Decizia civilă nr. 76/2010, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 76/R/2010
Ședința publică din data de 12 ianuarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M. JUDECĂTORI: G.-L. T.
S.-C. B. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul S. I. C. împotriva sentinței civile nr. 2432 din 14 aprilie 2010, pronunțată de T. B.-N. în dosar nr. (...), privind și pe pârâtul intimat I. Ș. AL J. B.-N., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtului intimat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 29 decembrie 2010, prin serviciul de registratură al instanței s-a depus la dosarul cauzei din partea reclamantului recurent, răspuns la întâmpinarea pârâtului.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, având în vedere că prin întâmpinarea formulată s-a solicitat judecarea în lipsă, o reține în vederea pronunțării în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 2432 din (...) a T.ui B.-N., pronunțată în dosar nr. (...), a fost respinsă ca nefondată contestația formulată de contestatorul S. I. C. împotriva Deciziei nr. 1212/24 decembrie 2009 emisă de intimatul I. Ș. J. B.-N.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a fostîncadrat în funcția didactică de profesor de mecanică începând cu data de 1 septembrie 2009 cu 1/2 normă la Ș. de arte și meserii Târlișua și cu 1/2 normă la G. școlar agricol B. pe o perioadă determinată până la data de 31 august 2010 în urma rezultatului obținut la concursul organizat de intimat și a repartiției ulterioare.
Prin decizia atacată nr.1212/(...), intimatul I. Ș. al județului B.-N. a decis că începând cu data de 10 decembrie 2009 încetează de drept contractul individual de muncă al contestatorului, pensionat cumulard al pensiei militare cu funcția didactică de profesor de mecanică ca efect al aplicării prevederilor art. 20 din legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorității șiinstituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor cadru cu Comisia europeană și Fondul Monetar Internațional.
Din copia cuponului de pensie atașat la dosar (f.30) reiese că în luna noiembrie 2009 contestatorul a avut o pensie netă de 2.687 lei. Din foaia colectivă de prezență pentru luna decembrie 2009 întocmită de G. școlar agricol B. f.27 și respectiv de Ș. de arte și meserii Târlișua (f.38), rezultă că după data de 9 decembrie 2009, contestatorul nu s-a mai prezentat la serviciu și nu a mai prestat vreo oră la aceste unități școlare.
T. a constatat raportat la prevederile art. 17, art. 18, art. 20 art. 25 din
Legea nr. 329/2009 și la situația de fapt reliefată, că în mod legal intimatul a emis decizia contestată prin care s-a dispus încetarea de drept al contractului individual de muncă al contestatorului, întrucât acesta era un beneficiar al unei pensii militare în cuantum de 2687 lei, ce depășea nivelul salariului mediu brut pe economie, care era de 1.693 lei conform legii bugetului asigurărilor sociale de stat, și că nu și-a exprimat opțiunea în termenul de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii între suspendarea plății pensiei pe durata continuării activității didactice și încetarea raporturilor de muncă la unitățile școlare anterior reliefate.
Totodată a avut în vedere faptul că Legea nr. 329/2009 a fost declarată constituțională prin D. nr. 1. a C. C.
Contrar susținerilor contestatorului, tribunalul a apreciat că decizia atacată nu contravine dispozițiilor constituționale și nici dispozițiilor și jurisprudenței CEDO și a C.J.C.E. În acest sens tribunalul a aratat că prin adoptarea legii nr. 329/2009 nu s-a încălcat principiul certitudinii dreptului și nici principiul nediscriminării așa cum susține contestatorul pentru că această lege se aplică uniform și nediscriminatoriu tuturor persoanelor care se află în situația impusă de ipoteza textului legal anterior evocat și care aveau obligația de a opta în situația în care dețineau o pensie netă mai mare decât salariul mediu brut pe economie între suspendarea plății pensiei pe durata exercitării activității și încetarea raporturilor de muncă.
Dreptul la muncă al contestatorului nu este afectat în substanța sa, ci este doar este restrâns sub aspectul exercitării sale într-o funcție la o instituție publică finanțată de la buget, ori contestatorul și orice altă persoană aflata în situația acestuia, are posibilitatea să-și exercite dreptul la muncă prevăzut de art. 41 din Constituție la un alt angajator în mediu privat. De altfel în mod judicios a statuat instanța constituțională că măsura restrictivă instituită se aplică nediscriminatoriu destinatarilor legii, că este temporară, rezonabilă și proporțională cu situația care a determinat-o.
T. a considerat că nu este necesară sesizarea C.J.C.E. să adopte o hotărâre preliminară în baza art. 234 din Tratatul Uniunii Europene în sensul celor solicitate de către contestator, pentru că pe baza acestei proceduri nu este admisibilă chestionarea instanței comunitare dacă prevederile din dreptul intern sunt conforme cu prevederile comunitare, ci doar să solicite instanței comunitare să interpreteze sensul unor dispoziții din legislația comunitară ori validitatea acesteia, în măsura în care au legătura cu un litigiu în fața instanțelor naționale. T. mai arată că oricum este atributul exclusiv al instanței de a stabili dacă se impune sau nu sesizarea C.J.C.E, , iar în cazul de față acest lucru nu se impune. În situația în care ar fi existat dispoziții comunitare neechivoce referitor la obiectul cauzei acestea se puteau aplica direct deinstanță în baza principiilor efectului direct și a supremației dreptului comunitar, dar nu este cazul în speță.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul S. I.-C. solicitândcasarea hotărârii atacate și rejudecând să se admită acțiunea așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, reclamantul a arătat că sentința atacată este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
În mod greșit și neconvingător a reținut și argumentat instanța de fond că decizia atacată nu contravine dispozițiilor constituționale și jurisprudenței
CEDO a CJCE.
Este evident că în cauză a fost afectat principiul certitudinii dreptului și principiul nediscriminării - întrucât dreptul la muncă, pentru a fi nediscriminatoriu, trebuie să se aplice egal tuturor persoanelor, independent de faptul că unele din ele beneficiază și de alte drepturi, cum ar fi cel de pensie, rezultat dintr-un alt raport de muncă, în condițiile legii.
Se afirmă că dreptul la muncă nu este afectat în substanța sa, ci doar restrâns.
Dreptul la muncă este chiar afectat în substanța sa, iar pretinsa restrângere a exercitării lui nu este justificată de un interes public major și nu este proporțională cu posibila afectare a acestui interes.
Nu este justificată nici reținerea instanței de fond în sensul că măsura restrictivă instituită de lege ar fi una temporară, rezonabilă și proporțională cu situația care a determinat -o.
Măsura incetării raporturilor de muncă este definitivă și irevocabilă și îi afectează în mod major existența.
Reclamantul înțelege să invoce neconstituționalitatea art. 17-20 din
Legea 329/2009 în raport cu prevederile constituționale care garantează egalitatea cetățenilor în fața legii - art. 16 din Constituție - și cu cele ce garantează dreptul la muncă - art. 41 alin. 1 din Constituția României, prin aceea că textul legal a cărui neconstituționalitate o invocă nu asigură egalitatea cetățenilor în fața legii (cei care au pensia sub salariul mediu brut fiind exceptați de la prevederile legii) și îngrădește accesul la muncă a unei categorii socio-profesionale.
Analiza neconstituționalității - înainte de promulgare - a legii în discuție, s-a făcut sub alte aspecte, astfel că nu există temei legal de respingere a cererii de a fi sesizată Curtea Constituțională cu excepția invocată.
Consideră că sentința atacată nu răspunde - prin soluția adoptată - cerințelor legislației comunitare și că se impune casarea ei, pentru motivele arătate mai sus.
Intimatul I. Ș. al J. B.-N., prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea recursului ca nefundat, cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate, arătând în motivarea poziției procesuale, raportat la prevederile legale incidente, că dispoziția de încetare a contractului individual de muncă este legală și temeinică.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și adispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având învedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
P. dispozițiilor art.17 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorității și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor cadru cu Comisia europeană și Fondul Monetar Internațional, beneficiarii drepturilor la pensie aparținândsistemului public de pensii pot cumula pensia netă cu veniturile realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale doar dacă nivelul pensiei nu depășește nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
P. art.18 din aceeași lege, pensionarii care desfășoară activități profesionale pe baza unui contract individual de muncă sau în baza actului de numire în funcție au obligația ca în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii să-și exprime în scris opțiunea între suspendarea plății pensiei pe durata exercitării activității și încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau de numire în funcție dacă nivelul pensiei nete aflată în plată depășește nivelul salariului mediu brut pe economie.
Neîndeplinirea acestei obligații atrage potrivit dispozițiilor art. 20 din același act normativ, încetarea de drept a raporturilor de muncă stabilite în baza contractului individual de muncă sau a actului de numire in funcție, precum si a raporturilor de serviciu. P. art.25 din Legea nr. 329/2009 prevederile acestui capitol se aplică și beneficiarilor de pensie de serviciu stabilită prin legi speciale, cum este și cazul contestatorului beneficiar al unei pensii militare.
Fiind îndeplinite cerințele textelor legale anterior menționate, se constată că D. nr. 1212/24 decembrie 2009 emisă de intimatul I. Ș. J. B.-N. respectă prevederile legale, astfel că în mod corect instanța de fond a respins cererea reclamantului privind anularea acesteia.
Recurentul reclamant a înțeles să invoce atât în susținerea acțiunii cât și în motivele de recurs neconstituționalitatea prevederilor art. 17-20 din Legea nr. 329/2009 în raport cu dispozițiile art. 16 și 41 alin. 1 din Constituție, precum și neconcordanța acestor prevederi cu jurisprudența CEDO și cea comunitară, fără însă a arăta în concret în ce fel prevederile din legislația națională nu respectă jurisprudența amintită.
Referitor la aspectele de neconstituționalitate, trebuie reliefat faptul că
Legea nr. 329/2009 a fost declarată constituțională prin D. nr. 1. a C. C.
În ceea ce privește aspectele de neconstituționalitate invocate în prezenta cauză Curtea, la termenul de judecată din data de (...), în temeiul dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, a dispus sesizarea C. Constituționale în vederea pronunțării asupra excepției de neconstituționalitate invocată de recurentul reclamant, instanța de contencios constituțional fiind singura competentă a se pronunța asupra conformității dispozițiilor dintr-o lege cu prevederile constituționale, reclamantul având posibilitatea ca, în situația în care excepția ar fi admisă, să uzeze de mijloacele procesuale prevăzute la art. 322 pct. 10 c.pr.civ..
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E R espinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul S. I. C. împotriva Sentinței civile nr. 2432 din (...) a T.ui B.-N., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 12 ianuarie 2011.
PREȘEDINTE JUDECATORI I .-R. M. G.-L. T. S.-C. B.
GREFIER G . C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond: M. L. B. și C. N.
| ← Decizia civilă nr. 1042/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 5346/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
