Decizia nr. 1351/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 1351/R/2012
Ședința publică din data de 14 martie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTORI: D. C. G.
I.-R. M. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul M. E., C., T. ȘI S. împotriva sentinței civile nr. 5663 din 24 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată P. C. și pe pârâta intimată B. C. U. „. B. C.-N., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantei intimate, av. G. P., lipsă fiind reprezentanții pârâților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Reprezentanta reclamantei intimate depune la dosar împuternicire avocațială și arată că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului și menținerea hotărârea instanței de fond ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5663 din 24 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a admis acțiunea formulată de către reclamanta P. C. în contradictoriu cu pârâții B. C. U. „. B. și M. E., C., T. ȘI S., și în consecință s-a anulat actul adițional nr. 1/2011 la contractul individual de muncă al reclamantei.
Pârâta de rândul 1 a fost obligată la reîncadrarea reclamantei începând cu data de (...) conform dispozițiilor L. nr. 2., respectiv majorarea salariului cu 15% față de cuantumul brut al salariului din luna octombrie
2010.
Pârâta de rândul 1 a fost obligată să plătească reclamantei diferențele de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea dispozițiilor art. 1, alin. 1 și 5 din L. nr. 2. pe perioada cuprinsă între (...) și până la reîncadrarea conform legii, actualizată în raport de rata inflației.
Pârâta de rândul 1 a fost obligată să efectueze mențiunile corespunzătoare în evidențele salariale ale reclamantei.
Pârâtul de rândul 2 a fost obligat să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale solicitate.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că reclamanta este angajata pârâtei de rd. 1 pe postul de bibliotecar iar prin actul adițional nr. 1/2011 la contractul său individual de muncă, s-a stabilit reîncadrarea sa conform L. nr. 2., a L. nr. 2., a Ordinului nr. 42/2011 și a adresei MECTS nr. 169/2011, începând cu data de (...), stabilindu-i-se un salariu brut inferior salariului din luna octombrie 2010.
Or, potrivit dispozițiilor art. 1 al. 1 din L. nr. 2., „Începând cu 1 ianuarie
2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției debază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie
2010, se majorează cu 15%."; Așadar, potrivit acestor dispoziții legale,începând cu data de (...) salariul din luna octombrie 2010 trebuia majorat cu 15%, neputând fi inferior acestuia.
În mod nelegal pârâta de rd. 1, calculând salariul cuvenit începând cu data de (...), nu s-a raportat la salariul din luna octombrie 2010, ci l-a diminuat, scăzând compensațiile tranzitorii care intrau în componența acestuia.
Or, potrivit dispozițiilor art. 1 al. 5 din L. nr. 2., în baza de calcul trebuie incluse și compensațiile tranzitorii acordate potrivit OUG nr. 1., fiind prevăzut că „în salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care L.-cadru nr.
330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, dinindemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a G. nr. 1. privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale G. necuprinse în L.- cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege";.
În consecință, instanța a constatat că pârâta de rd. 1 a calculat salariul cuvenit reclamantei de la data de (...) cu încălcarea art. 1 din L. nr. 2., astfel că se impune, potrivit art. 40 din Codul muncii, a proceda la reîncadrarea reclamantului și la despăgubirea acestuia pentru paguba produsă prin neplata în întregime a drepturilor sale salariale prevăzute de lege, sume actualizate cu rata inflației, urmând a proceda la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în evidențele salariale.
Potrivit art. 38 din Codul muncii, „Salariații nu pot renunța la drepturilece le sunt recunoscute prin lege. O. tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate."; Prin urmare, actul adițional nr. 1/2011 la contractul individual de muncă al reclamantului, fiind încheiat cu încălcarea art. 1 din L. nr. 2., este lovit de nulitate absolută.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul M. E., C., T. și S. B.solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii excepției și respingeriiacțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În motivare, pârâtul a arătat că instanța de fond a ignorat cadrul legislativ în vigoare și anume L. nr. 6. privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, lege care a făcut obiectul controlului constituționalitate, iar prin D. nr. 5. Curtea Constituțională a constatat că obiecția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile L. privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ este neîntemeiată, caz în care legea este constituțională.
Pârâtul a arătat că în mod eronat instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M. E., C., T. și S..
O parte poate fi menținută în proces în situația în care există raporturi juridice care să conducă la obligarea acesteia pentru a îndeplini obiectul dedus judecății.
Prin definiție raporturile juridice de muncă au caracter intuituu personae, presupun existența numai a două părți contractante, spre deosebire de raporturile juridice civile și cele comerciale.
Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art.10
și art.14 din L. nr. 53/2003 - Codul Muncii, o are numai conducătorul bibliotecii.
Potrivit prevederilor L. nr.9. privind organizarea și funcționarea G. României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, M. E., C., T. și S. are calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale cu funcții publice specifice care implică exercițiul autorității de stat și funcții de conducere, îndrumare și control.
În nici un caz M. nu are calitate de angajator față de reclamantă întrucât nu poate, conform principiului specialității capacității de folosință, încheia contracte individuale de muncă cu personalul care lucrează în cadrul bibliotecilor centrale universitare, nu are competența de a recalcula salarii și implicit nici de a plăti salarii.
Activitatea bibliotecilor centrale universitare este reglementată de prevederile L. învățământului nr. 8., republicată, cu modificările și completări le ulterioare (în vigoare la momentul întocmirii actului adițional nr. 1/2011 la contractul de muncă), art. 137, care stipulează că în sistemul de învățământ funcționează, ca parte integrantă, o rețea de biblioteci specializate: biblioteci centrale universitare și biblioteci pedagogice, ca instituții cu personalitate juridică.
Potrivit L. bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 17, 18, 19, bibliotecile universitare sunt biblioteci de drept public sau de drept privat, care au ca utilizatori principali studenții, cadrele didactice și cercetătorii din instituțiile de învățământ superior. Din această categorie fac parte și bibliotecile centrale universitare, care sunt biblioteci de drept public, de importanță națională, cu personalitate juridică. Bibliotecile centrale universitare sunt parte integrantă a sistemului național de învățământ și participă la procesul de instruire, formare și educație, precum și la activitatea de cercetare din instituțiile de învățământ superior; acestea pot avea și departamente proprii de cercetare științifică.
Personalul bibliotecilor se compune din: personal de specialitate; personal administrativ; personal de întreținere (conform art. 44 (l) din L. nr.
334/2002).
Potrivit art. 45(1) și 46 din același act normativ „Angajarea personalului de specialitate din bibliotecile finanțate din fonduri publice, cu personalitate juridică, se realizează prin concurs organizat de conducerea bibliotecii. potrivit legii";, iar „angajarea personalului administrativ și de întreținere stabilit prin organigrama bibliotecii se realizează în conformitate cu prevederile legale";.
În conformitate cu prevederile art. 20 alin. 4 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice: „conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz";.
Deci, în speța dedusă judecății, calitatea de ordonator de credite îi aparține directorului Bibliotecii Centrale Universitare „. B. din C.-N. și nu ministrului.
Totodată, potrivit art. 68 din L. nr. 334/2002 „Bibliotecile de drept public dispun de autonomie administrativă și profesională în raport cu autoritatea finanțatoare";.
Faptul că MECTS are atribuții în procedura de finanțare a învățământului nu atrage după sine nașterea unor raporturi juridice de muncă între noi și reclamant. S. să se observe că MECTS, ca organ al administrației publice centrale cu rol în elaborarea și coordonarea politicilor naționale în domeniul educației, nu face altceva decât să aprobe criterii, standarde, costuri medii anuale orientative. Deci, obligațiile acestuia sunt generale, pentru tot sistemul de învățământ.
Prin urmare, M. E., C., T. și S. nu are calitate procesuală în cauză, întrucât gestionarea fondurilor alocate de la bugetul de stat se realizează conform autonomiei administrative, iar M. E.,C., T. și S. a asigurat plata tuturor drepturilor bănești, biblioteca centrală universitară având sarcina să repartizeze, să gestioneze sumele alocate din bugetul de stat cu această destinație.
În drept, a invocat prevederile art. 299, art. 304 pct. 9 și art. 3041 din Codul de procedură civilă, L. învățământului nr. 8., republicată, cu modificările și completările ulterioare (în vigoare la momentul încheierii actului adițional la contractul de muncă), L. 334/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, L. nr. 2., L. nr. 2..
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, Curtea reține următoarele:
Prin motivele de recurs formulate de pârât, acesta a înțeles în esență să critice hotărârea instanței de fond și prin prisma modului în care s-a soluționat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Astfel, prin dispozițiile art. 18 lit. a din L. bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, legiuitorul a statuat că "Din categoria bibliotecilor universitare fac parte: a) bibliotecile centrale universitare, care sunt biblioteci de drept public, de importanță națională, cu personalitate juridică, subordonate M.ui E. și C., finanțate de către acesta (…)";.
Din această categorie face parte și pârâta B. C. U. „. B. din C.-N. a cărei salariat în funcția de bibliotecar este reclamanta.
Pornind de la prevederile legale arătate, Curtea constată că pârâtul
M. E., C., T. și S. este autoritatea finanțatoare pentru pârâta B. C. U. „. B. aflată în subordine, inclusiv în ceea ce privește cheltuielile de personal.
Este adevărat că între reclamantă în calitate de salariat și pârâtul M.
E., C., T. și S. nu există raporturi de muncă, reclamanta nefiind angajata acestui pârât, însă Curtea constată că prin cererea de chemare în judecată nu s-a susținut existența unor raporturi directe între reclamantă și pârâtulrecurent izvorâte în baza vreunui contract individual de muncă. De asemenea, se reține că prin acțiune nu s-a solicitat nici obligarea pârâtului recurent la plata unor sume de bani direct către reclamantă.
În realitate, din modul de formulare a cererii introductive reiese că pârâtul M. E., C., T. și S. a fost chemat în judecată tocmai în virtutea atribuțiilor legale cuprinse în art. 18 lit. a din L. nr. 334/2002, întrucât s-a solicitat obligarea acestuia la alocarea către pârâta B. C. U. L. B. a fondurilor necesare efectuării plății drepturilor restante, pretenții ce au fost întemeiate tocmai pe calitate pârâtului recurent de autoritate finanțatoare, aspect care este de natură să conducă la concluzia că acest minister are calitate procesuală pasivă.
Astfel, nu se poate reține că recurentul nu are calitate procesuală pasivă în cererea reclamantei de obligare la alocarea sumelor de bani necesare plății drepturilor salariale solicitate prin acțiune, motiv pentru care se constată că soluția primei instanțe de respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive a fost cea corectă.
Susținerile din cererea de recurs cu privire la modul de organizare și funcționare a ministerelor întemeiate pe dispozițiile L. nr. 9. sau cu privire la organizarea și clasificarea bibliotecilor întemeiate pe prevederile L. nr. 8., precum și cele ce privesc condițiile de angajare a bibliotecarilor sunt nerelevante, deoarece dispozițiile legale invocate de pârâtul recurent nu înlătură calitatea sa de finanțator pentru bibliotecile centrale universitare.
De altfel, însăși recurentul și-a exprimat poziția procesuală prin memoriul de recurs prin care a subliniat că „întrucât gestionarea fondurilor alocate de la bugetul de stat se realizează conform autonomiei administrative, iar MECTS a asigurat plata tuturor drepturilor bănești, biblioteca centrală universitară având sarcina să repartizeze, să gestioneze sumele alocate din bugetul de stat cu această destinație";. Or, prin exprimarea acestei poziții recurentul își recunoaște calitatea de ordonator principal de credite și implicit calitatea procesuală pasivă în cauză.
În ceea ce privește fondul cauzei, Curtea constată ca fiind nefondate și criticile formulate de către recurent din perspectiva dispozițiilor L. nr. 6. privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ.
Cum litigiul avea ca obiect stabilirea salariului reclamantei începând cu data de (...), în mod corect prima instanță a analizat legalitatea actului adițional nr. 1/2011 (fila 5 dosar fond) prin raportare la normele legale în vigoare la data la care acesta a fost emis și a produs efecte, respectiv prin raportare la dispozițiile L. nr. 2. și a L. nr. 2..
Este adevărat că prima instanță a admis acțiunea și a dispus obligarea pârâtei B. C. U. să plătească reclamantului diferențele de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea dispozițiilor art. 1, alin. 1 și
5 din L. nr. 2. pe perioada cuprinsă între (...) și până la reîncadrarea conform legii, actualizată în raport de rata inflației, însă această dispoziție a instanței este limitată în timp până la intervenția unor noi modificări legislative.
L. nr. 6. a intrat în vigoare doar la data de 13 mai 2011, și așa cum rezultă din art. 1, prin acest act normativ s-au stabilit drepturile de natură salarială de care beneficiază personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ începând cu data intrării a legii și până la 31 decembrie 2011, așadar pentru o perioadă ulterioară celei în litigiu.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel ca o va menține ca atare, urmând caîn temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. să respingă ca nefondat recursul declarat de recurent, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul M. E., C., T. ȘI S. împotriva sentinței civile nr. 5663 din 24 noiembrie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 14 martie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. M. D. C. G. I. R. M.
G. C.
GREFIER
Red.DCG/ 5 aprilie 2012
Dact.SzM/2ex.
| ← Decizia nr. 3719/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 1/2224, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
