Decizia civilă nr. 64/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 64/R/2011

Ședința publică din data de 12 ianuarie 2011

Instanța constituită din:

P.: I.-R. M.

JUDECĂTORI: G. L. T.

S.-C. B. GREFIER: G. C.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul S. L. AL Î. P. C.EAN și de către intervenienta T. M. E. împotriva sentinței civile nr. 2061 din 7 iunie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați C. T. „. N. și C. LOCAL AL M. C.-N., având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantului recurent și a intervenientei recurente, av. G. Patricia, lipsă fiind reprezentanții pârâților intimați.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâților intimați și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care

Reprezentanta reclamantului recurent și a intervenientei recurente arată că nu are alte cereri de formulat.

Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat,

Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta reclamantului recurent și a intervenientei recurente solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii introductive așa cum a fost formulată, pentru considerentele expuse pe larg în memoriul de recurs. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Instanța, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării în baza actelor de la dosar.

C U R T E A

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2061/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a respins acțiunea formulată de reclamantul S. L. AL Î. P. C.EAN, în contradictoriu cu pârâții C. T. „. N. C.-N. și C. Local al municipiului C.-N., având ca obiect un litigiu de muncă.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:

Potrivit prevederilor art. 50 alin. 1 din L. nr. 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșe de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ. A.eatul următor din același act normativ prevede expres că pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1. din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime .

Prin urmare, nu este vorba de tranșe de vechime la salarizare, ci de trei tranșe suplimentare care se acordă fiecărui salariat în funcție de vechimea în activitatea în învățământ, tranșe care s-au acordat membrilor de sindicat în numele cărora s-a promovat prezenta acțiune.

Potrivit art. 167 din L. nr. 84/1995 privitor la învățământul preuniversitar, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ - teritoriale pe raza cărora își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse potrivit legii. Se face distincție între finanțarea de bază și cea complementară, acesta din urmă realizându-se din bugetele locale (art. 168 alin. 4 din L. nr. 84/1995).

A.eatul 7 din același articol cuprinde o prevedere expresă referitor la baza de calcul a fondurilor alocate unităților de învățământ prin și din bugetele locale pentru finanțarea de bază, și care o reprezintă costul standard pe elev/ preșcolar, în funcție de numărul de posturi/cadre legal constituite. Determinarea costului standard pe elev/preșcolar se face conform Normelor Metodologice.

Prin Hotărârea nr. 2192/2004 pentru aprobarea Normelor

Metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, A. l - se reiau aceleași dispoziții în ceea ce privește finanțarea care se realizează potrivit art. 16 din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a căror rază teritorială își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse.

C. local, ca organ deliberativ al unității administrativ - teritoriale este cel care potrivit art. 28 din actul normativ de mai sus stabilește cuantumul fondurilor alocate fiecărei unități de învățământ pe baza unor indicatori,

(este vorba de venituri stabilite prin legi anuale bugetare de stat care urmează procedura prevăzută de lege), iar art. 23 prevede că finanțarea complementară se efectuează în funcție necesitățile de cheltuieli ale unităților de învățământ preuniversitar de stat la propunerea unităților de învățământ, iar fondurile se alocă de către finanțatori: bugetul de stat, bugetul local, agenți economici, pe baza documentelor justificative. Articolele care urmează pun în evidență modul în care se face repartizarea sumelor necesare funcționării unor astfel de unități de învățământ care sunt unități bugetare și prin urmare se impune finanțarea lor potrivit dispozițiilor legale.

Articolul 40 al. 2 din Hotărârea nr. 2192/2004 prevede că după primirea sumelor de la bugetul de stat și bugetul județului consiliile locale adaugă la sumele acestea și sumele alocate din bugetul propriu învățământului și aprobă bugetul fiecărei unități de învățământ care se comunică unităților de învățământ.

Referitor la acest aspect trebuie reținut că prin L. nr. 1. se stabilesc coeficienții de multiplicare, de ierarhizare pentru funcțiile didactice din învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal sau de maiștrii, dar L. nr.

128/1997 a prevăzut cele trei tranșe de vechime suplimentare care nu au fost abrogate prin noile dispoziții, și prin urmare sunt aplicabile în speță.

Instanța a reținut că potrivit prevederilor art. 5 din O.G nr. 15 din 30 ianuarie 2008 - privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, în coeficienții de multiplicare de nivel minim din anexele nr. 1.1 și 1.2, prevăzuți la ultimele două tranșe de vechime recunoscută de 35-40 de ani și peste 40 de ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1. din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute de 90 alin. (3) din L. nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare. În coeficienții de multiplicare din anexa nr. 2, coeficienți de multiplicare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar, prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime recunoscută de

30-35 de ani, 35-40 de ani și peste 40 de ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1. din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute de 50 alin. (2) din L. nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare. │

Din analiza anexei 2 din O.G nr. 15 din 30 ianuarie 2008, act care ia în considerare tranșele solicitate și prin comparare cu coeficienții de multiplicare prevăzuți la aceleași tranșe de vechime din anexa 2 din O. nr.

11 din 31 ianuarie 2007 și din anexa 2 din O. nr. 4 din 12 ianuarie 2006 instanța constată că raportul dintre tranșele de vechime este constant, în fapt crescând doar valoarea respectivilor coeficienți.

Astfel, spre exemplificare, dacă se ia în considerare coeficientul de multiplicare prevăzut pentru tranșa de vechime 25-30 ani, respectiv 6,308 din O.G nr. 15 din 30 ianuarie 2008 și se raportează la coeficientul pentru tranșa anterioară (22-25 ani, de 6,031) rezultă un grad de multiplicare de

1,0459. Respectivul raport se menține și dacă se fac operațiile respective în cazul coeficienților de multiplicare din O. nr. 4 din 12 ianuarie 2006 și O. nr.

11 din 31 ianuarie 2007 unde gradele de multiplicare sunt 1,0464 , respectiv

1,0459, ceea ce rezultă că în coeficienții de multiplicare din anexa 2 sunt cuprinse și creșterile de 1. din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime.

Mai mult chiar, dacă se verifică matematic includerea creșterii de 1. din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime rezultă că atât în O.G nr. 15 din 30 ianuarie 2008 cât și în O. nr. 4 din 12 ianuarie 2006 și O. nr. 11 din 31 ianuarie 2007 se respectă includerea respectivei tranșe.

Având în vedere anexele nr. 2 din O.G nr. 15 din (...), O. nr. 4 din 12 ianuarie 2006 și O. nr. 11 din (...), în temeiul art.283 și urm. Codul Muncii, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul S. L. al Î. P. C. în contradictoriu cu pârâții C. T. ";. N. C.-N. și C. Local al municipiului C. -.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantul S. L. al Î. P. C. și intervenienta T. M. E., solicitând modificarea sentinței, în sensul admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată.

În motivarea recursului s-a arătat că, potrivit art. 48 alin. 1 din L. nr.

128/1997, salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii, și o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare, numite în cuprinsul legii, art. 50 alin. 1 din aceeași lege prevăzând, pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar, tranșe de vechime suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani activitate în învățământ, pentru fiecare din aceste tranșe suplimentare de vechime acordându-se, conform alin. 2 al art. 50, o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1. din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.

Aceste tranșe suplimentare de vechime au fost menținute atât prin O. nr. 4., cât și prin O. nr. 1..

Doar odată cu intrarea în vigoare a O. nr. 15/2008, începând cu (...), se poate afirma că în coeficientul de multiplicare, prevăzut la ultimele trei tranșe de vechime recunoscută de 30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1. din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la art. 50 alin. 2 din

L. nr. 128/1997.

S-a mai invocat în motivarea recursului modul eronat în care instanța de fond a înțeles să verifice prin calcule proprii evoluția în timp a coeficientului de multiplicare pentru cadrele cu o vechime de peste 30 de ani în învățământ, susținând recurentul că aceste calcule efectuate de instanță se referă la alte tranșe de vechime decât cele pentru care a solicitat acordarea sporului suplimentar de vechime

În consecință, consideră recurentul că unitatea de învățământ pârâtă trebuie să fie obligată la calculul și plata diferențelor de drepturi salariale rezultate prin aplicarea tranșelor suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 și 2 din L. nr. 128/1997, începând cu data de (...) și până la datade (...), sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

Pârâtul intimat C. T. „. N. C.-N. a formulat întâmpinare în data de (...) (f.

6-7) prin care a arătat că apreciază admisibilă acțiunea reclamantei, considerând, asemenea recurentei, că în lipsa unei mențiuni exprese a legiuitorului, nu se poate considera că valoarea celor trei tranșe de vechime suplimentară prevăzute de art. 50 alin. 1 din L. nr. 128/1997 ar fi cuprinse în coeficienții de multiplicare din OG nr. 4., OG nr. 1. privind salarizarea personalului din învățământ.

Recursul este fondat.

Reclamantul S. L. al Î. P. C. a promovat cererea introductivă de instanță, în condițiile art. 222 din L. nr. 53/2003, în numele membrilor de sindicat A. F., B. E., B. V., C. E., C. V., C. I., I. S., I. L., L. G., M. I., P. L., V. R., care au o vechime de peste 30 ani în învățământ, astfel cum rezultă din adeverințele depuse la dosar (filele 13-25 dosar fond).

De asemenea, din adeverința depusă la fila 54 dosar fond rezultă că intervenienta T. M. E. avea la data de (...) o vechime efectivă în învățământ de 30 ani și 4 luni.

Potrivit art. 50 alin. 1 din L. nr. 128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ, alin. 2 al aceluiași art. 50 prevăzând că pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1. din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.

Prin Ordonanța nr. 4. au fost majorate, începând cu data de (...), salariile de bază ale personalului didactic din învățământ, însă, prin această ordonanță nu s-au adus nici un fel de modificări tranșelor suplimentare de vechime prevăzute în art. 50 alin. 1 și 2 din L. nr. 128/1997, respectiv, aceste tranșe suplimentare de vechime nu au fost incluse în coeficienții de multiplicare, aspect care rezultă cu evidență din textul O. nr. 4..

Prin O. nr. 1. salariile de bază ale personalului didactic din învățământ au fost majorate începând cu data de 1 ianuarie 2007, prin modificarea valorii coeficientului de multiplicare însă, așa cum rezultă din art. 2 și 3 din O. nr. 1., în acești coeficienți de multiplicare nu a fost inclus și sporul cuvenit pentru tranșele suplimentare de vechime prev. de art. 50alin. 1 și 2 din L. nr. 128/1997, ceea ce a fost inclus în coeficienții demultiplicare fiind sporul de stabilitate prevăzut de art. 50 alin. 11 din L. nr. 128/1997 (prin art. 2 din O. nr. 1.) și respectiv, sporul pentru suprasolicitare neuropsihică prev. de art. 50 alin. 13 din L. nr. 128/1997 (prin art. 3 din O. nr. 1.).

Prin O. nr. 15/2008 au fost prevăzute creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 și în anul 2009 personalului din învățământ, acest act normativ urmând să-și găsească aplicare începând cu data de 1 ianuarie

2008. Prin art. 2 din O. nr. 15/2008 au fost menținute dispozițiile art. 2 din O. nr. 1., iar prin art. 5 alin. 2 din O. nr. 15/2008 s-a prevăzut că „în coeficienții de multiplicare cuprinși în Anexele nr. 2, 2 a și în Anexele 1.1 b și 1.2 b, prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime recunoscută de 30-35 de ani, 35-40 de ani și peste 40 de ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1. din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prev. de art. 50 alin. 2 din L. nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare";.

Rezultă așadar, din textul art. 5 al O. nr. 15/2008, că abia începând cu data de 1 ianuarie 2008, tranșele suplimentare de vechime prev. de art. 50 alin. 1 și 2 din L. nr. 128/1997 au fost incluse în coeficienții de multiplicare, ceea ce înseamnă că, până la data de (...), personalul didactic din învățământul preuniversitar care îndeplinea condițiile de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 din L. nr. 128/1997 este îndreptățit la acordarea tranșelor suplimentare de vechime în condițiile art. 50 alin. 2 din aceeași lege.

În conformitate cu prevederile art. 283 alin. 1 lit. c din L. nr. 53/2003, reclamantul poate pretinde doar drepturile salariale neacordate pe ultimii trei ani anteriori momentului introducerii cererii de chemare în judecată. Așadar, în raport de data promovării acțiunii (30 ianuarie 2009) și având în vedere că drepturile salariale cuvenite lunii ianuarie 2006 au fost scadente în luna februarie a aceluiași an, pârâtul C. T. E. N., în calitate de unitate angajatoare, va fi obligat să calculeze salariaților reprezentați în cauză de S. L. al Î. P. C., precum și intervenientei T. M. E., drepturile salariale rezultate prin aplicarea tranșelor suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 și 2 din L. nr. 128/1997 și să plătească acestora diferențele dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele care s-ar fi cuvenit prin aplicarea dispozițiilor art. 50 alin. 1 și 2 din L. nr. 128/1997, pentru perioada (...) - (...).

Având în vedere faptul că sumele cuvenite nu au fost plătite la data scadenței, acestea urmează a fi actualizate cu indicele inflației începând cu data scadenței fiecărei sume și până la data plății efective, pentru a se realiza o despăgubire efectivă a salariaților conform disp.art.161 alin.4 din Codul muncii.

De asemenea, în temeiul Decretului nr. 92/1976, se impune ca același pârât să fie obligat să facă mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale salariaților menționați.

În conformitate cu dispozițiile art. 16 din HG nr. 2192/2004

„cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a cărora rază acesta își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";.

Art. 167 din L. nr. 84/1995 prevede că „(1) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror raza îșidesfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii. (2)

Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară. (3) Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale. Finanțarea de bază se asigura prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale";.

La aliniatul 5 al aceluiași articol se prevede că finanțarea de bază cuprinde, printre altele, și cheltuielile de personal.

De asemenea, art. 13 alin.1 din OUG nr. 32/2001 stabilește că

„Începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror raza acestea își desfășoară activitatea.";

În cauza dedusă judecății, calitatea procesuală pasivă a recurentului pârât C. Local al municipiului C.-N. este justificată având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 36 alin. (4) lit. a) din L. nr. 215/2001, acesta este cel care aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația. În consecință, pârâtul C. Local al municipiului C.-N. este dator să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale, astfel că urmează a fi obligat în acest sens.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 1 teza I cod proc. civ. cu referire la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și art. 3041 C. proc. civ.,

Curtea va admite recursul reclamantului și intervenientei și va modifica sentința recurată, conform dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul S. L. AL Î. P. C.EAN și de intervenienta T. M. E. împotriva sentinței civile nr. 2061 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), pe care o modifică în sensul că admite acțiunea civilă precizată formulată de reclamantul S. L. AL Î. P. C.EAN și cererea de intervenție formulată de intervenienta T. M. E. în contradictoriu cu pârâții C. T. „. N. C.-N. și C. LOCAL AL M. C.-N. și în consecință:

Obligă pârâtul C. T. „. N. C.-N., în calitate de unitate angajatoare, să calculeze salariaților A. F., B. E., B. V., C. E., C. V., C. I., I. S., I. L., L. G., M. I., P. L., V. R., drepturile salariale rezultate prin aplicarea tranșelor suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 și 2 din L. nr.

128/1997, cu modificările și completările ulterioare, privind Statutul

Personalului Didactic, și să plătească aceste drepturi salariale, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele care s-ar fi cuvenit prin aplicarea dispozițiilor art. 50 alin. 1 și 2 din L. nr. 128/1997, pentru perioada (...) - (...), actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

Obligă pârâtul C. T. „. N. C.-N. să facă mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale salariaților menționați.

Obligă pârâtul C. LOCAL AL M. C.-N. la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale ale reclamanților.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 12 ianuarie 2011.

P. JUDECĂTORI

I.-R. M. G. L. T. S.-C. B.

GREFIER

G. C.

Red.GLT/dact.MM

3 ex./(...)

Jud.fond: M.F.B./E.B.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 64/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă