Decizia nr. 19/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)*
D. CIVILĂ NR. 19/R/2012
Ședința 09 ianuarie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : L. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul P. M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 1705 din 04 aprilie 2011, pronunțată de
Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanta G. (V.) A. I., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs pârâtul recurent a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 C.pr.civ.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1705 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta G. (V. )A. în contradictoriu cu pârâtul P. M. C..
S-a dispus anularea Dispoziției P.ui M. C.-N. nr. 2595/(...).
A fost obligat pârâtul la calcularea și plata drepturilor salariale conform Dispoziției nr. 623/(...) precum și la plata drepturilor salariale reprezentând diferența dintre sumele achitate în temeiul Dispoziției P.ui M. C.-N. nr. 2595/20 mai 2010 și cele la care reclamanta avea dreptul în temeiul Dispoziției nr. 623/2010.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În vederea aplicării dispozițiilor L. nr. 3. privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2010, pârâtul P. M. C.-N. a emis Dispoziția nr. 623/(...) (fila 48) prin care s-a dispus reîncadrarea reclamantei în funcția de execuție contractuala de inspector de specialitate, grad profesional I, gradația 2 la B. managementul calității. Prin aceeași dispoziție s-au stabilit drepturile salariale cuvenite reclamantului începând cu data de (...): salariul de bază
1880 lei care cuprinde și sporul de dispozitiv, sporul de vechime și sporul de stabilitate avute în luna decembrie 2009 și sporul de toxicitate de 134 lei, egal cu suma calculata pentru luna decembrie 2009.
Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor L. nr. 3. au fost emise
Ordinele nr.42/(...) și nr. 32/(...) ale M. M. F. și P. S., prin care s-a aprobat organizarea unui sistem de monitorizare și control al aplicării L.-cadru nr. 3. privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice la nivelul instituțiilor și autorităților publice ale administrației locale prin A. T. pentru P. S. și Direcțiile Generale ale finanțelor publice teritoriale. Potrivit acestor ordine ordonatorii de credite aveau obligația ca în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării să corecteze eventualele reîncadrări eronate și să retransmită situațiile prevăzute la alin. 2.
În temeiul Ordinului comun al M. M., F. si P. S. si M. F. P. nr. (...), A. J. de P. S. C., a efectuat un control cu privire la aplicarea actelor normative privind reîncadrarea si restabilirea salariilor personalului bugetar din administrația publica locala si a transmis rezultatul verificării acestor documente prin A. nr. 3., solicitând refacerea actelor administrativ (fila 10).
În acest context, pârâtul a emis Dispoziția nr. 2142/(...) (f. 9), prin care s-a dispus modificarea Statului de personal al P. M. C.-N. si al serviciilor publice in subordinea Consiliului Local al M. C.-N., in conformitate cu A. nr. 386/R/(...) a Agenției Județene de P. S. C. in sensul eliminării sporului de dispozitiv și a sporului de stabilitate din salariul de baza, potrivit prevederilor art. 30 din Legea nr. 3. a OUG nr. 1/2010 si a HCL nr. 545/2009.
Ca efect al Dispoziției nr. 2142/2010 pârâtul a emis Dispoziția nr.
2595/(...) (f.49) prin care reclamanta a fost reîncadrat în funcție și i s-a stabilit salariul începând cu data de (...), în sensul reducerii drepturilor salariale prin eliminarea sporului de dispozitiv și a sporului de stabilitate.
Analizând legalitatea și temeinicia Dispoziției nr. 2882/(...) prin prisma prevederilor art. 3 lit. c, art. 30 din Legea nr. 3., art. 10 din OUG nr.
1/(...), instanța a reținut că aceasta a fost emisă cu încălcarea normelor legale, întrucât sporul de dispozitiv și cel de stabilitate (fidelitate) au fost acordate în urma negocierilor colective. Legislația în vigoare interzicea doar negocierile colective privind drepturi ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale. Cum cele două sporuri nu erau prevăzute de nici o dispoziție legale, instanța a concluzionat că acestea puteau constitui obiectul negocierilor colective.
La data de (...) a fost publicată în Monitorul Oficial nr.762 Legea nr.
330/(...), privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, legea intrând in vigoare la data de 1 ianuarie 2010.
De asemenea, tribunalul a înlăturat și apărările privind D. nr. 3. a
ÎCCJ.
Totodată a reținut că A. J. de P. S. nu era abilitată legal să efectueze nici un control privind legalitatea clauzelor contractului colectiv de muncă.
Pentru considerentele arătate a fost admisă acțiunea, potrivit dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul P. M. C.-N. solicitând modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea recursului s-a arătat că legalitatea dispoziției de reîncadrare contestate rezidă din dispozițiile art. 157 al. 2 din Codul M., art. 10 din OUG nr. 1/(...) și art. 30 din legea nr. 3..
În scopul aplicării dispozițiilor legale menționate au fost emise
Ordinele nr. 42/(...) si nr. 32/(...) ale Ministrului M. F. si P. S., prin care s-a aprobat organizarea unui sistem de monitorizare si control al aplicării L.- cadru nr. 3., privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduripublice la nivelul instituțiilor si autorităților publice ale administrației locale prin agențiile teritoriale pentru prestații sociale si direcțiile generale ale finanțelor publice teritoriale.
Potrivit acestor ordine ordonatorilor de credite le revenea obligația ca, în termen de 5 zile lucrătoare, de la data comunicării, sa corecteze eventualele reîncadrări eronate si sa retransmită situațiile prevăzute la alin.2.
La finele lunii decembrie 2009, salariul intimatei-reclamante era compus din salariul de bază, spor de toxicitate, spor de dispozitiv, spor de stabilitate și spor de vechime. A., recurentul a emis Dispoziția nr. 623/2010 prin care acorda intimate, începând cu data de (...), salariul cu componentele: salariu de baza, spor de toxicitate, spor de dispozitiv, spor de vechime si spor de stabilitate.
Sporul de stabilitate și cel de dispozitiv excedează prevederilor L.- cadru și nu pot luate în considerare la stabilirea salariului de bază al intimatei-reclamante, deoarece contravin prevederilor art. 12 alin. 2 din Legea nr.130/1996 potrivit cărora, nu pot fi negociate prin contracte colective de munca, la nivelul instituției bugetare, clauze referitoare la drepturile ale căror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Or, așa cum am precizat deja, in anexa 1/3 din Legea nr.3. cele doua sporuri sunt cuprinse in coeficientul prevăzut in coloana "Baza".
Recurentul a făcut, de asemenea, trimiteri și la D. nr. 1011/(...), nr.1250/(...), nr.1280/(...), nr. 1414/(...) ale C.i Constituționale , precum și la jurisprudența C.
De asemenea, acesta s-a raportat și la D. Î. C. de C. și Justiție nr. 3..
Mai mult acesta a arătat că sporul de stabilitate nu era prevăzut de legislația salarizării aplicabilă până la (...) pentru personalul din primării, consilii județene și servicii publice din subordinea acestora.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. va admite recursul pentru următoarele considerente:
Principalele motive de drept pe care se întemeiază acțiunea dedusă judecății sunt principiile consacrate prin art. 3 lit. c și art. 7 al. 2 din Legea nr. 3..
Conform dispozițiilor art. 3 lit. c din actul normativ evocat, legiuitorul a statuat principiul „luării în considerare a tuturor sporurilor, indemnizațiilor sau altor drepturi de natură salarială recunoscute sau stabilite până la data intrării în vigoare a acestei legi prin hotărâri judecătorești, prin acte de negociere colectivă și prin acte specifice autorităților locale";. Aceste dispoziții se completează cu prevederile art. 7 al.
2 din aceeași lege, care stabilesc că la trecerea la noul sistem de salarizare nici o persoană să nu înregistreze vreo diminuare a venitului de care beneficiază potrivit reglementărilor aplicabile în decembrie 2009.
În contextul legal expus, reclamanta intimată apreciază că este îndreptățită să beneficieze de sporul de dispozitiv și sporul de stabilitate și ulterior intrării în vigoare a L. nr. 3., deoarece aceste sporuri erau cuprinse în salariul care i-a fost acordat în luna decembrie 2009, temeiul acordării constituindu-l contractul colectiv de muncă nr. 2. încheiat la nivelul P. M. C.-N. la data de (...) și înregistrat la D. la data de (...). Din această perspectivă, dispoziția de reîncadrare contestată este considerată nelegală.
Curtea apreciază că interpretarea reclamantei intimate, confirmată de instanța de fond, este eronată, întrucât se raportează la principiile menționate, omițând însă să aibă în vedere o condiție esențială de natură să confere legitimitate pretențiilor formulate.
În acest sens, Curtea reține că principiile menționate în Legea nr. 3. au eficiență numai în măsura în care sporul de dispozitiv și de stabilitate au fost acordate/stabilite prin acte de negociere colective legal încheiate.
Deși legiuitorul prin dispozițiile L. nr. 3. nu a prevăzut în mod expres această cerință, Curtea apreciază însă că această condiție este una implicită, legiuitorul neavând intenția de a recunoaște decât convențiile încheiate cu respectarea normelor legale.
În acest sens, conform dispozițiilor art. 7 al. 2 din Legea nr. 130/1996
„contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, constituie legea părților ";.
De altfel, o manifestare expresă de voință a legiuitorului în sensul arătat se regăsește în art. 10 din OUG nr. 1/2010, prin care se dispune în mod expres că „în conformitate cu prevederile art. 30 din Legea cadru nr. 3., la stabilirea salariului personalului bugetar începând cu 1 ianuarie 2010 nu vor fi luate în considerare drepturi salariale stabilite prin contractele și acordurile colective și contracte individuale de muncă încheiate cu nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare la data încheierii lor sau prin acte administrative emise cu încălcarea normelor în vigoare la data emiterii lor și care excedează prevederilor L. cadru nr. 3.";.
Coroborând dispozițiile legale menționate, Curtea notează că în cauză contractul colectiv de muncă pe care se întemeiază pretențiile reclamantei intimate - contractul colectiv de muncă nr. 2. încheiat la nivelul P. M. C.-N. la data de (...) și înregistrat la D. la data de (...), nu a fost legal încheiat, întrucât acesta încalcă dispozițiile art. 12 alin. 1 din Legea nr. 130/2006 coroborat cu art. 157 alin.2 din Codul M..
Astfel, potrivit art. 12 alin. 1 din Legea nr. 130/2006 „contracte colective de munca se pot încheia si pentru salariații instituțiilor bugetare.
Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.";
Așadar, aceste prevederi legale instituie în cadrul instituțiilor bugetare interdicția negocierii colective cu privire la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale, neputând constitui obiectul unui contract colectiv de muncă.
Or, potrivit interpretării reclamantului intimat, confirmată de prima instanță, contractul colectiv menționat a fost legal încheiat, deși prin acesta au fost negociate sporul de dispozitiv și cel de stabilitate (fidelitate), ale căror acordare și cuantum nu erau prevăzute prin dispoziții legale.
Curtea nu împărtășește această interpretare, în raport de dispozițiile art. 12 alin.1 din Legea nr. 130/1996 a căror corolar legal este art. 157 alin.
2 din Codul M., care statuează că „sistemul de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.";
Tot astfel, conform art. 8 alin. 2 din Legea nr. 130/1996 „clauzele contractelor colective de muncă pot fi stabilite numai în limitele și în condițiile prevăzute de prezenta lege";.
În acest context, trebuie evocată și jurisprudența C.i Constituționale care prin nr. 292 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 26 august 2004, a statuat că "încheierea convențiilor colective nu se poate face decât cu respectarea legii. Aceste convenții sunt izvor de drept, dar forța lor juridică nu poate fi superioară legii. În consecință, convențiile colective sunt garantate în măsura în carenu încalcă prevederile legale în materie"; în caz contrar "s-ar încălca un principiu fundamental al statului de drept, și anume primordialitatea legii în reglementarea relațiilor sociale. [_] În consecință, negocierea convențiilor colective nu se poate face decât cu respectarea dispozițiilor legale existente (...)" (A se vedea, în acest sens, și nr. 65 din 20 iunie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 28 iunie 1995).
De asemenea, prin D. nr.874/2010 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor L. privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar s-a statuat că „ordonatorii principali de credite trebuie să respecte legea și să o aplice ca atare, chiar dacă aceasta are ca efect, pentru viitor, modificarea unor clauze din contractele de muncă, individuale sau colective, ale personalului plătit din fonduri publice. Rațiunea acestei concluzii constă în faptul că temeiul încheierii, modificării și încetării contractului este legea, iar dacă, pentru viitor, legea prevede o redimensionare a politicii salariale bugetare, toate contractele pendinte sau care vor fi încheiate trebuie să reflecte și să fie în acord cu legea. În caz contrar, s-ar ajunge la discriminări salariale chiar în interiorul aceleiași categorii de personal, ceea ce este inadmisibil.";
Având în vedere că potrivit art. 155 din Codul muncii salariul cuprinde, salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri
și reținând că dispozițiile art. 12 alin.1 din Legea nr. 130/1996 se coroborează cu art. 157 alin. 2 din Codul M. și art. 8 alin.2 din Legea nr.
130/1996, Curtea consideră că sporul de dispozitiv și cel de stabilitate (fidelitate) acordat reclamantului nu puteau fi negociate printr-un contract colectiv de muncă, acestea putând fi stabilite exclusiv de către legiuitor.
Pentru considerentele expuse anterior, în baza art. 312 alin. 3 raportat la art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă Curtea va admite recursul pârâtului și va modifica în întregime sentința, în sensul că va respinge ca nefondată acțiunea reclamantei.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul P. M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 1705 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în întregime în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanta G. (V.) A. I. în contradictoriu cu pârâtul P. municipiului C.-N.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. G. S. D. L. D.
GREFIER C. M.
Red.S.D./S.M.D.
2 ex./(...) Jud.fond.M. F.B.
| ← Decizia nr. 4929/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 775/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
