fond în materia conflictelor individuale de muncă sunt supuse recursului în termen de 10 zile de la comunicare.
Nedeclararea recursului în termenul prevăzut de lege atrage, conform art. 103 Cod procedură civilă, decăderea din dreptul de a mai exercita această cale de atac.
Curtea constată că hotărârea pronunțată în cauză de Tribunalul Sălaj a fost comunicată pârâtei la data de (...), astfel cum rezultă din dovada de comunicare de la fila 34 din dosarul de fond, iar recursul a fost formulat la data de (...), conform ștampilei datate a oficiului poștal de pe plicul aflat la fila 6 din dosar, după expirarea termenului imperativ prevăzut de lege, ultima zi dedepunere a recursului fiind data de (...), conform prevederilor art. 101 alin. 1 Cod procedură civilă.
Întrucât termenul de recurs este un termen imperativ, legal și absolut,
Curtea reține că, chiar dacă termenul de recurs a fost menționat greșit în hotărârea T.ui S., câtă vreme recurenta a declarat recursul după împlinirea termenului prevăzut de lege și nu a formulat o cerere de repunere în termen, sancțiunea decăderii nu poate fi evitată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. 1 cod proc. civ. coroborat cu art. 215 din Legea nr. 62/2011, Curtea va respinge recursul ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâta T. C. M. împotriva sentinței civile nr. 4044 din 20 iunie 2011 a T.ui S., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 noiembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI I .-R. M. G.-L. T. S.-C. B.
GREFIER G . C.
Red.GLT/dact.MS
2 ex./(...)
← Decizia civilă nr. 4337/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 3524/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
---|