Decizia civilă nr. 874/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 874/R/2011
Ședința din 08 martie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: C. M. GREFIER: A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de către pârâtul C. N. împotriva sentinței civile nr. 2377 din 1 iulie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată S. N. DE T. F. DE M. C. M. SA, având ca obiect litigiu de muncă - acțiune în răspundere patrimonială.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă pârâtul recurent C. N. și reprezentantul reclamantei intimate S. N. de T. F. de M. C. M. S., consilier juridic J. C.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 2 martie
2011, prin registratura instanței, reclamanta intimată S. N. de T. F. de M. C.
M. .S.A a depus la dosar, în două exemplare, un set de înscrisuri ca răspuns la solicitările instanței din adresa emisă la data de 12 februarie 2011, din care un exemplar se comunică cu pârâtul recurent C. N.
Reprezentantul reclamantei intimate depune la dosar împuternicirea de reprezentare în instanță a societății.
Pârâtul recurent C. N. depune la dosar schița solicitată la termenul anterior, în care a prezentat poziția vagoanelor în intersecție, a locomotivei, a persoanelor și a manevrelor efectuate, prezentând oral instanței cum s-a întâmplat accidentul. Învederează faptul că nu și-a angajat avocat care să-l reprezinte în prezenta cauză.
Instanța comunică un exemplar din răspunsul la întâmpinare cu reprezentantul reclamantei intimate S. N. de T. F. de M. C. M. SA.
Reprezentantul reclamantei intimate S. N. de T. F. de M. C. M. S. solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a avea posibilitatea să studieze răspunsul la întâmpinare, care i-a fost comunicat la acest termen de judecată.
Pârâtul recurent nu se opune.
Instanța încuviințează cererea formulată de reprezentantul reclamantei intimate și lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal, făcut la a doua strigare a cauzei, se prezintă pârâtul recurent C. N. și reprezentantul reclamantei intimate S. N. de T. F. de M. C. M. S., consilier juridic J. C.
Reprezentantul reclamantei intimate învederează instanței faptul că nu s-a ajuns la nici o înțelegere cu pârâtul recurent C. N.
Pârâtul recurent C. N. aduce la cunoștința instanței faptul că a fost disponibilizat de la locul de muncă, se află în ultima lună de șomaj și nu are posibilități materiale pentru a achita prejudiciul cauzat. De asemenea arată că i-a fost comunicată decizia de sancționare, însă nu a contestat-o. În probațiune solicită audierea în calitate de martor a mecanicului Ignat V. care a fost prezent la fața locului.
Curtea pune în discuție cererea în completarea probațiunii solicitată de pârâtul recurent.
Reprezentantul reclamantei intimate se opune audierii martorului, la dosar fiind suficiente probe pentru soluționarea cauzei.
Curtea, după deliberare, respinge cererea în completarea probațiunii solicitată de pârâtul recurent C. N., întrucât în speță nu s-a pronunțat o sentință de casare cu reținere, conform prev. art. 315 al. 3 1 C.proc.civ.
Pârâtul recurent și reprezentantul reclamantei arată că nu mai au alte cereri în probațiune de formulat sau excepții de invocat.
Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond asupra recursului.
Pârâtul recurent C. N. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea hotărârii atacate în sensul respingerii pretențiilor formulate de reclamanta intimată ca nedovedite, sentința fiind netemeinică și nelegală pentru motivele expuse pe larg în memoriul de recurs depus la dosar. S. înlăturarea obligației sale de a achita suma de bani reprezentând prejudiciul cauzat, arătând că suma de 37.241 euro nu a fost achitată de către reclamanta intimată, aceasta nefăcând dovada plății.
Reprezentantul reclamantei intimate S. N. de T. F. de M. C. M. S. solicită respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, susținând pe scurt motivele expuse în întâmpinare. Învederează instanței faptul că ambele vagoane au fost reparate, plățile nu se pot face dacă documentele nu sunt complete, iar corespondența externă se află la M. T. B. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2377 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta S. N. DE T. F. DE M. C. M. S. în contradictoriu cu pârâtul C. N. și a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 23.179,93 E., la cursul oficial de schimb de la data plății, reprezentând prejudiciu patrimonial.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că pârâtul, în calitate de angajat al societății reclamante pe postul de manevrant vagoane, în data de (...), ora 18,00, funcționând în cadrul echipei de manevră compusă și din E. F. - șef de manevră și mecanicul Ignat V., nu a luat măsuri de legare a vagoanelor manevrate, nu a asigurat vagoanele cu frână de mână și sabot și a lăsat vagoanele încărcate pe linie, încălcând prev. art. 46 al. 4 din Regulamentul nr.
005/2005. La încercarea de combinare a vagoanelor, acesta fiind neasigurate, s- au pus în mișcare, astfel că vagonul nr. 2. a acostat vagonul nr. 3.. S-a stabilit vinovăția șefului de manevră, E. F. și a pârâtului.
La data de (...) s-a comunicat reclamantei de către S. C. marfă S. - București că valoarea totală a pagubelor produse vagoanelor nr. 2. și nr. 3. este
48667,9 E. Această valoare a pagubei rezultă și din notele de constatare șiadresele comunicate de societățile proprietare ale celor două vagoane avariate în accident, prin adrese cele două societăți proprietare ale vagoanelor solicitând reclamantei plata despăgubirilor.
Pentru existența răspunderii patrimoniale a angajatului, este necesară constatarea elementelor de angajare a răspunderii patrimoniale, respectiv prejudiciul efectiv, real, cert, actual, material și nereparat, fapta ilicită, raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și vinovăția. În ceea ce privește fapta ilicită, aceasta îndeplinește condițiile prevăzute de lege, are caracter personal, este săvârșită în legătură cu munca. Fapta ilicită comisă de pârât a semnificat încălcarea cu vinovăție a obligațiilor de serviciu referitoare la asigurarea și manevrarea vagoanelor de marfă.
Prejudiciul înregistrat de reclamantă are caracter efectiv, real, cert, actual, material și nereparat, fiind cauzat de fapta ilicită săvârșită cu vinovăție de pârât.
Pârâtul și-a recunoscut vinovăția în producerea accidentului, prin angajamentul de plată dat în fața pârâtei.
Potrivit art.164 C. muncii, nici o reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege, iar reținerile, respectiv sumele stabilite pentru acoperire daunelor cauzate angajatorului ori fostului angajator, nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Or, așa cum rezultă din cele reținute mai sus de instanță, datoria pârâtului este scadentă, lichidă și exigibilă.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 269 și urm. C. muncii, instanța a admis acțiunea și l-a obligat pe pârât să plătească reclamantei suma de 23.179,93 E., în echivalent în lei la data plății.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul C. N. solicitând casarea sentinței recurate în sensul respingerii pretențiilor ca nedovedite, sentința fiind netemeinică și nelegală.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâtul arată că deși reclamanta a arătat că pentru avarierea vagonului proprietatea Rail Cargo Austria s-au solicitat despăgubiri de 11.426,22 euro, iar pentru avarierea vaonului proprietatea GE Capital Rail Service s-au solicitat despăgubiri de 37.241 euro, nu face dovada că a achitat sumele respective către cele două societăți.
În aceste condiții, nu poate fi vorba de un prejudiciu dovedit și înregistrat în patrimoniul reclamantei, care să aibă caracter real, cert, actual și nereparat.
Astfel, nu poate fi vorba de o datorie certă, lichidă și exigibilă, iar sentința pronunțată de prima instanță este netemeinică și nelegală fiind dată cu aplicarea greșită a legii, incidente fiind dispozițiile art. 304 pct.9 C.pr.civ.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 7 decembrie 2010, reclamanta intimată a solicitat respingerea recursului.
În dezvoltarea motivelor de recurs reclamanta a arătat că nu este vorba în litigiu despre o creanță a angajatorului față de salariat ci despre un prejudiciu cauzat angajatorului și deci o răspundere contractuală a salariatului.
Instanța de fond a constatat, pe baza dovezilor scrise depuse la dosar, că răspunderea materială a recurentului a fost stabilită corect. Astfel, există raportul juridic contractual la data producerii prejudiciului care este cert, real și exigibil; existența prejudiciului nu poate fi negată, este singură și neîndoielnică, iar acesta a fost evaluat pe baza actelor privind costul reparațiilor solicitate de către proprietarii vagoanelor. De asemenea evenimentul feroviar s-a produs datorită vinovăției recurentului și constituie cauza nemijlocită a prejudiciului cauzat angajatorului. De astfel recurentul și-a recunoscut vinovăția.
Întrucât a pretins numai despăgubiri în echivalentul reparațiilor celor 2 vagoane și în cuantumul precizat de către acestea prin devizele de reparații existente la dosar, s-a respectat întocmai principiul instituit de C. muncii, adică acela al pierderii efective.
Prin precizările înregistrate la 3 februarie 2011, reclamanta intimată a mai arătat că pentru vagonul de rețea nr.31812 8.-1 proprietatea Rail Cargo
Austria C. M. a plătit suma 11.426,22 E. în data de (...) cu dispoziția de plata externă în sumă totală de 135.540,69 E. În acest sens anexează răspunsul serviciului decontări cu Căile Ferate din cadrul S. C. M. SA nr.F 3.1/7/(...), dispoziția de plată externă, contul curent S.-OBB la (...) și graficul plăților către OBB.
Pentru vagonul particular nr. 23812923018-7 proprietatea GE Capital Rail Service, casa de avocatura W. & Z. a pretins inițial suma de 37.241,68 E. Aceasta suma era formata din: 22.237,68 E. - suma solicitată de către firma de asigurări Z. V. - AG, reprezentând taxa de asigurare; 11.404 E., reprezentând taxa de neutilizare a vagonului și 3.600 E., costurile taxei de avocatură. La data de (...) casa de avocatura W. & Z. și-a restrâns pretențiile la suma de 16.829,24 lei. Până în prezent C. M. nu a dat curs acestei solicitări, datorită faptului că firma de avocatură nu a prezentat documentele necesare cu caracter oficial, dar există posibilitatea chemării în instanță pentru recuperarea pagubei.
Actul F 3.(...) se referă la contul curent S.-OBB, prin care dovedește ca suma de 11.426,22 E. a fost introdusă în decontarea cu OBB. Decontările cu OBB se realizează prin compensarea creditului cu debitul. Prin compensare, se poate vedea din actul nr.3.(...) că suma rămasă după compensare este de
31.511,51 E., care cuprinde și suma de 11.426,22 E.
Dispoziția de plată externă emisă de R. B., A., la data de (...), în sumă de
135.540,69 E., probează faptul că la data respectivă a fost achitată suma de
31.511,51 E., ce include suma de 11.426,22 E., plus suma de 104.029,18, ce reprezintă o tranșă lunară din eșalonarea unei datorii față de OBB în sumă de
1.248.350,22 E.
Prin răspunsul la întâmpinare înregistrat la data de 7 februarie 2011, pârâtul C. N. a solicitat respingerea apărărilor reclamantei-intimate caneîntemeiate.
În motivare, pârâtul arată că așa cum rezulta din Raportul de cercetare nr.I.C-(...) din data de (...), pag.3 pct.4Iit. b pagubele materiale la vagonul nr.23812930187 au fost în valoare de 1466,20 lei, iar la vagonul nr.3. în valoare de 1402,42 lei.
Menționează că cele doua vagoane avariate au fost reparate la R. S., total devize reparații întocmite de R. S. 2862,62 lei, sumă achitată de pârât și de celalalt vinovat E. F. (devizul și dovada plății făcute de el intimata-reclamanta nu le-a depus la dosar), astfel încât nu se justifică suma exorbitanta de
37.241,68 E. pretinsa de către proprietarii celor doua vagoane implicate în accident, nemaifiind necesară o altă reparație în Austria.
Intimata reclamantă nu justifică sumele trecute în facturile nr.150/8600 fără dată, intitulată - factura cheltuieli de reparații și transport vagoane avariate în perioada (...)-(...) în valoare de 11.426,22 E. și factura nr.1474042325 fără dată, în valoare de 11302, 69 E.
Se mai arată că evenimentul s-a produs la data de (...), iar reparația vagoanelor a avut loc la data de (...), deci după 1 an, pentru care se pretind despăgubiri de 11404,00 E., reprezentând taxa de neutilizare a vagonului.
Din cuprinsul devizelor de reparații, rezultă ca unele sume au fost trecute de două ori.
Se constată o diferență exagerat de mare între devizele de reparație ale celor doua vagoane la avarii aproape identice.
Consideră că reclamanta încearcă o îmbogățire fără just temei.
Cu înscrisurile depuse, reclamanta nu poate face dovada unui prejudiciu înregistrat în contabilitatea sa, care să aibă caracter real, cert, actual și nereparat.
Pe de alta parte, reclamanta nu arată modul de calcul al pretențiilor sale față de pârâtul recurent și celălalt vinovat, așa cum prevăd dispozițiile art.210 din C. muncii.
Astfel nu poate fi vorba de o datorie certă, lichidă și exigibilă, iar sentința pronunțata de prima instanță este netemeinică și nelegală fiind data cu aplicarea greșită a legii.
În drept a invocat prevederile art. 304 punct 7, 8, 9 și art.312, 315
C.proc. civilă, art.164, C. Muncii.
Prin răspunsul la solicitările instanței de recurs pentru anumite clarificări,înregistrat la 2 martie 2011, intimata reclamantă a arătat, în plus față de susținerile din scriptele deja depuse, că potrivit capitolului 3.4 din RIV
(Regulamentul Internațional privind circulația V. de marfă) orice avarie adusă vagonului sau subansamblelor acestuia este responsabilitatea transportatorului de la primirea și până la livrarea către proprietar a vagonului. Potrivit CUU
(Contractul Uniform de U. a V.) art. 18.5 și următoarele, în cazul producerii unei avarii, calea ferată răspunzătoare asigură repunerea în stare de circulație a vagonului. Dacă costul reparațiilor depășește suma de 750 E. trebuie solicitat acordul proprietarului cu privire la orice intervenție asupra vagonului. Potrivit acestor prevederi proprietarul vagonului a solicitat C. M. să restituie vagonul pentru a fi reparat în Austria, respectiv G.
Paguba a fost repartizată între pârât și numitul E. F. proporțional cu salariul net de la data producerii prejudiciului.
Diferențele dintre devizul estimativ întocmit de S. și costul reparațiilor este dat de alte valori și standarde între țări.
Pârâtul și numitul E. F. au achitat o parte din sumă, cum rezultă din actul de serviciu SC nr. A4./3.(...), sumă cu care a fost diminuată acțiunea.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este întemeiat și urmează a fi admis ca atare, cu consecința modificării în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
În acest sens, se reține că practic, prin cererea de recurs se contestă doar temeinicia reținerii de către prima instanță a întinderii prejudiciului suferit de angajator, arătându-se că în fapt, reclamantul a reparat prejudiciul creat, în cuantumul în care acesta a fost cert.
Sub acest aspect, Curtea reține că prejudiciul reclamant de societate constă din sumele pe care le-a avut de suportat din patrimoniul propriu ca urmare a deteriorării a două vagoane de marfă din culpa concurentă a doi angajați, printre care și recurentul.
Practic, dacă vagoanele ar fi fost în proprietatea reclamantei, în mod evident, prejudiciul ar fi fost cuantificabil prin raportare la plățile făcute de societate pentru repararea acestuia.
În speță însă, vagoanele aparțin la două societăți străine, una austriacă, alta germană.
Față de societatea germană GE Capital Rail Service, prin clarificările aduse în recurs, intimata reclamantă arată că nu a acceptat plata sumelor pe care partenerul străin le-a solicitat, aferente vagonului particular nr.
23812923018-7, inițial într-un cuantum mai mare, de 37.241,68 E.,reprezentând taxa de asigurare, taxa de neutilizare a vagonului și cheltuielile cu consilierea juridică, iar ulterior restrânse la 16.829,24 lei. S-a considerat că nu au fost trimise de societatea germană, prin reprezentant, documentele necesare cu caracter oficial, acceptând posibilitatea chemării în instanță pentru recuperarea pagubei.
Or, în raport de această sumă, prejudiciul reclamantei nu există, întrucât practic aceasta nu a suportat-o, nu a achitat-o, și nici nu există certitudinea obligării sale în viitor la plata acesteia, astfel încât nu se verifică în speță caracterul cert al prejudiciului, de care depinde admisibilitatea acțiunii în răspundere patrimonială.
Cât privește vagonul de rețea nr.31812 8.-1 proprietatea Rail Cargo
Austria, se dovedește de către reclamantă plata sumei de 11.426,22 E. în data de (...) cu dispoziția de plata externă în sumă totală de 135.540,69 E., făcută în contul curent S.-OBB, sens în care a operat, în acest cont curent, compensarea creditului cu debitul cu o sumă în care este inclusă și suma datorată societății austriece pentru deteriorarea vagonului.
Acest prejudiciu are un caracter cert raportat la reclamanta intimată.
Se constată însă că, așa cum chiar reclamanta intimată explică în cuprinsul notelor depuse în recurs, prin referire precisă la aceste articole, potrivit capitolului 3.4 din RIV (Regulamentul Internațional privind circulația V. de marfă) orice avarie adusă vagonului sau subansamblelor acestuia este responsabilitatea transportatorului de la primirea și până la livrarea către proprietar a vagonului, iar potrivit CUU (Contractul Uniform de U. a V.) art. 18.5 și următoarele, în cazul producerii unei avarii, calea ferată răspunzătoare asigură repunerea în stare de circulație a vagonului. Dacă costul reparațiilor depășește suma de 750 E. trebuie solicitat acordul proprietarului cu privire la orice intervenție asupra vagonului.
Se arată de reclamantă că potrivit acestor prevederi proprietarul vagonului a solicitat C. M. să restituie vagonul pentru a fi reparat în Austria, însă în fapt, se constată că în conformitatea cu devizul estimativ întocmit de societatea R. S. (fila 51 dosar recurs) prețul estimat pentru repararea acestui vagon a fost de 1402,42 lei, ceea ce este mai puțin de 400 E., situație în care chiar reclamanta intimată arată că, potrivit normelor și procedurilor pe care le respectă, nedepășindu-se pragul de 750 E., nu trebuia să solicite acordul proprietarului pentru reparare, ci să asigure repunerea în stare de circulație a vagonului.
Nefăcând acest lucru, practic reclamanta și-a asumat riscul de a fi pusă în situația de a suporta cheltuielile mai mari pe care repararea în străinătate a vagonului le-a adus, față de sumele pe care societatea română solicitată a întocmi devizul estimativ le-ar fi cerut pentru o reparare echivalentă.
Încălcând astfel regulamentul și contractul menționate, reclamanta a pierdut dreptul de a se întoarce împotriva salariaților vinovați pentru producerea evenimentului feroviar, întrucât însăși a pricinuit un cost mai mare, practic fiindu-i imputabilă diferența dintre reparația în România și reparația în Austria.
Or, nemo propriam turpitudinem allegans (nimeni nu își poate invoca propria culpă).
Așa fiind, constatând că pârâtul a achitat suma care i-a fost imputată în baza devizului estimativ întocmit de S. S., fapt necontestat de către reclamantă (fila 73 dosar recurs), situație în care, pentru diferența solicitată în plus, se va modifica sentința în sensul respingerii acțiunii.
În drept, se reține incidența prevederilor art. 270 C. muncii, art. 312 alin. 1 și 3 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite recursul declarat de pârâtul C. N. împotriva sentinței civile nr.
2377 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică în tot, în sensul că respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S. N. DE T. F. DE M. C. M. SA în contradictoriu cu pârâtul C. N. ca nefondată.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 08 martie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I. T. D. C. G. C. M.
GREFIER, A. B.
Red.I.T./S.M.
2 ex./(...)
Jud.fond. E.B. și I.P.
| ← Decizia civilă nr. 48/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 3975/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
