Decizia civilă nr. 969/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
S. civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ Nr. 969/R/2011
Ședința publică din data de 15 martie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. C. G.
JUDECĂTOR: C. M. JUDECĂTOR: I. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții MINISTERUL PUBLIC
- PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, M. A.
N. și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 1640 din 6 mai 2010 pronunțate de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanții intimați S. V., M. I. G., T. S., P. S., G. A., M. G., G. A., L. L. A., B. S. G., P. M. A., V. M., B. S. A., S. A. C., G. L. C., B. D. M., B. N., D. D. M. și S. M. E., având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul recurentului M. A. N. - consilier juridic C. R., lipsind restul părților.
Procedura de citare este realizată.
S-a făcut referatul cauzei după care se arată de reprezentantul M. A. N. că nu are cunoștință de existența altor hotărâri judecătorești. O hotărâre a fost depuse la dosar de magistrații din O., una fiind depusă de cei de la C. și că în acțiune mai sunt reclamanți care activează la B. și Tg. M.. Nu are alte cereri de formulat.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul recurentului M. A. N. solicită admiterea recursului declarat de această parte, admiterea recursului declarat de Ministerul Public iar cu privire la recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice respingerea acestuia având în vedere evidenta lui calitate procesuală.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1640 din 6 mai 2010 pronunțată de Tribunalul
Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
S-a admis în parte acțiunea formulată de către reclamanții S. V., ș.a. în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - P. DE PE L. I. CURTE DE C. SI J. - S. P. M., M. A. N. și M. F. P. și în consecință pârâții de rând 1 și 2 au fost obligați în solidar să achite reclamanților sporul salarial de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, actualizat cu indicele de inflație, începând cu data de (...) și până la (...).
Pârâtul de rând 3 a fost obligat să aloce fondurile bugetare necesare în vederea plății acestor sporuri.
Pârâții de rând 1 și 2 au fost obligați să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților, în sensul evidențierii acestui spor.
S-au admis cererile de chemare în garanție formulate de către pârâții
MINISTERUL PUBLIC - P. DE PE L. I. CURTE DE C. SI J. - S. P. M. B. și M. A. N. în contradictoriu cu chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că prin S. civilă nr. 1303/(...) s-a admis în parte cererea reclamanților și pârâții de rd.l si 2 au fost obligați să le acorde acestora plata sporului de risc si suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu data de (...) și în continuare,respectiv până la data de (...) pentru reclamanții B. G. V. și I. V.
Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere faptul că prev. art. 47 din L. nr. 50/1990 republicată nu au fost abrogate expres sau implicit ca si faptul că prin D. nr. 21/(...) a Înaltei Curți de C. si J. - S. U., pronunțate în dosar nr. 5/2008 acest drept a fost recunoscut magistraților si personalului auxiliar de specialitate și după intrarea în vigoare a O.U.G.nr. 83/2000 aprobată prin L. 3., decizie care conform art. 329 alin.3 Cod Procedură Civilă este obligatorie pentru instanțele judecătorești.
După cum se poate constata prin prezenta acțiune, reclamanții solicită recunoașterea dreptului la sporul de risc si suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% începând cu data de (...) și până la zi, precum și acordarea acestuia în continuare, deoarece prin D. nr. 1474/(...) a P. G. al P.ui de pe lângă Î. Curte de C. si J. s-a suspendat în parte Ordinul nr. 2429/(...) al P. G. al P.ui de pe lângă Î. Curte de C. si J.
Conform prevederilor art.47 din L. nr.50/1996 republicată, magistrații și personalul auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea aveau dreptul,pe lângă indemnizația de încadrare sau salariul de bază brut, și la un spor de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de
50% din salariul de bază brut lunar.
Acest drept salarial a fost menținut și după intrarea în vigoare a prevederilor O.U.G.nr.83/2000 ,aprobată prin L. nr.3., care nu au abrogat, expres sau implicit,prevederile legale anterior menționate. Ulterior prin prevederile art.50 din O.U.G.nr.177/2002 a fost abrogat și art.47 din L. nr.50/1996, abrogare care însă a fost înlăturată prin prevederile art.41 din O.U.G.nr.27/2006.
Astfel, în considerarea celor arătate mai sus, trebuie arătat că anterior pârâtul Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție a emis Ordinul nr.526/(...) prin care a dispus că începând cu data de
(...) procurorii și personalul auxiliar din cadrul parchetelor beneficiază de un spor dec 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația de încadrare brută lunară . Ordinul a fost emis având în vedere dispozițiile din D. nr.21/2008 a Înaltei Curți de C. și J. -. U. privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.47 din L. nr.50/1996 republicată cu modificările și completările ulterioare,decizie care este obligatorie pentru instanțele judecătorești conform prevederilor art.329
Cod de procedură civilă.
Potrivit disp. art. 5 alin.l si 4 din Codul Muncii, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament, angajatorul fiind obligat să nu dispună măsuri având ca efect neacordarea, restrângerea sau înlăturarea unor drepturi prevăzute în legislația muncii sau rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă.
Întârzierea nejustificată a drepturilor salariale stabilite și recunoscute angajatului poate determina obligarea angajatorului la daune interese pentru repararea prejudiciului, conform prev. art. 161 alin.4 din Codul Muncii.
Acțiunea formulată de către reclamanți trebuie circumscrisă însă prevederilor art.49 din L.-Cadru nr.330/(...) privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prin care s-au abrogat, începând cu data de (...), prevederile art.19 și art.20 din O.U.G.nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor,procurorilor și altor categorii de salariați din sistemul justiției. Astfel potrivit art.4 alin.1 lit.a din Anexa VI-Secțiunea 1 a acestui act normativ, sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică ce urma a fi plătit în perioada (...)-(...) a fost stabilit la 25% din indemnizația lunar brută ,cuantum menținut și după data de (...) împreună cu sporul de confidențialitate de 15%.
Referitor la calitatea procesuală pasivă a M. E. și F., instanța a constatat că acesta are calitate procesuale pasivă deoarece potrivit dispozițiilor art.2 din OG nr. 22/2002 ca și ordonator principal de credite, are obligația să ia toate măsurile care se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea bugetelor proprii ale celorlalte instituții publice finanțate de la bugetul de stat și instituțiilor din subordine pentru efectuarea plății sumele stabilite prin titluri executorii.
Față de cele ce preced, instanța în temeiul art. 283 și urm. din Codul
Muncii a admis în parte acțiunea formulată de reclamanți.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, M. A. N. și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a solicitat admiterea recursului și respingerea acțiunii formulate de reclamanți și a cererilor de chemare îngaranție formulate de M. A. N. și Ministerul Public.
În motivarea recursului a arătat că instanța în mod eronat a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât.
Pârâtul M. A. N. prin recursul său a solicitat modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
În motivarea recursului critică soluția pronunțată de instanța de fond având în vedere că nu angajatorul a dispus neacordarea în perioada (...)-(...) a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică și nu a întârziat nejustificat plata ci în virtutea obligației constituționale de a respecta legea, a pus în aplicare dispozițiile legale date în acest sens.
Așa după cum precizează și reclamanții dreptul privind sporul de 50%, recunoscut prin hotărâri judecătorești a fost achitat integral până în iunie
2009, iar ministerul a asigurat fondurile necesare plății acestuia.
La data de (...) a fost adoptată O.U.G. nr.71/2009, care instituie o nouă procedură de plată eșalonată a drepturilor de natură salarială stabilite prin hotărâri judecătorești devenite executorii până în data de (...), inclusiv plata sumelor aferente sporului de 50%.
Potrivit art.1 din acest act normativ plata sumelor se va realiza în etape în anul 2010 -34%, în anul 2011 -33% iar în anul 2012- 33% din valoarea titlului executoriu.
M. A. N., în calitate de ordonator principal de credite care asigură și fondurile necesare plății acestui spor este instituția publică a cărei finanțare se asigură integral de la bugetul de stat, în înțelesul dat sectorului bugetar de art.1 alin.4 din OUG nr.71/2009.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justițiea solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingeriipretențiilor reclamanților ca neîntemeiate și a respingerii capetelor de cerereprivind plata sumelor actualizate și efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă.
În motivarea recursului învederează instanței de control judiciar faptul că prin D. nr. 8. mai 2009, publicată în Monitorul Oficial nr.631/(...), Curtea
Constituțională s-a pronunțat asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și
Parlamentul și Guvernul României, pe de altă parte, cerere formulată de P. R. în temeiul art. 146 lit. e din Constituție.
Astfel, Curtea Constituțională a constatat existenta unui conflict juridic între autoritatea judecătorească, pe de o parte, și Guvernul și Parlamentul
României, pe de altă parte, în sensul că " în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 126 alin.3 din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție are competenta de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. 4 din Constituția R..
Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora".
Deci, începând cu data publicării acestei decizii în Monitorul Oficial, respectiv 03 iulie 2009 se va proceda în consonanță cu dispozițiile art. 31 alin.
3 din L. nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea C. C., republicată, conform cărora "Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei C. C., dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept".
Prin decizia C. C. se statuează cu autoritate de lucru judecat, în mod definitiv și obligatoriu, că exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 126 alin. 3 din Constituție de către Înalta Curte de Casație și Justiție nu este compatibilă cu " ... instituirea, modificarea, abrogarea unor norme juridice cu putere de lege".
Consideră că soluția de respingere a acțiunii se impune deoarece prin D.
C. C. s-a statuat definitiv și obligatoriu că Înalta Curte de Casație și Justiție a încălcat atribuțiile constituționale, modificând norme juridice cu putere de lege.
Așa fiind, instanța de fond avea obligația să dispună soluționarea cauzei în considerarea respectării dispozițiilor legale în materie și fără a se întemeia pe soluția dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii.
Apreciază că instanța de fond a dispus în mod nelegal plata drepturilor bănești solicitate, actualizate cu rata inflației, în situația în care Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca instituție bugetară, nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.
Analizând recursurile formulate, Curtea, deliberând, reține următoarele :
În conformitate cu prevederile art. 137 C.pr.civilă, Curtea va analiza cu prioritate excepțiile care fac de prisos cercetarea în fond a pricinii, și speță lipsa calității procesuale pasive a M. F. și excepția autorității de lucru judecat.
În ceea ce privește recursul M. economiei și F., curtea reține că excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia este nefondată.
Prin sentința atacată, pârâtul M. E. și F. a fost obligat să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale către reclamante.
Este vorba de obligația ce îi revine acestui minister în temeiul Hotărârii
Guvernului nr.34/2009, de elaborare a proiectului bugetului de stat pentru anul 2010, de a include în bugetul M. J.i și Libertăților Cetățenești, a sumelor necesare plății de către Tribunalul Sălaj, la care au fost obligați cei trei pârâți, în favoarea reclamantelor.
Prima instanță nu a afirmat nicidecum că între Ministerul Finanțelor
Publice și Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești ar exista vreo obligație extralegală de plată pentru drepturi bănești pe care M. ar trebui să le plătească într-un raport concret de muncă, ci numai de obligațiile care îi revin MFP în virtutea dispozițiilor legale aflate în vigoare, în legătură cu bugetul de stat, izvorâte din L. nr.500/2002 și din Hotărârea Guvernului nr.34/2009.
Referitor la cea de a doua excepție, Curtea reține că potrivit art. 166
C.pr.civilă, excepția puterii lucrului judecat se poate ridica, de părți sau judecător, chiar înaintea instanțelor de recurs. E. autoritate de lucru judecat atunci când este îndeplinită condiția triplei identități de părți, obiect și cauză.
Or, prin cererea de chemare în judecată, reclamanții au arătat ei înșiși că sporul de 50% solicitat prin prezenta cauză a fost recunoscut prin hotărâri judecătorești irevocabile. În acest sens au fost depuse la dosarul cauzei sentința civilă nr. 1. mai 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj, decizia civilă nr.
1. iulie 2009 pronunțată de Curtea de A. O., decizia civilă nr. 1. octombrie
2009 pronunțată de Curtea de A. C.
Prin aceste hotărâri judecătorești a fost recunoscut dreptul reclamanților și al intervenienților la plata sporului de solicitare neuropsihică și pentru viitor, fiind îndeplinite așadar condițiile incidenței autorității de lucru judecat.
Faptul că prin ordinul P. G. nr. 1473/(...) s-a suspendat plata acestui spor nu poate fi considerat a da naștere unei cauze diferite de cea a prezentului dosar, fiind o chestiune ce ține de executarea dreptului, și nu de recunoașterea sa.
În consecință, față de cele de mai sus, Curtea reține că în mod greșit tribunalul a procedat la soluționarea pe fond a cauzei, trecând peste autoritatea de lucru judecat incidentă în cauză.
Întrucât admiterea acestei excepții duce la admiterea în întregime a recursurilor formulate, Curtea apreciază ca superfluă analizarea celorlalte motive de recurs invocate de pârâții recurenți.
Față de ansamblul considerentelor expuse anterior, în temeiul art. 312 alin. 1 și 2 C.pr.civilă, raportat la art. 30+4 pct.9 C.pr.civilă, Curtea va admite recursurile declarate împotriva sentinței civile nr. 1640 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...) pe care o va modifica în parte în sensul dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de M. A. N., MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 1640 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...) pe care o modifică în parte, în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții S. V., M. I. G., T. S., P. S., G. A., M. G., L. L. A., B. S. G., P. M. A., V. M., B. S. A., S. A. C., G. L. C., B. D. M.,
B. N., D. D. M. și S. M. E., în contradictoriu cu M. A. N., MINISTERUL PUBLIC- PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, existând în cauză autoritate de lucru judecat.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI
JUSTIȚIE și M. A. N.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate în ceea ce privește soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a M. F. P.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15 martie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI,
D. C. G. C. M. I. T.
N. N.
GREFIER
| ← Decizia civilă nr. 3271/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 4130/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
