Decizia civilă nr. 5177/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I C.
Dosar nr. (...)
DECIZIA C. NR. 5177/R/2011
Ședința decembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘED.TE : L. D. JUDECĂTOR : D. G. JUDECĂTOR : S. D. G. : C. M.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții Ș. CU C. I-V. "I. P. DE C.", C. LOCAL AL C. C., P. C. C., C. LOCAL AL M. B. M., P. M. B. M. împotriva sentinței civile nr. 1796 din 30 septembrie 2011, pronunțată de
Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. L. D. Î. M., și pe pârâții intimați Ș. CU C. I-V. "P. D." B. M., MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. G. A F. P. M., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
P. de citare este legal îndeplinită.
Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 08 decembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursurilor și menținerea hotărârii atacate, precum și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
De asemenea, se constată că prin motivele de recurs pârâții recurenți au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 2 C.pr.civ., invocă ca motive de ordine publică, incidența în cauză a Deciziei nr. 20 din 17 octombrie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recursul în interesul legii, conform căreia „dispozițiile art.1 din L. nr.1. privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, raportat la art.150 (fost art. 145) din Codul Muncii, art.103 lit. a) din L. nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările ulterioare, și art.7 din Hotărârea G. nr.250/1992 privind concediul de odihnă și alte concedii ale salariaților din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, republicată, sunt incidente cererilor formulate de personalul didactic și didactic auxiliar din învățământul preuniversitar de stat ce au ca obiect acordarea indemnizației de concediu de odihnă aferentă anului școlar 2009-
2010, după intrarea în vigoare a L. nr.1., respectiv 3 iulie 2010";.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1796 din (...) a T.ui M. pronunțate în dosar numărul (...), a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive apârâtului M. F. P. B. și s-a respins acțiunea formulată de reclamantul S. L. din Învățământ M. în contradictoriu cu acesta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C.
Local B. M. și P. municipiului B. M. invocată de aceștia prin întâmpinare.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamantul S. L. din Învățământ
M. în contradictoriu cu pârâții Ș. cu clasele I-V. „I. P. de C., Ș. cu clasele I-V.
„Petre D."; B. M., C. Local C., P. comunei C., C. Local B. M., P. municipiului B.
M., și în consecință:
Au fost obligate pârâtele Ș. cu clasele I-V. „I. P. de C., Ș. cu clasele I-V.
„Petre D."; B. M. să calculeze și să plătească indemnizația de concediu de odihnă aferentă anului școlar 2009-2010, pentru membrii de sindicat reprezentați de reclamant: M. R. A., M. N., A. A., A. L., G. S., C. S., I. M., D. M., M. V., O. M. E., P. A. M., M. E., Rad V. M., R. A. O., în cuantum integral, fără aplicarea diminuării cu 25% prevăzută de L. nr. 1. 2010, actualizată în funcție de indicele de inflație la data efectivă a plății.
Au fost obligați pârâții C. Local C., P. comunei C., C. Local B. M. și P. municipiului B. M. să asigure unităților de învățământ sumele necesare pentru plata diferențelor mai sus-menționate.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. F. P., instanța a reținut că aceasta a fost întemeiată, între reclamant și acest pârât neexistând nici un raport juridic care să justifice chemarea lui în judecată.
Lipsa calității procesuale pasive a M.ui F. P. a fost reținută și în Decizia nr. 10 din (...), pronunțată pe recursul în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție care potrivit dispozițiilor art. 3307 alin 4 Cod procedură civilă, este obligatorie pentru instanțele de judecată.
Așa fiind, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M.ui F. P. și a respins acțiunea formulată de reclamantul S. L. din Î.
M. în contradictoriu cu acesta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților consiliul local și primarul, instanța a reținut următoarele: potrivit art. 1 din H.G. 538/
2001 „începând cu anul 2001 cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de în- vățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților ad- ministrativ-teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea, cu ex- cepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";.
Art. 167 al. 3 din L. 84/1995 prevede că „Finanțarea de bază a unită- ților de învățământ preuniversitar de stat care cuprinde și cheltuielile de perso- nal în categoria cărora se înscriu și primele de vacanță se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învă- țământ";.
Apoi, potrivit art. 36 al. 4 din L. nr. 215/2001, consiliul local aprobă la propunerea primarului bugetul local, iar potrivit art. 23 al. 1 din aceeași lege autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și muni- cipale, ca autorități deliberative și primarii, ca autorități deliberative.
Pârâții consiliile locale au fost chemați în judecată ca pârâți datorită ca- lității de finanțator ai instituției de învățământ, iar primarii în calitate de ordo- nator principal de credite.
Legitimarea procesuală a acestora nu trebuie analizată strict din pers- pectiva raporturilor juridice de muncă, ci trebuie raportată și la dispozițiile le-gale menționate care stabilesc în sarcina consiliului local obligația de a suporta toate cheltuielile de personal, iar în persoana primarului calitatea de ordonator de credite.
Față de aceste considerente, instanța a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate.
Trecând la soluționarea fondului cauzei, examinând actele de la dosar tribunalul a constatat următoarele:
Membrii de sindicat reprezentați de reclamant sunt cadre didactice, la unitățile școlare pârâte în cauză. Pentru anul 2009-2010 aceștia au beneficiat de concediu de odihnă.
Potrivit art. 103 lit. a din L. nr. 128/1997, personalul didactic benefi- ciază de „. anual cu plată, în perioada vacanțelor școlare, respectiv uni- versitare, cu o durată de cel puțin 62 de zile, exclusiv duminicile și sărbătorile legale.";
Potrivit dispozițiilor art. 28 alin. 4 din Contractul colectiv de muncă u- nic la nivelul I. Ș. al județului M. 2008-2009, în vigoare și pentru anul 2010, se prevede că pe durata concediului de odihnă salariații vor primi o indemnizație ce reprezintă media zilnică a veniturilor din ultimele trei luni anterioare lunii în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. I. nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă. I. de concediu se acordă salariatului cu cel puțin 10 zile înainte de plecarea în concediu de odihnă, iar, în conformitate cu dispozițiile art. 145 alin. 3 din Codul muncii, indemnizația de concediu se plătește cu cel puțin 5 zile anterior plecării în concediul de odihnă.
Pentru membrii de sindicat reprezentați în prezenta cauză, indemnizația de concediu de odihnă trebuia plătită cu cel puțin 5 zile anterior datei de (...) respectiv (...).
D. actele depuse la dosar și din adeverința eliberată de unitatea școlară, se constată că indemnizațiile de concediu au fost plătite în (...).
Față de cuantumul indemnizației la care membrii de sindicat sunt în- dreptățiți, raportat la modalitatea de calculare a acesteia, așa cum este preciza- tă în art. 28 alin. 4 din Contractul colectiv de muncă unic la nivelul I. Ș. al județului M. 2008-2009, indemnizația plătită efectiv a fost diminuată cu 25%.
Potrivit art. 1 din L. nr. 1., „cuantumul brut al salariilor/ soldelor/ indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale, precum și alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în con- formitate cu prevederile L.-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale Ordonanței de U. a G. nr. 1. privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.
L. nr. 1. a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 441/(...), data intrării în vigoare a acesteia fiind (...).
În condițiile în care plata indemnizației de concediu pentru membrii de sindicat reprezentați de reclamant trebuia să se facă anterior intrării în vigoare a L. nr. 1., după modalitatea de calcul a acesteia așa cum deja s-a arătat, diminuarea cuantumului acesteia cu 25% este greșită. Chiar dacă plata efec- tivă a indemnizației s-a făcut după intrarea în vigoare a L. nr.1., cuantumul acesteia trebuia să rămână cel rezultat din calculul anterior, fără aplicarea diminuării de 25%.
Față de aceste considerente, instanța a apreciat întemeiată cererea re- clamantului și a admis-o așa cum a fost formulată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții C. Local C., P. comunei C., C. Local B. M., P. M. B. M., Ș. cu clasele I-V. „I. P. de C..
Prin recursul declarat de pârâții C. Local al comunei C., P. comunei C. și
Ș. cu clasele I-V. „I. P. de C. au solicitat modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii civile formulate de reclamantul S. L. din Î. M. împotriva pârâților, ca fiind lipsită de temei legal.
În motivarea recursului pârâții au arătat că instanța de fond a admis acțiunea civilă formulată de S. L. din Î. M. și, în consecință, a obligat pârâții să calculeze și să plătească membrilor de sindicat petenți indemnizația de concediu de odihnă aferentă anului școlar 2009-2010 , în cuantum integral, fără aplicarea diminuării de 25% prevăzută de L. nr. 1., actualizată în funcție de indicele de inflație la data efectivă a plăți, fără a se ține seama de:
1). Art. 103, lit. a), teza 1 din L. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, dispune următoarele:
„Cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediu astfel: a) concediu anual cu plată, pe perioada vacanțelor școlare, respectiv universitare, cu o durata de cel puțin 62 de zile, exclusiv duminicile și sărbătorile legale; ...";.
2). Prevederile art. 12 din L. nr. 24/200 privind normele de tehnică legislativă și ale art. 78 din Constituția R. stabilesc că legea se publică în Monitorul Oficial al R. și intră în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării sau de la o dată ulterioară prevăzută în textul ei, drept pentru care diminuările prevăzute de L. nr. 1. se aplică de la data de 3 iulie 2010 , neavând relevanță faptul că efectuarea concediilor anuale ale cadrelor didactice au început înainte de intrarea în vigoare a legii susnumite, plata concediului anual al acestora trebuind diminuată corespunzător începând cu data intrării în vigoare a L. nr. 1., care la art. 1, alin.( 1) prevede că, „Cuantumul brut al salariilor/soldelor/ indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale, precum și alte drepturi în lei sau în valuta, stabilite in conformitate cu prevederile L. - cadru nr. 330/2009privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice și ale Ordonanței de urgenta a G. nr. 1. privind unele masuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte masuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%";, plata concediului anual fiind așadar un drept în lei, care se diminuează conform prevederilor legale, începând cu data de 3 iulie 2010, drepturile salariale ale profesorilor făcându- se din sume defalcate din TVA pentru cheltuieli descentralizate.
Pentru toate aceste considerente, pârâtele au solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat și, în consecință să se dispună modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii civile formulate de reclamantul S. L. din Î. M. împotriva noastră, ca fiind lipsită de temei legal, în baza art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul C. Local al municipiului B. M. solicitând modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de către reclamantul S. L. din Î. M., pentru lipsa capacității și calității procesuale pasive a acestuia.
În motivare, pârâtul a arătat că instanța de fond a respins excepția lipsei capacității procesuale pasive și a calității procesuale pasive a acestuia, în prezenta cauză.
În ce privește prima excepție, arată că, în conformitate cu art.41 coroborate cu prevederile art. 26 alin. 1 din Decretul 31/1954 și art. 21 din L.
215/2001, republicată, C. Local nu are personalitate juridică și nici bugetpropriu, situație în care nu poate sta în judecata în nume propriu, într-un litigiu având ca obiect plata unor drepturi bănești.
Potrivit art. 21 din L. 215/2001, republicată "(1) unitățile administrativteritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină șipatrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscala și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrative teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane juridice sau fizice, în condițiile legii.
(2) În justiție, unitățile administrative teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.
(3) P., respectiv președintele consiliului județean, poate împuternici opersoană cu studii superioare juridice de lunga durata din cadrul aparatului de specialitate, sau un avocat care sa reprezinte interesele unității administrativ teritoriale, precum și ale autorităților administrației publice locale respective, în justiție.
C. Local este, potrivit art. 23 din L. nr. 215/2001, republicată, autoritatea administrației publice locale, în speță a M. B. M., o autoritate cu caracter deliberativ (hotărăște, avizează, aprobă etc., cf. art.36 L. nr.215/2001) în problemele de interes local, iar primarul este autoritatea administrației publice locale cu caracter de execuție („… pune în aplicare hotărârile consiliului local…"; cf. art.61 din L. nr.215/2001, republicată).
În consecință, C. Local al municipiului B. M. și P. municipiului B. M. sunt autoritățile unității administrativ-teritoriale - Municipiul B. M., care nu au personalitate juridică proprie, nu au capacitate și nici patrimoniu.
În ce privește a doua excepție: pârâtul a fost chemat în judecată, așa cum arată reclamantul, în calitate de finanțator al unităților de învățământ. D. că, potrivit dispozițiilor art.63 alin.4 lit. a din L. nr.215/2001, republicată, primarul în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art.63 alin.1 lit.c, exercită funcția de ordonator principal de credite, iar nu consiliul local care îndeplinește alte atribuții date în competența sa. C. local al municipiului B. M. nu este și nici nu poate fi reprezentat de către P. municipiului B. M., deoarece cele două autorități au atribuții distincte.
Pe fond, acțiunea este inadmisibilă, C. Local al municipiului B. M. este o autoritate deliberativă, fără personalitate juridică, fără patrimoniu astfel că nu poate să își asume obligații pecuniare.
Prin recursul declarat de pârâtul P. M. B. M. s-a solicitat modificareasentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii intentate de S. L. din Î. M. față deautoritatea acestuia pentru lipsa capacității și calității procesuale pasive.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul a arătat că instanța de fond a respins excepția lipsei capacității procesuale pasive și a calității procesuale pasive în prezenta cauză.
În ce privește această excepție, potrivit prevederilor art.77 din L. nr.
215/2001 a administrației publice locale, republicată „P., viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale";.
De asemenea, potrivit prevederilor art.21 din L. nr.215/2001 a administrației publice locale, republicată, „(1) Unitățile administrativ-teritorialesunt persoane juridice de drept public cu capacitate deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane juridice sau fizice, în condițiile legii.
(2) În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean";.
Având în vedere cele arătate, pârâtul solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii intentate de S. L. din Î. M., față de autoritatea acestuia pentru lipsa capacității și calității procesuale pasive a P.ui municipiului B. M.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 8 decembrie 2011 reclamantul S. L. din Î. M. a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțată de prima instanță.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. rețineurmătoarele:
Excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții C. Local C.,
P. comunei C., C. Local B. M., P. M. B. M. au fost corect respinse de instanța de fond întrucât consiliul local a fost chemat în judecată întrucât conform art. 36 alin. (4) lit. a) din L. nr. 215/2001, aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația, iar primarul este ordonatorul principal de credite al bugetului unității administrativ teritoriale conform art. 63 alin. (4) lit. a) din L. 215/2001.
Referitor la fondul cauzei, se reține că prin decizia nr. 20 din (...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 822/(...), s-a statuat că
Pentru a pronunța această decizie instanța supremă a considerat, contrar practicii anterioare a instanței de recurs, că algoritmul de calcul al indemnizației cuvenite personalului didactic și didactic auxiliar din învățământul preuniversitar de stat pentru concediul de odihnă este diferit de cel stabilit prin art. 150 (fostul art. 145) din L. nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, pentru celelalte categorii de salariați, în cazul cărora se are în vedere media zilnică a salariilor de bază, indemnizațiilor și sporurilor cu caracter permanent din ultimele 3 luni anterioare celei în care se efectuează concediul.
Or, în baza prevederilor pct. 21 din Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic din învățământ, emise în aplicarea art. 103 din L. nr. 128/1997 și a Hotărârii G. nr. 250/1992, republicată, aprobate prin O. ministrului educației naționale nr. (...), indemnizația de concediu cuvenită personalului didactic se calculează în raport cu numărul zilelor de concediu înmulțite cu media zilnică a salariului de bază, a sporului de vechime și, după caz, a indemnizației pentru funcția de conducere, luate împreună, corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care se efectuează zilele de concediu.
D. interpretarea prevederii normative anterior citate rezultă faptul că indemnizația de concediu de odihnă cuvenită personalului didactic devine scadentă zi cu zi, pe măsură ce concediul este efectuat, și se calculează prin raportare tot la media veniturilor, zi cu zi, din perioada în care concediul se efectuează.
Având în vedere modalitatea de calcul al indemnizației de concediu de odihnă pentru personalul didactic anterior prezentată, dar și principiul neretroactivității legii, reducerea cu 25% statuată prin art. 1 din L. nr. 1., cu modificările și completările ulterioare, este aplicabilă și indemnizației aflate în discuție, desigur de la momentul intrării în vigoare a acestui act normativ (3 iulie 2010), în contextul în care concediul de odihnă este efectuat după această dată";.
De asemenea, analizându-se jurisprudența Curții Europene a D. Omului considerată a fi relevantă, s-a apreciat că prin aplicarea art. 1 din L. nr. 1., cu modificările și completările ulterioare, nu se realizează încălcarea dreptului de proprietate, prevăzut de art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la C. E. a D. O.
Cum instanța de recurs a fost învestită cu o cerere al cărei obiect privește diminuarea indemnizației de concediu de odihnă aferent anului școlar 2009-
2010 în raport de prevederile L. nr. 1. și având în vedere considerentele expuse, Curtea constată că prima instanță a interpretat dispozițiile legale incidente în cauză contrar statuărilor obligatorii ale instanței supreme, astfel încât în temeiul art. 304 pct. 9 și 312 alin 1 și 3 Cod procedură civilă se vor admite recursurile declarate de pârâții C. Local C., P. comunei C., C. Local B. M., P. M. B. M., Ș. cu clasele I-V. „I. P. de C. împotriva sentinței civile numărul
1796 din (...) a T.ui M. pronunțate în dosar numărul (...), care va fi modificată în totalitate, în sensul că se va respinge acțiunea formulată de reclamantul S. L. din Î. Preuniversitar M. în contradictoriu cu pârâții C. Local C., P. comunei C., C. Local B. M., P. M. B. M., Ș. cu clasele I-V. „I. P. de C., Ș. cu clasele I-V.
„Petre D."; B. M. și Ministerul Finanțelor Publice.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Admite recursurile declarate de pârâții C. Local C., P. comunei C., C. Local B. M., P. M. B. M., Ș. cu clasele I-V. „I. P. de C. împotriva sentinței civile numărul 1796 din (...) a T.ui M. pronunțate în dosar numărul (...), pe care o modifică în totalitate, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul S. L. din Î. Preuniversitar M. în contradictoriu cu pârâții C. Local C., P. comunei C., C. Local B. M., P. M. B. M., Ș. cu clasele I-V. „I. P. de C., Ș. cu clasele I-V. „Petre D."; B. M. și Ministerul Finanțelor Publice.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 12 decembrie 2011.
PREȘED.TE, JUDECĂTORI,
L. D. D. G. S. D.
G., C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./(...) Jud.fond: C. V.
| ← Decizia civilă nr. 4694/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 809/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
