Decizia civilă nr. 5052/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 5052/R/2011
Ședința 05 decembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘED.TE : S. D. JUDECĂTOR : L. D. JUDECĂTOR : D. G.
G. : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul - chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. G. A F. P. M. împotriva sentinței civile nr. 1516 din 13 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. L. D. Î. M., și pe pârâții intimați I. Ș. J. M., C. N. "M. E." B. M., C. T. "T." B. M., L. T. "P. R." T. L., M. E., C., T. ȘI S., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 22 noiembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat S. L. din Î. M. a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțată de Tribunalul Maramureș, precum și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
De asemenea, se constată că prin motivele de recurs pârâtul - chemat în garanție - recurent a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A P rin sentința civilă nr. 1516/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), s-a admis acțiunea formulată de reclamantul S. L. din Învă- țământ M., în contradictoriu cu pârâții: I. Ș. al județului Maramureș, C. N.
„. E. B. M., C. T. T. B. M., L. T. „. R. T. L., M. E., Cercetării, T. și S. și M. F.
Publice, reprezentat prin D. G. a F. P. M. și în consecință:
A fost obligat pârâtul C. N. „. E. B. M. să le plătească membrilor de sindicat reprezentați de reclamant: A. M., B. I., C. D. M., C. M., C. C., C. D., C. F. Mia, C. M., D. S., D. M., F. L., F. R., F. N., G. V., H. M., I. E., L. M., M. T., M. E., M. L., M. R. M. C., M. D., P. I., P. G., R. D., I. I., Ș. A., S. A., Ț. I., T. I., U. S., V. I., V. L., ajutorul financiar prevăzut de L. 3. pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic nece- sare îmbunătățirii calității activității didactice în învățământulpreuniversitar, pentru anul 2009, reprezentând diferența dintre echivalentul în lei a sumei de 100 E. calculat la cursul de schimb valutar B.N.R. de la data plății și suma de 130 lei achitată în luna decembrie 2009.
A fost obligat pârâtul C. T. T. B. M. să-i plătească membrului de sindicat N. L. ajutorul financiar prevăzut de L. 3. pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic necesare îmbunătățirii calității activității didactice în învățământul preuniversitar, pentru anul
2009, reprezentând diferența dintre echivalentul în lei a sumei de 100 E. calculat la cursul de schimb valutar B.N.R. de la data plății și suma de 130 lei achitată în luna decembrie 2009.
A fost obligat pârâtul L. T. „. R. T. L. să-i plătească membrului de sindicat D. T. L. ajutorul financiar prevăzut de L. 3. pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic necesare îmbunătățirii calității activității didactice în învățământul preuniversitar, pentru anul
2009, reprezentând diferența dintre echivalentul în lei a sumei de 100 E. calculat la cursul de schimb valutar B.N.R. de la data plății și suma de 130 lei achitată în luna decembrie 2009.
Au fost obligați pârâții I. Ș. al județului M., Ministerul E., Cercetării, T. și S. și M. F. Publice să aloce unităților de învățământ pârâte sumele necesare plății ajutorului financiar menționat.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de M. E., C., T. și S. împotriva M. F. Publice cu sediul în B., reprezentat prin D. G. a F. P. M., ca lipsită de interes.
S-a reținut că membrii de sindicat reprezentați de reclamant în prezenta cauză, cu excepția d-nei N. L. și a d-nului D. T., au fost, în anul
școlar vizat în litigiu, 2008/2009, cadre didactice cu norma de bază la unitatea de învățământ pârâtă C. N. „. E. B. M.
În aceeași perioadă de referință, d-na N. L. și-a desfășurat activitatea la C. T. T. B. M., iar d-nul D. T., la L. T. „. R. T. L..
Conform art. 1 și 2 din L. 3. se recunoaște cadrelor didactice titulare
și/sau suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar dreptul la un ajutor financiar anual în cuantum de 100 E., în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice.
Potrivit înscrisurilor depuse la filele 11-47 dosar, cadrele didactice reprezentate în prezentul dosar au formulat în luna octombrie a anului 2008 cereri de acordare a ajutorului financiar pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic pentru anul 2009.
Prin adresa nr. 2715/(...) pârâtul I. Ș. al județului M. a solicitat Direcției generale buget-finanțe, patrimoniu și investiții din cadrul M. E., C. și T., deschidere de credite pentru suma de 2.600.000 lei necesari pentru plata E. 100 contravaloare carte, conform L. 3., sumă rezultată în urma întocmirii centralizatorului unităților școlare din județul M., cu privire la necesarul fondului de carte 2008-2009.
Prin adresa nr. 128/(...) înregistrată la I. Ș. al județului M. sub nr.
7332/(...), M. E., C. și T. i-a comunicat acestui pârât că în urma suplimentării bugetului MECI la art.57.02.01, Ajutoare sociale în bani, suma alocată fiecărui județ în parte reprezintă 33% din contravaloarea a
100 E. pentru fiecare beneficiar al acestui program conform L. 3. și l-a îndrumat să transmită fiecărei unități școlare din județ să întreprindă măsuri pentru ca plata beneficiarilor programului național 100 E. să se efectueze în limita sumei de 130 lei din contravaloarea a 100 E. pentru fiecare beneficiar în parte.
În consecință, așa cum a recunoscut și reclamantul, membrilor de sindicat reprezentați în cauză li s-a făcut o plată parțială a ajutorului financiar conferit prin art. 1 și 2 din L. 3., în limita sumei de 130 lei .
Având în vedere motivele invocate în fundamentarea întâmpinării și a cererii de chemare în garanție, dar și demersurile realizate de I. Ș. J. M. în scopul alocării către unitățile școlare a sumelor necesare efectuării plății ajutorului financiar în litigiu, instanța a reținut că acest pârât, cât și pârâtul M. E., C. și T. îndatorat, potrivit art. 4 din L. 3. și art. 5 al. 3 din H.G.
453/2007, să asigure sumele menționate de la bugetul de stat, au recunoscut dreptul cadrelor didactice reprezentate în cauză la plata integrală a acestui ajutor, respectiv la nivelul sumei de 100 E. prevăzute de lege.
Față de considerentele expuse, instanța a admis cererea reclamantului potrivit dispozitivului.
De asemenea, aceasta a avut în vedere prevederile art. 4 din L. 3. și art. 5 din H.G. 453/2007 ce conferă M. E., C., Tineretului și S. calitatea de ordonator principal de credite, precum și rolul M. F. P. de ordonator al acțiunilor de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, cât și atribuțiile acestuia vizând analizarea propunerilor de buget în etapele de elaborare a bugetelor, de monitorizare a execuției bugetare, instituite prin art. 15 și 19 din L. 500/2002.
Instanța a respins cererea de chemare în garanție formulată de M. E., C., T. și S. împotriva M. F. Publice ca lipsită de interes, având în vedere că acesta din urmă a fost chemat în judecată de reclamant, alături de cel dintâi, tocmai în scopul obligării sale la alocarea sumelor necesare plății ajutorului financiar stabilit prin prezenta hotărâre în favoarea membrilor de sindicat reprezentați de reclamant.
Fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Ministerul F inanțelor Publice prin D. M., solicitând modificarea sentinței atacate în sensul înlăturării obligației M. F. P. la alocarea sumelor necesare plății drepturilor bănești solicitate de S. L. din Î. M..
În motivarea recursului, s-a arătat că responsabilitatea privind asigurarea ajutorului financiar prevăzut la art. 1 și art. 2 din L. nr. 3. revine directorului de la nivelul instituției de învățământ conform art. 5 din normele metodologice de aplicare a legii.
Potrivit alin. 3 al aceluiași articol din normele metodologice de aplicare a L. nr. 3. „. necesare plății ajutorului financiar prevăzut la art. 1 alin. 2 se asigură din bugetul M. E., C., T. și S., capitolul 65.01 „Î.";, art. 57.02.01
„Ajutoare sociale în bani";, în limita creditelor bugetare aprobate";.
Prin L. nr. 18/2009 de aprobare a bugetului de stat pe anul 2009 s-a aprobat suma de 514.786 mii lei. Sumele acordate la diverse capitole din bugetul de stat sunt stabilite în limita prevederilor bugetare aprobate. Ulterior prin O. nr. 1., privind recalificarea bugetului de stat pe anul 2009 la T. IX din Anexa 1 s-a prevăzut influența pozitivă cu privire la capitolul "A. socială"; cu 142.315 mil. lei, cu precizarea că rectificările bugetare nu trebuie aibă drept consecință creșterea deficitului bugetar. Prin L. nr.
18/2010, privind unele măsuri necesare în vederea stabilirii echilibrului bugetar s-a abrogat L. nr. 3..
De asemenea, recurentul a făcut trimiteri la D. nr. 10/(...), pronunțatăde Înalta Curte de Casație și Justiție.
În drept, au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
Reclamantul intimat s-a opus admiterii recursului pentru motivelearătate prin întâmpinare(f. 15).
Recursul este fondat.
Potrivit obiectului acțiunii și având în vedere motivația, în fapt și în drept, pe care aceasta se fundamentează, Curtea apreciază că cererea de chemare în judecată a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice are un caracter accesoriu. Practic, prin introducerea acestui pârât în proces, se urmărește obligarea acestuia la alocarea către ordonatorii secundari, sau după caz, terțiari de credite a fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale solicitate. Prin urmare, partea reclamantă are în vedere raporturile care subzistă între pârâții - unitățile de învățământ, ca ordonatori finali de credite și M. F., ca ordonator principal de credite.
Însă aceste raport nu are caracterul unui raport obligațional, respectiv, calitatea de ordonator principal de credite a M. F. P. nu presupune existența obligației implicite a acestuia de a aloca fondurile necesare către ordonatorii secundari/terțiari de credite, în sarcina cărora s- au instituit obligații de plată, sau după caz, de alocare, a unor drepturi salariale. Cu alte cuvinte, atribuțiile M. F. P. în domeniul finanțelor publice nu cuprind o obligație de garanție sau de despăgubire, astfel că între acest pârât și instituțiile bugetare pârâte nu există un raport juridic obligațional.
Între instituțiile publice pârâte chemate în judecată pentru plata drepturilor de natură salarială ori a ajutoarelor financiare și Ministerul
Finanțelor Publice există raporturi juridice de drept administrativ, care iau naștere în virtutea obligațiilor legale reciproce și specifice ce le revin în procesul bugetar, iar între Ministerul Finanțelor Publice și instituțiile respective nu există nicio obligație de garanție sau de despăgubire în cazul neexecutării de către o instituție publică a obligației ce îi incumbă fie în baza raportului juridic de muncă, fie în baza dispozițiilor L. nr. 3..
Este adevărat că, în cadrul procesului bugetar, Ministerul Finanțelor
Publice repartizează ordonatorilor principali de credite sumele alocate acestora prin bugetul de stat, îndeplinind un rol de administrator al acestui buget, dar nu are atribuția de a vira acestora alte sume decât cele prevăzute în legea bugetului de stat și cu respectarea acesteia.
Procedura legală de executare de către instituțiile publice a obligațiilor stabilite prin titluri executorii este reglementată de O. G. nr. 2., cu modificările și completările ulterioare, în cadrul căreia ordonatorii principali de credite au obligația de diligență de a efectua demersurile legale în vederea asigurării în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare efectuării plății sumelor stabilite prin titluri executorii, iar Ministerul Finanțelor Publice are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de a elabora proiectele de rectificare a acestor bugete, rol care se realizează prin atribuțiile prevăzute de art. 19 lit. a), g), h) și i) din L. nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, respectiv de art. 3 alin. (1) pct. 6-8, 11 și 13 din Hotărârea G. nr. 34/2009, cu modificările și completările ulterioare.
În plus, art. 3 din O. G. nr. 2., cu modificările și completările ulterioare, dispune în sensul că, în situația în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut de art. 2 din ordonanță, creditorul va putea recurge la procedura executării silite în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură civilă și ale altor dispoziții legale aplicabile în materie.
În mod corelativ, obligației de diligență ce revine instituțiilor publice în temeiul și în executarea dispozițiilor Ordonanței G. nr. 2., cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Finanțelor Publice are obligația de a efectua demersurile administrative necesare în vederea rectificării bugetului de stat.
Chiar în ipoteza în care ordonatorii de credite și-ar îndeplini atribuțiile ce le revin în sensul formulării de propuneri de cuprindere în bugetul propriu a sumelor necesare plății obligațiilor stabilite prin titluri executorii, iar Ministerul Finanțelor Publice, la rândul său, ar întocmi și ar transmite spre aprobare propuneri de rectificare a bugetului de stat, dreptul de decizie aparține legislativului.
În sensul expus s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție,care prin D. nr. 10 din 19 septembrie 2011 a admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de C. de conducere al C. de A. S. și a stabilit că: „În aplicarea dispozițiilor art. 60 din codul de procedură civilă raportat la 19 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și art. 1-4 din O. G. nr. 2. privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările și completările ulterioare, cererea de chemare în garanție a M. F. P. formulată de către instituțiile publice angajatoare sau ordonatorii de credite cu privire la drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar ori la ajutorulfinanciar prevăzut în favoarea cadrelor didactice titulare și/sau suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar de nr. 3. privind stimularea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, în învățământul preuniversitar, nu îndeplinește cerințele prevăzute de textul de lege";.
Potrivit dispozițiilor art. 330 7 din Codul de procedură civilă decizia pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțele de judecată.
Chiar dacă decizia în interesul legii privește cererea de chemare în garanție, care are un caracter incidental, Curtea opinează că efectele acesteia pot fi extinse și în cazul cererilor accesorii, respectiv în situațiile în care Ministerul Finanțelor Publice este chemat în judecată ca pârât, tocmai datorită finalității similare pe care o au cele două tipuri de cereri.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea găsește întemeiată excepția lispei calității procesuale pasive invocate de către recurent, astfel că în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1,3 C.proc.civ. va admite recursul și va modifica în parte sentința atacată în sensul că va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Vor fi menține celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin D. G. A F. P. M. împotriva sentinței civile numărul 1516 din (...) a T.ui M. pronunțate în dosar numărul (...), pe care o modifică în parte, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul S. L. D. Î. M. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, pentru lipsa calității procesuale.
Menține restul dispozițiilor. D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘED.TE JUDECĂTORI G.
S. D. L. D. D. G. C. M.
Red. /dact./ DG
3 ex./(...) Jud.fond: B.G.
| ← Decizia civilă nr. 2210/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 3012/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
