Decizia civilă nr. 614/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 614/R/2011
Ședința publică din data de 16 februarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S.-C. B.
JUDECĂTORI: I.-R. M.
GREFIER: G. C.
G. L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC OMV P. SA împotriva sentinței civile nr. 4968 din 22 septembrie 2010 pronunțată de T. B.-
N. în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat A. M., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta pârâtei recurente, av. Moroșanu N., lipsă fiind reclamantul intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Reprezentanta pârâtei recurente depune la dosarul cauzei dovada achitării cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocațial și arată că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâtei recurente solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii, în principal ca fiind prescrisă, termenul de prescripție în cauză fiind de 6 luni, iar în subsidiar ca nefondată, motivând în esență că drepturile conferite salariatului au fost incluse în salariul de bază începând cu anul 2003 când a avut loc o majorare salarială, astfel că acestea nu mai pot fi solicitate în o dată separat. Cu cheltuieli de judecată conform chitanțelor de la dosar.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării în baza actelor de la dosar.
C U R T E A P rin sentința civilă nr. 4. din 22 septembrie 20910 pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...) s-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâta SC OMV P. SA B.
S-a admis acțiunea formulată de reclamantul A. M. împotriva pârâtei SC OMV P. SA, pârâta fiind obligată să plătească reclamantului drepturile bănești reprezentând suplimentările salariale pentru sărbătorile de C. și P. din anul
2007 calculate în funcție de salariul de bază mediu al SC OMV P. SA din anul
2007 actualizate cu dobânda de referință a BNR de la data scadenței până la data plății efective.
Pârâtă a fost obligată să plătească reclamantului suma de 620 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a apreciat că obiectul acțiunii se circumscrie dispozițiilor legale care instituie un termen de prescripție de trei ani pentru acțiunile prin care se solicită plata drepturilor salariale. În aceste condiții excepția invocată este nefondată motiv pentru care va fi respinsă.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că prin CCM din (...), modificat succesiv la începutul fiecărui an, în favoarea angajaților pârâtei s-au prevăzut, în art.168, drepturi salariale suplimentare pentru sărbătorile de P. și C., în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP P. SA. Prin actul adițional din
25 februarie 2003 s-a prevăzut că pentru anul 2003 aceste suplimentări salariale vor fi incluse în salariul de bază al fiecărui salariat. Această mențiune a fost reiterată și în contractul colectiv de muncă valabil pe anul 2004. În actele adiționale din 2005 conținutul aliniatului 2 al art.168 a fost din nou modificat în sensul că în loc de expresia „. anul 2003"; suplimentările salariale au fost incluse în salariul de bază, s-a folosit expresia „ în anul 2003"; suplimentările salariale au fost incluse în salariul de bază.
Această expresie se regăsește și în Contractul colectiv de muncă valabil pentru anii 2006 și 2007.
În acest context pârâta susține că în anul 2007 suplimentările salariale pentru P. și C. au fost incluse în salariul de bază și au fost încasate.
Potrivit aceluiași CCM salariații SNP P. SA beneficiază anual de o creștere procentuală a salariilor de bază, creștere prevăzută în art.128.
Prevederile art.31 din Legea nr.130/1996 dispune că poate interveni modificarea clauzelor contractului colectiv de muncă pe parcursul executării lui, în condițiile legii, ori de câte ori părțile convin acest lucru. Modificările aduse contractului colectiv de muncă se comunică, în scris, organului la care se păstrează și devin aplicabile de la data înregistrării sau de la o dată ulterioară, potrivit convenției părților. În acest sens, contractul colectiv de muncă poate fi modificat de părți doar pe parcursul executării lui, interpretarea conținutului unei clauze urmând să își producă efecte până la momentul încetării efectelor contractului.
În cauză, astfel cum rezultă din situația de fapt, înscrisurile depuse au vizat o reinterpretare a clauzei cuprinse în art.168 alin.1 și 2 din Contractul
Colectiv de M. la nivel de unitate, realizată după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv anual și în totală contradicție cu textul legii. Se va reține astfel că interpretarea clauzei peste termenul pentru care a fost încheiat contractul și cu încălcarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 130/1996- prin acte neînregistrate la D. T. de M. - nu poate produce efecte care să înlăture conținutul explicit al clauzei invocate.
T. a solicitat pârâtei să probeze faptul că în anul 2007 s-au executat efectiv dispozițiile art.168 alin. 2 din CCM, respectiv că într-adevăr suplimentările salariale pentru P. și C. au fost incluse în salariul de bază, însă nu a probat acest aspect. Din înscrierile din carnetul de muncă reiese că în anul 2007 reclamantul a beneficiat doar de reașezarea și majorarea salariului de bază, prevăzută de art.128 din CCM.
Cum în anul 2007 suplimentările salariale solicitate nu au fost acordate prin includerea lor în salariul de bază susținerile pârâtei în sensul că aceste suplimentări au fost acordate (cu ocazia fiecărui eveniment) nu sunt întemeiate.
Având în vedere dispozițiile art.287 din Codul Muncii care prevede că sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, faptul că pârâta nua făcut dovada achitării drepturilor salariale suplimentare solicitate de reclamant, instanța a constatat că reclamantul în calitate de angajat al pârâtei este îndreptățit să beneficieze de drepturile suplimentare salariale solicitate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC OMV P. SA solicitând modificarea hotărârii recurate și respingerea acțiunii promovată de reclamantă ca fiind prescrisă și ca nefondată.
În motivare, se arată că soluția instanței fondului de respingere a excepției prescrierii dreptului reclamanților la acțiune este consecința unei interpretări greșite a legii.
Cererea reclamantului nu reprezintă o acțiune pentru plata unor drepturi salariale izvorâte din contractul individual de muncă, ci reprezintă o acțiune pentru plata altor venituri decât drepturile salariale, venituri cerute în temeiul unui contract colectiv de muncă - ceea ce este evident, reclamantul nu invocă decât art. 187 din CCM Ramură/176 CCM P., nu contractul individual de muncă. Acțiunea se încadrează pe deplin, sub aspectul prescripției extinctive, în ipoteza art. 283 lit. e) C. muncii, fiind deci aplicabil termenul de prescripție de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune.
Pe fond hotărârea recurată este nelegală și netemeinică, iar statuările instanței fondului în sensul ca suplimentările salariale privind aprovizionarea de tomnă nu ar fi incluse în salariul de bază sunt consecința unei interpretări greșite a probelor administrate în cauză.
Așa cum rezultă din art.168 alin.3 din Contractul Colectiv de M. pe anul
19907, suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă va fi introdusă în salariul de bază, după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la prezentul contract.
Prin art.176 din CCM din anul 2008 se prevede ca, ajutorul material constând în plata contravalorii cotei de gaze naturale a fost compensat prin contractul colectiv de muncă pe anul 1997. Prin urmare începând cu anul
1997 prezentul articol a rămas fără obiect având în vedere faptul că acest ajutor nu se mai acordă salariaților fiind inclus în salariul angajaților și va rămâne așa până când P. și FSLI vor conveni altfel.
În aceste condiții reclamantul nu poate solicita plata acestei suplimentări salariale atâta vreme cât ea a fost introdusă în salariul de bază și încasată.
Actele adiționale la CCM la nivel de ramură nu au modificat conținutul art. 176 și nu puteau modifica CCM încheiat între P. și salariații săi.
Suplimentările salariale pentru aprovizionarea de toamnă au fost incluse în salariul de bază. În aceste condiții este indiscutabil că, în suma acordată cu titlu de indemnizație de concediere, au fost incluse și aceste suplimentări salariale privind aprovizionarea de toamnă - iarnă. Deoarece reclamantul nu a contestat această deciziei de încetare a contractului de muncă, este evident că a acceptat și cuantumul indemnizației de concediere, în care a fost inclusă și această suplimentare salarială pentru aprovizionarea de toamnă -..
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, Curtea constată că recursul este nefondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 din C.proc.civ., îl va respinge ca atare, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Referitor la prescrierea acțiunii, respectiv termenul în care trebuia formulată acțiunea, Curtea reține că potrivit art. 283 alin. 1 din Codul muncii
„Cererile în vederea soluționării unui conflict de munca pot fi formulate: c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de munca consta în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților fata de angajator;e) în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia";.
De asemenea, conform art. 1 alin. 1 din Legea nr. 130/1996 prin contractul colectiv de muncă „se stabilesc clauze privind condițiile de munca, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de munca";, dispoziții similare conținând și art. 236 alin. 1 C. muncii.
Drept urmare, contractul colectiv de muncă cuprinde dispoziții referitoare la salarizare, la contractul individual de muncă, la drepturile și obligațiile părților, inclusiv la modalitatea de contestare a deciziilor unilaterale ale angajatorului. În consecință, sunt sau pot fi clauze în contractul colectiv de muncă dispoziții relative la toate drepturile la acțiune pentru care art. 283 alin.
1 lit. a) - d) din Codul muncii a reglementat termene speciale distincte de prescripție. D. s-ar accepta susținerile recurentei, aceste termene nu ar avea aplicabilitate, în condițiile în care nerespectarea oricăruia dintre drepturile menționate anterior constituie o neexecutare a contractului colectiv de muncă.
Pentru aceste considerente și reținând și faptul că rațiunea instituirii termenului de 6 luni o constituie încheierea pe o perioadă determinată a contractului colectiv de muncă, Curtea apreciază că în mod judicios prima instanță a reținut că termenul de prescripție aplicabil în cauză este cel de 3 ani prevăzut de art. 283 alin. 1 lit. c C. muncii, acesta fiind un termen special față de cel prevăzut de art. 283 alin. lit. e C. muncii.
În consecință, întrucât acțiunea reclamantei a fost înregistrată în (...) și se referă la obligarea pârâtei la plata unor sume de bani reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate, aferente anului 2007, în mod corect prima instanță a respins excepția prescripției invocată de recurentă.
Referitor la motivele de recurs care privesc fondul cauzei, se reține că în conformitate cu dispozițiile art. 168 alin. 1 din Contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate pe anii 2003 - 2007 salariații SNP P. SA vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de P. și de C. de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu mediu pe SNP P. SA, stabilirea valorii concrete, modalitățile de acordare, condițiile și criteriile și beneficiarii urmând să fie stabilite prin negociere între FSLI P. și patronat.
În contractul colectiv de muncă pe anul 2004, la art. 168 alin. 2 s-a prevăzut că „. anul 2003, suplimentările de la alin. (1) vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat";, iar în contractele colective de muncă valabile pentru anii (...), la art. 168 alin. 2 s-a menționat că „în anul 2003 suplimentările salariale de la aliniatul 1 al prezentului articol au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat";.
În raport de prevederile acestui aliniat Curtea reține că aceasta a reprezentat o modalitate concretă de acordare a suplimentărilor salariale valabilă pentru anul 2003.
Așa cum în mod judicios a reținut și prima instanță, includerea acestor prime, în salariul de bază în anul 2003 nu înseamnă că pârâta ar fi făcut plata acestor drepturi și în anii 2004-2007. În caz contrar, dispozițiile alin. 1 din art. 168 menționat anterior ar fi inutile, întrucât ar prevedea o obligație care a fost executată încă din anul 2003.
În ceea ce privește criticile din cererea de recurs privitoare la greșita acordare a drepturilor reprezentând aprovizionarea toamnă - iarnă, Curtea constată că nu au legătură cu obiectul cauzei și drept urmare vor fi înlăturate.
Având în vedere aceste considerente și reținând că în cauză nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ., invocat de recurentă, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ., Curtea urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC OMV P. SA împotriva sentinței civile nr. 4968 din (...) a T.ui B.-N., pronunțată în dosar nr.
(...), pe care o menține.
Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 16 februarie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI S .-C. B. I.-R. M. G. L. T.
G. C.
GREFIER R ed.SCB Dact.SzM/2 ex. (...)
Jud.fond: C. N. și M. L. B.
| ← Decizia civilă nr. 5068/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 2693/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
