Decizia civilă nr. 530/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 530/R/2011
Ședința publică din data de 10 februarie 2011
Instanța constituită din: PREȘED.TE: C. M.
JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. G.: A. B.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de către pârâtul recurent I. Ș. J. M. și recursul declarat de pârâta recurentă Ș. CU C. I - V. S. împotriva sentinței civile nr. 907 din 28 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...) privind și pe reclamantul intimat S. L. D. Î. M., având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
Mersul dezbaterilor au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 8 februarie 2011, când s-a dispus amânarea pronunțării recursului pentru data de 10 februarie 2011, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr.(...) din data de (...), reclamantul S. L. D.
Î. M., în numele membrilor săi, a chemat în judecată I. Ș. J. M., Ș. CU C. I-V.
S. solicitând instanței ca, pe baza probelor ce se vor administra în cauză, să pronunțe o hotărâre prin care pârâții să fie obligați la calculul și plata drepturilor salariale neacordate membrilor de sindicat încadrați pe funcția didactică auxiliară de bibliotecar, reprezentând sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de 15% din salariul de bază,pe o perioadă de 3 ani anterioară depunerii acțiunii.
În motivarea cererii, reclamanta arată că, L.a nr.128/1997 nu prevede acordarea unui spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la
15% din salariul de bază, însă, conform art. 50 din S.ut, personalul didactic beneficiază și de alte drepturi prevăzute de lege .
În consecință, se susține că această categorie de personal didactic auxiliar-bibliotecari-trebuie să beneficieze de sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare dacă îndeplinește condițiile prevăzute de art.51 alin.3 din L.a nr.3. republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Prin întâmpinarea formulată, I. Ș. AL J. M. invocă excepția lipsei calității procesuale pasive și, pe fond, solicită respingerea acțiunii ca fiind nefondată.
Prin sentința civilă nr.907 din (...), Tribunalul Maramureș respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, admite acțiunea formulată de S. L. din Î. M., în numele membrilor de sindicat, și obligă pârâții să calculeze și să plătească reclamantei G. S. drepturile salariale reprezentând sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, prevăzut de art.51 alin.3 din L.a nr. 3., de 15% din salariul de bază, pentru perioada 2006-2008.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
P. disp.art.109 din L.a nr.128/1997, art.142 din L.a nr.84/1995, art.2 din Contractul colectiv de muncă la nivelul I. Ș. al J. M., acest pârât are calitate procesuală pasivă în cauză.
Funcția de bibliotecar este prevăzută în art.6 din L.a nr.128/1997 la funcții didactice auxiliare. Salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar se face în conformitate cu dispozițiile S.utului Personalului Didactic, care prevede (art.50) că personalul didactic beneficiază și de alte drepturi prevăzute de lege.
Sporul de 15% din salariul de bază pentru condiții periculoase sau vătămătoare nu este reglementat în L.a nr.128/1997, ci doar în L.a bibliotecilor nr.3., art.51 alin.3.
P. acestui articol personalul din biblioteci care lucrează în depozite de carte, colecții care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural național mobil, laboratoarele de restaurare și conservare a cărții sau cei care asigură servicii de împrumut la domiciliu ori în spitale, aziluri de bătrâni și în orfelinate beneficiază, pentru condiții periculoase sau vătămătoare, de un spor de până la 15% din salariul de bază.
D. fișa postului de bibliotecar se reține că acesta asigură împrumutul publicațiilor la domiciliu și urmărește restituirea la timp a cărților împrumutate, fiind îndeplinite cerințele art.5 alin.3 din L.a nr.3..
S-a mai reținut că, la nivelul județului M., în ședința din data de (...),
Comisia paritară ISJ MM-SLI MM, prin hotărârea nr.10 a dispus acordarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare reprezentând până la
15% din salariul de bază pentru bibliotecarii din unitățile de învățământ.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs I. Ș. al J. M. și Ș. cu clasele I -V. S., considerând-o nelegală și netemeinică.
I. Ș. al J. M., prin motivele de recurs formulate, solicită modificarea sentinței recurate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și al respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, pârâtul a arătat nu are calitate procesuală pasivă, deoarece nu are calitatea de angajator în sensul prevederilor art. 14 alin. 1 din Codul muncii și art. 2 alin. 1 din Contractul Colectiv de M. U. la N. I. Ș. al J. M. pe anul 2008-2009. În situația de față contractele individuale de muncă sunt încheiate între unitățile școlare în calitate de angajator și personalul didactic în calitate de angajat. Se face trimitere le prevederile art. 2 al. (3) din același contract colectiv de muncă, raportat la definiția termenului salariat.
I. școlar nu poate avea și el tot calitate de angajator, deoarece este un terț în raportul angajator - angajat. Cele mai concludente dovezi ale faptului că unitățile școlare au calitatea de angajatori sunt chiar contractele individuale de muncă ale persoanelor reprezentate în acest litigiu, contracte care poartă ștampila unității de învățământ și semnătura directorului unității. Ba mai mult, contractele individuale de muncă sunt înregistrate la unitățile de învățământ, cărțile de muncă sunt ținute tot acolo, iar plata drepturilor bănești se face tot de către unitățile de învățământ.
Se face trimitere la prevederile art. 11 alin. 5 din L.a nr. 128/1997 și art. 142 lit. g) din L.a nr. 84/1995, subliniindu-se rolul inspectoratului
școlar de coordonare cu privire la încadrarea personalului didactic necesar în unitățile de învățământ. I. școlar face validarea concursurilor și emite deciziile de repartizare, dar nu este angajatorul personalului didactic.
Se mai invocă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, raportat la împrejurarea că instanța de fond nu a verificat dacă persoanele în numele cărora s-a făcut acțiunea sunt sau nu membre în S. L. din Î. M., la acțiune fiind atașate doar niște adeverințe de serviciu cu ștampila unității de învățământ iar nu cu ștampila sindicatului.
În al treilea rând, se subliniază că sentința cuprinde dispoziții ce nu se pot aduce la îndeplinire deoarece inspectoratele școlare nu au prevăzute în buget sume pentru finanțarea unităților de învățământ. P. art. 13 alin. 1 din O.U.G. nr. 32/2001 „finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat să se asigure din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea";, dispoziții similare fiind cuprinse în art. 167 alin. 1 din L.a învățământului nr. 84/1995, republicată, unde se precizează în plus finanțarea se asigură de la bugetul de stat și din alte surse.
La alin. 2 al art. 167 din L.a nr. 84/1995 se prevede că: „finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară";. Cheltuielile cu personalul sunt incluse în finanțarea de bază, așa cum prevede alin (5), iar potrivit alin (3) „finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale";.
Totodată, în bugetul de stat și bugetele locale fondurile destinate învățământului sunt nominalizate distinct, exemplu fiind art. 5 alin. 3 din
L.a nr. 18/2009 a bugetului de stat pe anul 2009.
Trebuiau chemați în judecată ordonatorii principali de credite, respectiv primarii primăriilor în raza cărora își desfășoară activitatea unitățile școlare, precum și ordonatorii terțiari de credite, respectiv directorii unităților de învățământ deoarece, în baza art.167 alin.13 din L.a nr.84/1995 care dispune: „finanțarea de bază și finanțarea complementară a unităților de învățământ se face pe bază de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar, încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ";.
În același sens sunt invocate prevederile art. 21 din L.a nr. 273 din
2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, unde sunt enumerați printre ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale și primarii unităților administrativ teritoriale. Inspectoratele școlare nu sunt nici măcar ordonatori secundari sau terțiari de credite, așa cum sunt ei definiți în art. 21 și 22 din legea amintită.
În ceea ce privește fondul cauzei, se arată că reclamanta nu putea beneficia de art.51 alin.3 din L.a nr.3., întrucât aceasta nu lucra într-un depozit de carte, ci într-o simplă bibliotecă școlară.
Se mai arată că, în temeiul prevederilor hotărârii comisiei paritare, reclamanta putea beneficia de spor doar din data de (...).
Recurentul mai invocă faptul că sporul prevăzut în această hotărâre este un alt spor, nu cel reglementat de art.51 alin.3 din L.a nr.3..
Prin recursul formulat, Ș. CU C. I-V. S. solicită respingerea acțiunii reclamantei, pentru următoarele motive:
Reclamanta nu și-a desfășurat activitatea într-un depozit de cărți, iar despre celelalte condiții vătămătoare de lucru prevăzute de art.51 alin.3 din
L.a nr.3. nu poate fi vorba, deoarece această instituție de învățământ nu are obiectul de activitate înscris în aceste dispoziții.
Se mai susține că reclamanta a fost salariata școlii pe un post compus din 0,5 normă de bibliotecar și 0,5 normă de documentarist, numărul volumelor de carte aflate în biblioteca școlară fiind de aproximativ
1800-2000 de volume.
Recurenta mai susține că reclamanta a beneficiat de sporul de condiții periculoase și vătămătoare conform buletinului de determinare pentru expertizarea locurilor de muncă nr.36/(...), la care a fost anexat tabelul cu persoanele care au beneficiat de acest spor.
În recurs, se depun înscrisuri noi.
Prin întâmpinarea formulată, S. L. D. Î. M. a solicitat respingerea recursurilor ca fiind nefondate.
Analizând recursurile formulate de I. Ș. AL J. M. și Ș. CU C. I-V. S., prinprisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, se reține că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Calitatea procesuală a recurentului I. Ș. al J. M. este dată în cauză de prevederile H. nr.2192/2004, potrivit cărora Consiliul Național al Finanțării Î.ului Preuniversitar de S., pe baza datelor transmise de inspectoratele școlare, analizează modul în care se respectă prevederile bugetului de stat și criteriile și principiile finanțării învățământului preuniversitar de stat, întocmind în acest sens un raport trimestrial, care este înaintat M.ui Educației și Cercetării și este însoțit de o propunere de îmbunătățire a sistemului de finanțare și execuție bugetară în sistemul de învățământ preuniversitar de stat.
Astfel, potrivit art.33 din H. 2192/2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului, în subordinea M.ui Educației și Cercetării și a consiliilor locale funcționează, ca organism consultativ de specialitate cu atribuții în acest domeniu și comisia județeană pentru finanțarea învățământului preuniversitar, ce are în componență, ca vicepreședinte, pe inspectorul școlar general.
Conform art.40 din aceeași hotărâre, după aprobarea legii bugetului de stat, consiliul județean și Consiliul General al Municipiului B., prin hotărâre și cu asistența tehnică a direcției generale a finanțelor publice și a inspectoratului școlar, repartizează unităților administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și, după caz, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziția acestora.
Consiliile locale adaugă la sumele primite de la bugetul de stat și bugetul județului sumele alocate din bugetul propriu învățământului și aprobă bugetul fiecărei unități de învățământ. B. aprobate conform legii se comunică unităților de învățământ și trezoreriilor în a căror rază teritorială își au sediul aceste unități.
După aprobare, bugetele unităților de învățământ preuniversitar de stat reprezintă documentul pe baza căruia se asigură finanțarea cheltuielilor acestora în exercițiul financiar respectiv.
Art.45 din aceeași hotărâre prevede că ordonatorii terțiari de credite întocmesc trimestrial și anual situații financiare privind execuția bugetară, în conformitate cu normele metodologice ale M.ui Finanțelor P.e.
Inspectoratele școlare județene, respectiv al municipiului B., prin compartimentele de contabilitate și informatizare, centralizează situațiile privind execuția bugetară pe unități de învățământ prevăzute în anexele nr.
3 și 4 și le transmit C. Național pentru Finanțarea Î.ului Preuniversitar și comisiilor județene de finanțare a învățământului preuniversitar.
De asemenea, potrivit art.46 din hotărâre, Consiliul Național pentru
Finanțarea Î.ului Preuniversitar, pe baza datelor transmise de inspectoratele
școlare județene, respectiv al municipiului B., analizează modul în care se respectă prevederile legii bugetului de stat și criteriile și principiile finanțării învățământului preuniversitar de stat, precum și eventualele fenomene perturbatoare care se manifestă în acest domeniu și cauzele care le determină. Pe baza acestor analize se întocmesc rapoarte trimestriale/anuale care se înaintează conducerii M.ui Educației și Cercetării, însoțite de propuneri de îmbunătățire a sistemului de finanțare și execuție bugetară în sistemul de învățământ preuniversitar de stat.
Prin urmare, în mod corect prima instanță a respins excepția lpsei calității procesuale pasive invocată în cauză de către I.Ș.J. M., cu atât mai mult cu cât acesta, recunoscând, prin semnarea hotărârii nr.10/(...) a Comisiei paritare, îndreptățirea bibliotecarilor din unitățile de învățământ preuniversitar la plata sporului de 15% prevăzut de art. 51 alin.3 din L.a nr.3., avea îndatoriri însemnate și în ceea ce privește fundamentarea fondurilor necesare plății drepturilor bănești cuvenite personalului din învățământ.
În ceea ce privește fondul cauzei, se reține că prima instanță a interpretat corect dispozițiile L. 128/1997, cu raportare la dispozițiile L. 3..
P. dispozițiilor art.1 lit. f din L.a 3., biblioteca școlară este organizată în cadrul unei instituții de învățământ preuniversitar, se află în serviciul elevilor și cadrelor didactice din instituția respectivă și, în limitele prevăzute de lege și de regulamentul de organizare, poate funcționa și ca bibliotecă publică.
Ordinul nr. 3039 din (...) al M.ui Educației și Cercetării arată că posturile de bibliotecar sunt normate în funcție de elevii și cadrele didactice din unitatea școlară și de numărul de volume existente în bibliotecă.
Funcția de bibliotecar din cadrul bibliotecilor școlare este stabilită ca funcție didactică auxiliară de art.6 din L.a 128/1997, privind S.utul personalului didactic. În acest context, salarizarea se face în conformitate cu dispozițiile acestei legi, personalul didactic auxiliar beneficiind de sporuri specifice sectorului de învățământ, la fel ca și cadrele didactice, precum și de alte drepturi prevăzute de L. (art.50).
P. dispozițiilor art.146 din L.a 128/1997, în măsura în care statutul nu dispune altfel, personalului didactic i se aplică celelalte dispoziții din legislația muncii.
În raport de aceste dispoziții, se constată că în mod corect prima instanță a reținut că personalul din biblioteci care lucrează în condițiile art.51 al.3 din L.a 3. beneficiază de sporul de 15% din salariul de bază pentru condiții periculoase sau vătămătoare.
Curtea are în vedere faptul că personalul didactic auxiliar încadrat pe funcția de bibliotecar, documentarist, redactor, îndeplinește condițiile alternative prevăzute de dispozițiile art. 51 al.3 din L.a 3. în sensul că lucrează în depozite de carte, asigură servicii de împrumut la domiciliu și urmărește restituirea la timp a cărților împrumutate.
Se reține în acest sens și faptul că, prin hotărârea nr.10/(...) a Comisiei paritare I. Ș. al J. M. - S. L. din Î. M., s-a decis ca, începând cu data de (...), să se acorde bibliotecarilor din unitățile de învățământ preuniversitar un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare reprezentând până la 15% din salariul de bază, în temeiul disp.art.6, art.48-
50 și art.146 din L.a nr.128/1997 și a art.44 alin.3 și art.51 alin.3 din L.a nr.3..
În ceea ce privește sporul acordat prin hotărârea C. de administrație al unității de învățământ pârâte nr.7/(...), se reține că, astfel cum rezultă dinpreambulul acestei hotărâri, acesta a fost acordat în baza buletinului de determinare pentru expertizarea locurilor de muncă nr.36/(...) emis de D. de S. P. a J. M. (depus în recurs), din cuprinsul căruia rezultă că au fost avute în vedere doar noxele la care este expus personalul școlii care lucrează la calculator și în cadrul activității de fotocopiere, ce au condus la plata unui spor potrivit art.8 lit.a) din H. nr.281/1993, nu și noxele specifice locului de muncă al bibliotecarilor și documentariștilor, pentru care legiuitorul a stabilit acordarea sporului prevăzut de art. 51 al.3 din L.a 3..
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1
Cod procedură civilă, va respinge recursurile formulate de I. Ș. J. AL J. M. și Ș.
CU C. I-V. S.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L., DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâtul I. Ș. J. AL J. M. și Ș. CU C. I-V. S. împotriva sentinței civile nr.907 din (...) a T.ui M., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 10 februarie 2011.
PREȘED.TE, JUDECĂTORI,
C. M. I. T. D. C. G.
Cu opinie separată în sensul admiterii recursurilor R ed./Tehnored.:M.C.; G., (...)-2 ex. A. B. Tribunalul Maramureș:- H. D. M.;
- C. M..
MOT.EA OPINIEI SEPARATE
Apreciez întemeiate recursurile raportat la motivele de fond invocate, însușindu-mi considerentele din opinia majoritară cât privește motivele de recurs privitoare la excepția lipsei calității procesuale pasive a I. Ș. J. M., cu singura precizare că acesta nu poate fi obligat direct la plata drepturilor solicitate, ci doar la efectuarea demersurilor la care este obligat prin lege în ce privește fundamentarea fondurilor necesare plății drepturilor bănești cuvenite personalului din învățământ, în măsura în care acestea sunt datorate.
Consider însă că textul art. 51 alin. 3 din L.a nr. 3. a bibliotecilor, pe care își întemeiază reclamanta pretențiile și în raport de care a fost admisă acțiunea, nu este aplicabil reclamantei.
Acesta statua, anterior abrogării sale prin pct. 23 al alin. (1) al art. 48,
Cap. VI din L.A-CADRU nr. 330 din 5 noiembrie 2009, că „personalul din biblioteci care lucrează în depozite de car te, colecții care includ bunuri ce fac
parte din patrimoni ul cultural național mobil, laboratoare de restaurare și c onservare a cărții s au cei care asigură servicii de împrumu t la domiciliu ori î n spitale, aziluri de bătrâni și în orfelinate beneficiază, pentru condițiipericuloase sau vătămătoare, de un spor de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta";.
Or, în mod evident, în cazul reclamantei, angajată a Școlii cu clasele I- V. din S., jud. M., nu s-a invocat că ar lucra cu colecții care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural național mobil sau în laboratoare de restaurare și conservare a cărții, rămânând a se analiza celelalte două ipoteze în care legea prevede obligativitatea acordării acestui spor.
Recurenta Ș. cu clasele I-V. din S. afirmă că reclamanta nu lucrează într-un depozit de carte întrucât nu există un astfel de depozit, toate cărțile aflându-se în bibliotecă.
În cuprinsul L. nr. 3. sunt câteva texte care cuprind referiri la depozitul de carte, în condițiile în care nu se definesc termenii legii, astfel încât consider că extensia acestei noțiuni trebuie stabilită prin raportare la aceste texte legale.
Astfel, art. 42 din L.a nr. 3. stipulează: „colecțiile bibliotecilor se păstrează în depozite și/sa u în săli cu acces liber special amenajate , asigurându-se condiții de conservare și securitate adecvate";, fiind evident că legiuitorul distinge între depozit și sala cu acces liber.
Or, în condițiile în care nu s-a contestat afirmația recurentei pârâte că nu există un astfel de depozit, toate cărțile aflându-se în bibliotecă, deci se înțelege că în sala cu acces liber special amenajată în cadrul școlii pentru bibliotecă, apare nefondată cererea reclamantei de acordare a sporului aferent primei ipoteze din textul legal citat.
Ultima situație din enumerarea legală pentru care se acordă sporul în litigiu este cea a bibliotecarilor care asigură servicii de împrumut la
domiciliu ori în spitale, aziluri de bătrâni și în orfelinate .
Apreciez că în nici una din aceste situații nu se regăsește reclamanta, fiind evident că nu asigură servicii de împrumut în spitale, aziluri de bătrâni sau orfelinate, și nici servicii de împrumut la domiciliu.
În mod evident, bibliotecile școlare acordă împrumuturi de carte care să fie studiată la domiciliu, deci transportată acasă sau unde se dorește de către cititori, pentru o anumită perioadă, cu obligația de a o restitui la termen, fiind vorba despre un contract de comodat.
Textul art. 51 alin. 3 din L.a nr. 344/2002 nu se referă însă, în interpretarea mea, la acest împrumut, ci la situația în care bibliotecarul efectuează o muncă mai specială, cum este cea descrisă de art. 66 din lege, unde se arată că „bibliotecile de drept public pot organiza servicii speciale pentru persoanele cu handicap vizual, precum și servicii la domiciliu pentru persoanele cu handicap locomotor";.
Consider că sporul instituit de art. 51 din lege se acordă pentru asemenea activități care presupun deplasarea bibliotecarului la domiciliul beneficiarilor, pentru că a interpreta sintagma „servicii de împrumut la domiciliu"; în sensul solicitat de reclamantă, deci ca descriind activitatea dintr-o bibliotecă școlară, ar însemna că sporul este datorat practic tuturor bibliotecarilor, întrucât activitatea acestora constă în mod obișnuit fie în deservirea beneficiarilor care vor duce cărțile acasă, fie în munca în depozitul de carte, în cazul cărților care sunt date doar spre studiu în cadrul sălilor special amenajate ale bibliotecilor. Or, o atare interpretare nu ar fi în spiritul legii, întrucât ar lăsa fără finalitate enumerarea pe care legiuitorul a înțeles să o facă în cuprinsul legii, dând caracter general unui spor reglementat printr-o normă specială.
Sporul acordat prin sentința atacată are un caracter special, nu este prevăzut pentru toți bibliotecarii, astfel încât apreciez netemeinică sentința
și fondate recursurile, cu consecința admiterii acestora și a modificării sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În drept, rețin incidența art. 312 alin. 1 și 3 raportat la art. 304 pct. 9
C.proc.civ.
JUDECĂTOR,
I. T.
Red., dact. I.T. (...)
| ← Decizia civilă nr. 577/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 3276/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
