Decizia civilă nr. 946/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 946/R/2011
Ședința martie 2011
Instanța constituită din:
P. : D. G.
JUDECĂTOR : L. D. JUDECĂTOR : S. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul S. L. R. V. R. CF C. împotriva sentinței civile nr. 4098 din 13 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâtele intimate S. N. DE T. F. DE M. "C. -M. S., S. C. M. S. - S. C., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentantul reclamantului recurent, avocat M. D., lipsă fiind reprezentanții pârâtelor intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtelor intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 03 martie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, reprezentantul reclamantului recurent a depus la dosar o cerere de amânare a cauzei, în vederea comunicării întâmpinărilor depuse de către pârâtele intimate și a formulării apărării și a propunerii eventualelor probe în susținerea recursului.
De asemenea, se constată că la data de 04 martie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta intimată S. N. de T. F. de M. „ C. M. SA a depus la dosar întâmpinare, un exemplar înmânându-se reprezentantului reclamantului recurent.
Curtea lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea reprezentantului pârâtelor intimate să se prezinte la cauză.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reprezentantul reclamantului recurent, avocat M. D., lipsă fiind reprezentanții pârâtelor intimate.
Reprezentantul reclamantului recurent arată că nu mai susține cererea de amânare a cauzei și că nu mai are alte cereri în probațiune de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat,
Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii acțiunii, susținând pe larg motivele expuse pe larg în memoriul de recurs și concluziile scrise pe care ledepune la dosar împreună cu practica judiciară. Solicită obligarea pârâtelor intimate la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A P rin sentința civilă nr. 4098/(...), pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta 2 S. „. M. S. - S. C.
S-a respins acțiunea reclamantului S. L. R. V. R. C. C. privind obligarea Societății Naționale de T. F. de M. „. M. SA B. și S. „. M. S. - S. C. la plata în solidar la salariul suplimentar pe anii (...).
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a S.";C. M. S. C., excepție invocată de această pârâtă, a fost respinsă ca nefondată, deoarece după cum se poate observa din contractele individuale de muncă ale reclamanților (f.31-146), această pârâtă are calitatea de angajator având obligația plății drepturilor solicitate de reclamanți.
În privința fondului, instanța a reținut faptul că potrivit prevederilor art.30 din contractele colective de muncă încheiate pentru anii 2005-20006 (f.(...) (f.(...) (f.203):
Pentru munca desfășurată în cursul unui an calendaristic, după expirarea acestuia, personalul societății poate primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv.
Din veniturile realizate, fondul necesar pentru acordarea acestui salariu se constituie lunar în cadrul fondului de salarii în procent de până la
10 la sută din fondul de salarii realizat lunar.
După cum se poate observa din conținutul alin. 1 nu se instituie obligația pârâtelor să plătească salariaților, la expirarea anului calendaristic un salariu suplimentar, ci se prevede această posibilitate, în funcție de îndeplinirea unor condiții și cu respectarea unor criterii.
Alin. 2 prevede că una din condițiile posibilității salariului suplimentar este realizarea de către pârâte de venituri, fapt ce nu a fost realizat de acestea.
În concluzie, prevederile art. 30 din Contractul Colectiv de M. nefiind imperative, iar pârâtele nerealizând veniturile necesare acordării salariilor suplimentare, instanța a respins cererea reclamantului ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul S . L. R. V. R. C. C., solicitând în temeiul dispozițiilor art. 304 pct.7, 8 și 9
Cod procedură civilă admiterea recursului, desființarea sentinței recurate, cu consecința admiterii acțiunii.
În memoriul de recurs s-a arătat că în cauză este incident motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct.8 Cod procedură civilă, întrucât instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art. 30 alin. (1) din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2006-2008, fără să țină cont că acesta se coroborează cu dispozițiile art. 31 din același contract, sens în care sintagma „poate primi"; se referă la faptul că vocația la salariul suplimentar se transformă în drept în măsura în care sunt îndeplinite criteriile cuprinse în Anexa 6 din CCM.
Un alt argument în susținerea obligativității acordării salariului suplimentar este în opinia recurentului faptul că angajatorul este obligat să constituie fondul necesar pentru acordarea salariului suplimentar.
S-a mai invocat că acordarea salariului suplimentar este obligatorie și conform dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități pe anii 2006-2010 și că fiind un drept care își are o reglementare legală și contractuală, exercițiul lui nu poate fi îngrădit de dificultățile financiare ale societății.
Întrucât obligativitatea acordării salariului suplimentar rezultă și din prevederile art. 40 alin. (2) lit.c) și art.243 din Codul muncii, respectiv din art. 7 din Legea 130/1996 de care prima instanță nu a ținut cont, recurentul apreciază că în cauză este incident și motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de A. reține următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 243 alin. 1 din Codul muncii, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți, iar conform dispozițiilor art. 241 alin. 1 lit. b din Codul muncii, efectele clauzelor contractului colectiv de muncă se întind pentru toți salariații încadrați la angajatorii care fac parte din grupul de angajatori pentru care s- a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel.
Potrivit prevederilor art. 30 alin 1 si 3 din Contractele colective de muncă aplicabile la nivelul paratei pentru anii 2007-2008 și 2009-2010:
";pentru munca desfășurată în cursul unui an calendaristic, după expirarea acestuia, personalul societății poate primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv.(…) Din veniturile realizate, fondul necesar pentru acordarea acestui salariu se constituie lunar în cadrul fondului de salarii, in procent de pana la 10 la suta din fondul de salarii realizat lunar.";
De asemenea, conform dispozițiilor art. 31 alin. (1) din contractele colective de muncă menționate anterior „criteriile care condiționează acordarea salariului suplimentar sunt cele din Anexa nr.6";.
Față de conținutul clauzei menționate anterior, se constată că în mod greșit instanța de fond a reținut că nu este obligatorie acordarea acestor drepturi, contractul colectiv de muncă precizând în mod expres cum și din ce fonduri se plătesc aceste drepturi.
În ceea ce privește sintagma inserată în conținutul clauzei „poate primi un salariu suplimentar"; ce ar putea conduce la concluzia că acordarea acestuia este facultativă, Curtea apreciază că interpretând sistematic dispozițiile art. 30 alin. (1) și (3), 31 și anexa 6 din Contractele colective de muncă menționate anterior, rezultă că plata salariului suplimentar este condiționată numai de respectarea criteriilor de acordare, respectiv de „. ireproșabilă prestată în cursul anului calendaristic"; conform pct.1 din anexa
6, criteriu care este nuanțat la pct.2 în sensul că se prevede expres că salariații care au fost sancționați cu retrogradarea în funcție sau categorie pentru o durată ce nu poate depăși 60 de zile sau cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă nu beneficiază de salariul suplimentar.
De asemenea, interpretarea clauzei evocată anterior nu poate fi realizată decât prin prisma dispozițiilor art. 8 alin. 2 din Legea nr. 130/1996 potrivit cărora contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior, ori prin CCM la nivel de grupde unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008 a cărui valabilitate a fost prelungită prin A. adițional înregistrat sub nr. 370/(...), la art. 30 alin. 1 s-a prevăzut că „salariații unităților feroviare vor primi un salariu suplimentar";, rezultând astfel fără îndoială obligativitatea acordării acestor drepturi.
În plus, din modul de formulare neechivoc și nesupus vreunei condiții al art. 30 alin.(3) din CCM rezultă așadar în mod evident obligația părților de a constitui un fond suplimentar de salarii independent de profit, noțiune diferită de cea utilizată în contract, și anume venituri.
Pentru aceste motive, având în vedere faptul că fondul necesar pentru acordarea acestui salariu se constituie tocmai prin reținerea unui procent de
10% din cadrul fondului de salarii realizat lunar, se apreciază că dispozițiile invocate de către intimate pentru a justifica lipsa fondurilor necesare plății drepturilor salariale ce fac obiectul prezentei acțiuni nu pot prezenta relevanță în speță.
Având în vedere aceste considerente, se constată că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile contractelor colective de muncă incidente în cauză și a aplicat eront dispozițiile legale menționate anterior motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă fiind întemeiate.
Deși a invocat în drept și dispozițiile art. 304 pct.7 Cod procedură civilă, recurentul nu a dezvoltat acest motiv de recurs, iar criticile formulate împotriva hotărârii instanței de fond nu pot fi încadrate în acest motiv de recurs.
În consecință, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) și (3) se va admite recursul declarat de reclamantul S. L. R. V. R. C. C. pentru membrii de sindicat C. S., J. C., M. N., M. V., M. L., M. I., N. F., O. C., O. I., P. E., P. D., P. D., S. C., S. V., S. N., Ș. A., V. V., C. V., C. C., H. I., R. T., D. Ș., C. A., împotriva sentinței civile nr. 4098 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), care va fi modificată în parte în sensul că se va admite acțiunea reclamantului în numele membrilor de sindicat C. S., J. C., M. N., M. V., M. L., M. I., N. F., O. C., O. I., P. E., P. D., P. D., S. C., S. V., S. N., Ș. A., V. V., C. V., C. C., H. I., R. T., D. Ș., C. A., și se vor obliga pârâtele S. N. DE T. F. DE M. C. - M. S. și S. N. DE T. F. DE M. C. - M. S. - S. C. să plătească fiecărui membru de sindicat reprezentat de reclamant salariile suplimentare aferente anilor 2007-2009, în raport de activitatea efectiv desfășurată.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței de fond.
În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă intimatele, aflate în culpă procesuală, vor fi obligate să plătească recurentului suma de 1.500 lei, cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul S. L. R. V. R. C. C. pentru membrii de sindicat C. S., J. C., M. N., M. V., M. L., M. I., N. F., O. C., O. I., P. E., P. D., P. D., S. C., S. V., S. N., Ș. A., V. V., C. V., C. C., H. I., R. T., D. Ș., C. A., împotriva sentinței civile nr. 4098 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că admite acțiunea reclamantului în numele membrilor de sindicat C. S., J. C., M. N., M. V., M. L., M. I., N. F., O. C., O. I., P. E., P. D., P. D., S. C., S. V., S. N., Ș. A., V. V.,
C. V., C. C., H. I., R. T., D. Ș., C. A., în contradictoriu cu pârâtele S. N. DE T. F. DE M. C. - M. S. și S. N. DE T. F. DE M. C. - M. S. - S. C., și obligă pârâtele să plătească fiecărui membru de sindicat reprezentat de reclamant salariile suplimentare aferente anilor 2007-2009, în raport de activitatea efectiv desfășurată.
Menține restul dispozițiilor.
Obligă pe intimatele - pârâte să plătească recurent suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
P.
JUDECĂTORI G REFIER D . G.
L. D. S. D. C. M.
Red.LD/dact.MS
3 ex./(...) Jud.fond:M.K./R.M.P.
| ← Decizia civilă nr. 5063/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 4541/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
