Decizia civilă nr. 4882/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. (...)

D. CIVILĂ NR. 4882/R/2011

Ședința publică din data de 23 noiembrie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M. JUDECĂTORI: G.-L. T.

S.-C. B. GREFIER: G. C.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta SC S. DE S. ȘI I. F. B. SA împotriva sentinței civile nr. 2270 din 2 mai 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. M., având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantei recurente, av. P. C. și pârâta intimată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care,

Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul reclamantei recurente solicită admiterea recursului în baza actelor de la dosar și pentru motivele invocate prin cererea de recurs, fără cheltuieli de judecată.

Pârâta intimată solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică, pentru motivele invocate prin întâmpinarea formulată, fără cheltuieli de judecată.

C U R T E A A supra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 29 septembrie 2010 pe rolul T. C. reclamanta S. S. DE S. ȘI I. F. B. S. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză să dispună obligarea pârâtei C. M. la plata sumei de

119.789,99 lei reprezentând despăgubiri, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâta a fost angajată a societății începând cu data de (...), desfășurând operațiuni de informare a clienților privind operațiunile de „. în marjă";, „modificări ale marjelor"; și alte operațiuni legate de piața financiar - bursieră „FUTURES";.

Prin modul defectuos de îndeplinire a sarcinilor de serviciu, pârâta a cauzat solduri negative în conturile unor clienți, sume ce au fost acoperite de societate. P. repararea prejudiciului recunoscut de către pârâtă, reclamanta a pus la dispoziția acesteia o sumă de bani în vederea efectuării unor tranzacții cu derivate pentru acoperirea daunelor. Reclamanta a învederat că pârâta nu a recuperat prejudiciul, ci din contră, a cauzat alte debite negative.

Reclamanta a mai arătat că sunt îndeplinite condițiile de existență a răspunderii patrimoniale, respectiv calitatea de salariat, fapta ilicită săvârșită în legătură cu munca sa și prejudiciul cert, real și material.

Pârâta a formulat întâmpinare solicitând în principal disjungerea acțiunii în ce privește pretențiile în cuantum de 41.939,60 lei și declinarea competenței în favoarea Judecătoriei C.-N., invocând în acest sens excepția necompetenței materiale a T. C., excepție asupra căreia instanța s-a pronunțat în sensul respingerii, la termenul din 08 februarie 2011.

Cu privire la fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că prejudiciul solicitat nu i se poate imputa, nefiind întrunite cumulativ condițiile de fond pentru angajarea răspunderii patrimoniale.

Prin sentința civilă nr. 2270/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a respins acțiunea formulată de către reclamanta S. S. B. S., în contradictoriu cu pârâta C. M., având ca obiect un litigiu de muncă.

P. a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că pârâta a fost angajată a societății reclamante în baza contractului individual de muncă nr. 7. octombrie 2004 în funcția de broker, raporturile de muncă încetând la data de

(...) în temeiul art. 79 C. Muncii, prin D. nr. 2595/(...).

În situația unui astfel de conflict de drepturi, instanța, soluționând acțiunea formulată de societatea reclamantă, verifică în primul rând existența cumulativă a elementelor de angajare a răspunderii patrimoniale, și anume prejudiciul, sub toate caracteristicile sale (efectiv, real, cert, actual, material și nereparat), fapta ilicită, raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, precum și vinovăția.

În ce privește prejudiciul înregistrat de reclamantă, instanța a reținut că acesta nu îndeplinește condițiile de valabilitate, neavând caracter efectiv, real, cert, actual și nereparat. A., suma de 119.789,99 lei nu rezultă dintr-un act contabil al societății ori dintr-o expertiză contabilă autorizată, neavând caracter cert, aceasta fiind cuantificată prin diferite înscrisuri centralizatoare redactate unilateral de către reclamantă.

Sub aspectul vinovăției, instanța a apreciat că ea nu poate fi reținută în sarcina pârâtei. E. de notorietate coeficientul de risc în activitatea bursieră. Pierderile sau câștigurile obținute de broker în conturile clienților depind în mare măsură de diverși factori, ce exced voinței ori cunoștinței celui care operează acest tip de activitate. A., pierderile pot fi cauzate de diverși factori economici, mai cu seamă, că cele constatate în speță, au fost înregistrate în perioada de început a crizei economice.

În condițiile în care aceste cauze nu au fost îndepărtate, astfel încât să reiasă cu certitudine vinovăția pârâtei, condițiile de angajare a răspunderii patrimoniale nu pot fi apreciate ca fiind îndeplinite.

Mai mult chiar, răspunderea patrimonială nu există nici sub aspectul raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu. A., în ce privește contul numitului S. M., instanța a reținut că raporturile contractuale între acesta și reclamantă au fost încheiate printr-o altă persoană pentru societate, reclamanta nefăcând nicio dovadă în ce privește implicarea pârâtei în administrarea contului acestui client.

Având în vedere că potrivit prevederilor art. 270 C. Muncii, numai îndeplinirea cumulativă a condițiilor privind calitatea de salariat, fapta ilicită, prejudiciu, raport de cauzalitate și vinovăție, poate atrage răspunderea patrimonială a salariatului și dat fiind că lipsa oricăreia atrage înlăturarea răspunderii, instanța a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta S. de S. și I. F. B. S., solicitând casarea hotărârii atacate si reținerea cauzei spre judecare urmând a dispune admiterea acțiunii introductive a SC S. B. SA. Cu cheltuieli de judecată.

Recurenta critică hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că printre obligațiile pârâtei care derivau din fisa postului si din contractul individual de munca se numără și cele privind "evitarea oricărei fapte care ar putea aduce prejudicii societății", "răspunderea de ordinele date pe clienții săi fara a avea acoperire in numerar", precum si "ridicările de numerar pe clienți înainte de a fi in decontare".

Prin modul defectuos in care a efectuat tranzacții cu instrumente derivate pe B. M. - F. si de M. S. pârâta a cauzat solduri negative in conturile clienților.

Consideră recurenta că instanța de fond a apreciat general si foarte vag limitele si responsabilitățile pârâtei.

Fapta pârâtei este generată de operațiuni speculative fara numerar pe conturile clienților, pârâta încălcând reglementările legale si cele prevăzute in contractul individual de munca.

Recurenta menționează că fapta ilicita a angajatei C. M. constă în aceea că a operat pe conturile clienților tranzacționând pe conturile acestora fara a le cere acordul încălcând prevederile fisei postului, in special cele menționate la pct. II lit. A. sublit. m) „răspunzând de ordinele date pe clienții săi fara a avea acoperire in numerar si de ridicare de numerar pe clienții lui înainte de a fi in decontare";. La aceasta se adăuga încălcarea pct. II lit. A sub. e, f, g, h in coroborare cu cele de la lit. m.

In fapt, decontarea tranzacțiilor se face printr-un cont dedicat de decontare unde S. B. SA trebuie sa aibă fondurile necesare asigurării decontării. Acest cont este deschis de către societate in banca de decontare si este alimentat pe baza rapoartelor de tranzacționare emise de către bursa. Decontarea se realizează la nivel global, urmând ca ulterior efectuării decontării, S. B. SA să aloce pe fiecare client suma debitoare sau creditoare in funcție de informațiile furnizate de către bursa in format electronic. Alocarea tranzacțiilor si implicit a sumelor cuvenite sau datorate clienților/de către clienți se face pe baza ordinelor de tranzacționare ale clienților, executate prin intermediul sistemului de tranzacționare al bursei. Identificarea si alocarea ordinelor se face pe baza contului de bursa al clientului, cont deschis in sistemul de tranzacționare pe baza CNP-ului clientului.

In cazul in care un client cumpărător nu isi onorează obligația de a achita către societate contravaloarea acțiunilor cumpărate [așa cum este cazul de față - anume A.-ul M. C. operand pe contul lor fara acordul acestora], societatea este obligata prin regulamentele C. si ale Bursei in vigoare, sa achite contravaloarea acțiunilor achiziționate de către client, urmând apoi ca pentru recuperarea prejudiciului produs ca urmare a neachitării acțiunilor achiziționate sa se îndrepte fie împotriva clientului, fie împotriva persoanei care a gestionat contul clientului (A./ADEL) in funcție de existenta sau nu a ordinelor de vânzare- cumpărare.

Sub aspectul legăturii de cauzalitate fapta - prejudiciu arată că, datorita faptului ca acești clienți nu au semnat ordine de tranzacționare sau nu au solicitat operațiuni de tranzacționare in marja-cu grad ridicat de risc, societatea SC S. B. SA a trebuit sa acopere aceste minusuri de pe conturile clienților astfel ca s-a produs un prejudiciu, cert, lichid si exigibil. Potrivit fisei postului, in situația in care se realizează operațiuni fara acoperire in numerar răspunde direct Agentul A. care a operat pe acel cont, el fiind cel chemat sa verifice daca exista un disponibil bănesc in conturile societății.

Prejudiciile au fost acoperite de către SC S. B. SA. Din contul aflat in banca de decontare, societatea SC S. B. SA a trebuit sa acopere, conformreglementarilor bursiere toate tranzacțiile realizate fara acoperire. Rațiunea acestor tranzacții pe conturile clienților era in cele mai multe din cazuri realizarea rulajului de tranzacționare care genera un comision mai mare. Daca se achiziționează acțiuni la un preț si in termen de 24 de ore sau 48 de ore se vând la un preț mai mare, A.-ul este acoperit putând aduce diferența de bani prin compensare, dar daca valoarea acțiunilor scade acest lucru nu mai este realizabil.

Recurenta consideră că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii patrimoniale a pârâtei, subliniind că pentru stabilirea răspunderii patrimoniale, caracterul ilicit al faptei se analizează în raport cu obligațiile de serviciu, iar prejudiciul este real și cert atât în ceea ce privește existența cât și evaluarea sa, fiind determinat pe baza unor analize economice concrete.

Intimata pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerearecursului, arătând că reclamanta nu a făcut dovada unui prejudiciu efectiv pe conturile invocate, iar sub aspectul pretinselor încălcări ale obligațiilor de serviciu, arată că nici o astfel de încălcare nu a fost constatată, raportată sau sancționată în vreun fel, astfel încât să îi confere caracter ilicit.

Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilorlegale incidente Curtea de A. reține că recursul este nefondat, având în vedereurmătoarele considerente:

A. cum în mod corect a reținut și instanța de fond, din analiza prevederilor art. 270 alin. 1 din Codul muncii rezultă că pentru angajarea răspunderii patrimoniale a salariatului este necesar ca angajatorul să facă dovada întrunirii cumulativ a următoarelor condiții de fond: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui ce a produs paguba; fapta ilicită și personală a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa; prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului; raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția salariatului, lipsa oricăreia dintre condițiile cerute de lege înlăturând această răspundere.

În cauză, Curtea constată că reclamanta a pretins că pârâta i-a produs un prejudiciu în sumă de 119.789,99 lei ca urmare a îndeplinirii defectuoase a atribuțiilor de serviciu referitoare la administrarea conturilor a trei clienți, respectiv V. C., S. M. și C. M.

În raport de probele administrate în cauză Curtea constată că în mod corect a apreciat instanța de fond că reclamanta nu a făcut dovada certă a existenței și întinderii prejudiciului.

Înscrisurile depuse de recurenta reclamantă la dosar nu sunt de natură a face dovada unui prejudiciu real și cert în patrimoniul recurentei, întrucât acestea care vizează perioade diferite și menționează solduri diferite, fără a se putea stabili în mod cert din aceste înscrisuri dacă și în ce perioadă a fost creat prejudiciul, care este cuantumul acestuia și care sunt operațiunile în urma cărora ar fi fost creat.

De asemenea, înscrisurile intitulate „Explicații expertiza contabilă client V. C. existent în sold la data de (...)"; și Explicații expertiza contabilă client C. M. existent în sold la data de (...)"; fac referire la solduri diferite și nu cuprind informații relevante sub aspectul dovedirii prejudiciului, întrucât nu detaliază în nici un fel perioada în care au fost create soldurile negative și ca urmare a căror operațiuni.

În ceea ce privește contul clientului Spriridon M. se constată că în mod corect a reținut instanța de fond că reclamanta nu a făcut nici o dovadă că pârâta

C. M. a fost desemnată să gestioneze acest cont.

Prin înscrisul depus la filele 110-111 dosar fond reclamanta a precizat că nu a regăsit în arhiva sa vreun document prin care pârâta a fost desemnată sătranzacționeze pe contul clientului menționat, menționând că din declarațiile angajaților societății a rezultat că pârâta a fost desemnată verbal de fosta conducere a societății să gestioneze contul clientului M. S..

Prin adresa nr. 2993/(...) (fila 80 dosar fond) reclamanta a comunicat clientului Spriridon M. faptul că pârâta C. M. ar fi gestionat contul acestuia, însă acest înscris nu este de natură a face dovada împotriva pârâtei, câtă vreme la dosar nu a fost depus nici un înscris și nici nu a fost făcută altă probă din care să rezulte fără dubiu că aceasta a fost desemnată să gestioneze contul clientului respectiv.

Sub aspectul prejudiciului pretins a fi fost creat pe contul pârâtei, Curtea reține de asemenea că în cauză nu a fost făcută dovada comiterii unei fapte ilicite de către pârâta intimată, constând în neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuțiunilor de serviciu.

A., la dosar a fost depus contractul de intermediere încheiat între pârâtă și societatea reclamantă, reprezentată prin agent V. R., la data de (...), iar prin înscrisul intitulat „Anexă"; depus la fila 70 dosar fond pârâta a declarat că tranzacțiile pe piața B. efectuate pe contul său în perioada (...)-(...) au fost inițiate de ea.

În cauză nu a fost făcută însă nici o dovadă că și ulterior datei respective pârâta este cea care a efectuat operațiuni pe contul său și nici nu s-a dovedit că prejudiciu pretins referitor la acest cont a fost creat în perioada menționată mai sus.

P. considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtă.

P. ACE. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta S. S. B. S. împotriva sentinței civile nr. 2270 din 2 mai 2011 a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.

D. este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 23 noiembrie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI I .-R. M. G.-L. T. S.-C. B.

GREFIER G . C.

Red.GLT/dact.MS/2 ex./(...) Jud.fond: P.U.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 4882/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă