Decizia nr. 2436/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2436/R/2012
Ședința publică din data de 15 mai 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.A T. JUDECĂTOE: D. C. G. JUDECĂTOR: G.-L.T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul B. I. împotriva sentinței civile nr. 242 din 16 ianuarie 2012 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...) privind și pe pârâta intimată S. C. SRL Z. având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantului recurent - avocat T. I. din cadrul baroului C. și reprezentanta intimatei - avocat I. D. din cadrul Baroului S..
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că intimata a transmis prin fax la dosar întâmpinare în ședința publică de azi.
Reprezentantul reclamantului depune la dosar delegația sa de reprezentare și concluzii scrise și arată că întâmpinarea formulată i s-a comunicat de către reprezentanta intimatei.
Reprezentanta societății depune la dosar o situație financiară a pârâtei intimate la nivelul anului 2012 comunicând un exemplar al acestui înscris și reprezentantului reclamantului recurent.
Se arată de reprezentanții părților că nu sunt alte cereri de formulat în probațiune.
Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent susține recursul și concluziile scrise formulate solicitând admiterea acestuia în sensul formulat.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat susținând concluziile expuse în scris în întâmpinare.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A asupra recursului civil de față, reține:
Prin cererea sa, reclamantul B. I. a solicitat instanței obligarea pârâtei
S. C. S. Z. la plata sumei de 10.000 lei stimulente acordate personalului angajat care a participat în mod activ la contractarea de lucrări prin licitații, motivat de faptul că a participat la atragerea de lucrări din care societatea a înregistrat profit.
1
Pârâta S. C. S. Z. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii, întrucât reclamantului i-a fost revocat mandatul de administrator al societății, fără descărcare de gestiune, datorită existenței unor suspiciuni de fraudă a intereselor societății.
Prin sentința civilă nr. 242 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), afost respinsă ca nefondată acțiunea.
A fost obligat reclamantul la 2500 lei cheltuieli de judecată către pârâtă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin hotărârea adunării generale a asociaților societății pârâte din 10 mai 2010 s-a stabilit stimularea personalului societății, respectiv a celor care au participat in mod activ la obținerea de lucrări prin licitație, cu un fond de
1% din valoarea lucrărilor contractate, fond care a fost pus la dispoziția administratorului societății, directorului general.
Prin decizia 499 din data de 25 martie 2011 a S. C. S., semnată de directorul general al societății s-a alocat suma de 304.058 lei reprezentând fond de stimulare a angajaților potrivit cu hotărârea adunării generale mai sus arătate.
Valoarea totală a lucrărilor contractate, începând cu perioada (...) și până în iulie 2010, a fost de 30.405.808, 87 lei Ron.
A fost întocmit totodată și statul de plată cu persoanele îndrituite să primească aceste stimulente, în care sunt defalcate sumele pe fiecare salariat îndrituit la primirea stimulentelor mai sus arătate.
Reclamantului care îndeplinește funcția de director comercial, i s-a stabilit plata unor drepturi bănești în cuantum de 10.000 lei.
Instanța a reținut în prezenta cauză faptul că nu există Hotărârea A. G. a Asociaților din data de (...), ci doar un proces verbal peste care, după ce a fost semnat au fost adăugate mențiunile cu privire la „. de 1%";.
Actul intitulat stat de plată nu poartă număr de înregistrare în societate, nu se regăsește în arhiva și registrele societății, pârâta luând la cunoștință despre existența lui din actele de la dosarul cauzei.
Câtă vreme nu există o decizie a directorului general al societății pârâte care să consfințească cele discutate în adunarea generală a asociaților societății pârâte din (...), iar cu privire la reclamant există suspiciuni de fraudă, existând chiar și o plângere penală în acest sens, prezenta acțiune civilă apare ca nefondată și a fost respinsă în consecință de către instanță.
În baza art. 274 C.proc.civ. instanța a obligat reclamantul la 2500 lei cheltuieli de judecată către pârâtă, ca pe unul care a căzut în pretenții.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, solicitândmodificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
În motivare s-a arătat, în esență, că în data de (...), intimata a decis, în cadrul A. generale a asociaților, stimularea personalului care a participat în mod activ la contractarea de lucrări prin licitații, cu un fond de 1% din valoarea lucrărilor contractate, fond care urma a fi pus la dispoziția administratorului-director general. Acordarea de stimulente a fost propusă de toți asociații în vederea motivării suplimentare a angajaților. S-a avut în vedere faptul că această măsură este prevăzută în Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
În data de (...), directorul general a decis alocarea sumei de 304.058 lei pentru acordarea acestor stimulente, pentru lucrările contractate în intervalul decembrie 2009 - iulie 2010.
2
Potrivit statului de plată întocmit la aceeași dată, societatea era obligată să îi achite 10.000 lei, din disponibilitățile nete înregistrate de societate în cursul anului 2011.
Ulterior au apărut neînțelegeri între asociați, iar doi dintre aceștia au decis, printr-o hotărâre din luna iunie 2011 adoptată fără respectarea normelor legale, anularea prevederilor privind stimularea personalului.
Sentința nu cuprinde nicio referire la vreun text de lege și nici motivele pe care se sprijină (art. 304 pct. 7 C.proc.civ.), instanța limitându-se la preluarea unor aspecte susținute de pârâtă prin întâmpinare, fără a le interpreta din punct de vedere juridic. A., din considerente nu rezultă semnificația legală a lipsei din arhivele societății a înscrisurilor menționate și a lipsei înregistrării acestora.
Hotărârea pronunțată este contrară legii (art. 304 pct. 9 C.pr.civ.)
În sentință se reține un aspect contrar probelor administrate, anume, că nu ar exista decizia administratorului-director general, deși aceasta a fost depusă la dosar și chiar pârâta-intimată recunoaște existența acestui înscris.
Cel din urmă aspect reținut este complet străin de cauză și de legislația aplicabilă: faptul că a fost formulată o plângere penală împotriva recurentului nu are nici o înrâurire cu privire la drepturile bănești solicitate.
Potrivit art. 160 din Codul muncii și art. 38 alin. 4 din Contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2011-2014, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri, iar în conformitate cu prevederile art. 161 Codul muncii și art. 48 alin. 1 din același CCM, aceste drepturi bănești se plătesc înaintea oricăror obligații bănești ale societății. În același sens sunt și dispozițiile art. 93 și art. 97 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
Faptul că a îndeplinit condițiile pentru a primi drepturile bănești solicitate rezultă din cuprinsul deciziei administratorului nr. 499/(...) și din Statul de plată din aceeași dată, iar lipsa înregistrării în registrele societății nu afectează existența dreptului, această formalitate revenind în sarcina noului administrator, de la data numirii în funcție.
În cuprinsul extrasului din Hotărârea A. G. a Asociaților din data de
(...) (anexat recursului), înregistrat la A. F. împreună cu bilanțul societății, s-a consemnat participarea celor 5 asociați, reprezentând 100% din capitalul social. Acest extras poartă semnăturile tuturor asociaților, care se regăsesc și pe P.-verbal al AGA din (...) (anexă la acțiunea introductivă, f. 4-5 dosar de fond).
Concluzia legală este că societatea și-a asumat în mod valabil o obligație față de reclamant.
Solicită aplicarea în cauză a art. 274 alin. 3 C.pr.civ., observând că se impune micșorarea onorariului de avocat al reprezentantului pârâtei, întrucât acesta este nepotrivit de mare față de munca îndeplinită de avocat. P. la trei termene de judecată (Ia primul termen pârâta solicitând amânarea în vederea pregătirii apărării) și redactarea întâmpinării nu justifică acordarea unor cheltuieli în cuantumul cerut.
În drept a invocat prevederile art. 304 indice 1 C.pr.civ.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 15 mai 2012 pârâta a solicitatrespingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată în recurs.
În motivare arată că obligația de plată nu exista la momentul introducerii acțiunii și de altfel nici nu s-a născut; la momentul emiterii deciziei nr. 499/2011 a directorului general, d-nul F. T. nu mai deținea în mod legal calitatea de director general raportat la dispozițiile art. 152 din
3
Legea nr. 31/1990, directorul fiind necesar a-și îndeplini atribuțiile în baza unui contract de mandat, iar nu în baza unuia de muncă.
Până la data de (...) d-nul F. T., alături de F. I. și B. I. au deținut calitatea de administratori ai S. C. S.
La această dată, prin hotărârea A. G. a A. nr. 1/(...) le este revocat mandatul de administratori fără descărcarea lor de gestiune, datorită unor suspiciuni de fraudă a intereselor societății.
Prin hotărârea AGA nr. 2/(...) s-a dispus la art.7: se revocă și se decide anularea deciziei administratorului nr. 499/(...), iar la pct. 8 se revocă și se decide anularea parțială a prevederilor procesului verbal AGA din (...) privind stimularea personalului prin constituirea unui fond de 1% din valoarea lucrărilor contractate. Potrivit dispozițiilor art.132 alin.2 din Legea nr.31/1990, hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau a actului constitutiv sunt obligatorii și pentru acționarii care nu au fost parte la adunare, fiind astfel obligatorie și pentru reclamantul recurent.
Motivul pentru care în Hotărârea nr. 2/(...) este menționat că se anulează Hotărârea AGA din (...) este faptul că în cuprinsul deciziei nr. 499 există această mențiune, anume că decizia este emisă „în conformitate cu hotărârea A. G. a Asociaților din data de (...)";. A., asociații majoritari au fost nevoiți să insereze în cuprinsul Hotărârii AGA nr. 2/2011 această mențiune de anulare atât a deciziei nr. 499 cât și a actului în baza căruia d-nul director general a emis-o. Din cauza faptului că nici la data ședinței adunării generale nu a fost prezentată o astfel de hotărâre nu a putut fi identificat numărul acestui act.
Cu privire la actul depus de reclamant la termenul din (...) - extrasul din Hotărârea A. G. a Asociaților din (...), este important a observa că acest act nu poartă număr de înregistrare, iar așa zisa „hotărârea AGA din (...)";, nu poartă nici un număr. A. că este inadmisibil ca, în cazul în care o astfel de hotărâre a fost adoptată, aceasta să nu poarte niciun număr, nici un element de identificare ulterioară a existenței sau inexistenței ei la momentul la care se susține că a fost emisă. Este imposibil pentru pârâtă, dar mai ales pentru instanța de judecată, a verifica dacă acest act nu a fost întocmit „pro cauza";.
Intimata nu a identificat nicio hotărâre a A. G. a A. din (...) în arhiva și registrele societății, deși se pare că a existat o întâlnire a asociaților, întrucât a fost identificat un proces verbal din data de (...).
Obligația conformității și corectitudinii întocmirii registrelor și arhivei societății revenea administratorului societății de la acea dată, respectiv F. T.,
F. I. și B. I.
În ceea ce privește procesul verbal din (...) (scris de mână), subliniază alterarea scrierii acestuia și lipsa semnării de pe pagina ultimă.
Reclamanta a încercat a da valoare de hotărâre AGA procesului verbal din data de (...), ceea ce este contrar prevederilor legale. Este de observat însă faptul că prin recursul declarat nu se mai susține existența unei hotărâri
AGA, ci se recunoaște existența doar a unui proces verbal.
Potrivit art.131 din Legea nr.31/1990, procesul verbal al adunării generale a acționarilor constată doar modalitatea de convocare și desfășurare a adunării generale a acționarilor, neputând însă să fie confundat cu hotărârea în sine a A. G. a Asociaților. Lipsa hotărârii AGA nu poate fi acoperită, înlocuită de un proces verbal al adunării generale.
Cu privire la acest proces verbal din (...), menționează faptul că în registrele societății a fost identificat un proces verbal datat (...), scris de mână, depus în copie de reclamant.
4
Pe ultima pagină nesemnată există completat ulterior cu alt pix și cu un alt scris înghesuit, mențiuni cu privire la acest fond de 1% din valoarea contractată - și acest act face obiectul cercetării penale cu privire la modul de întocmire și completare/alterare a scrierii.
Recurentul a depus concluzii scrise prin care a subliniat faptul că nuexistă mutuus dissensus, și de altfel, chiar dacă s-ar aprecia că hotărârea
AGA din (...) a fost legal anulată prin hotărârea AGA nr. 2/(...), în virtutea principiului conversiunii actului juridic, manifestarea de voință cuprinsă în aceasta ar fi valabilă ca obligație asumată de angajator în baza prevederilor Codului muncii și ale contractului colectiv de muncă la nivel național.
Hotărârea AGA nr. 2/(...) poartă doar semnăturile celor doi asociați care au votat pentru, în timp ce procesul verbal al AGA din (...) poartă semnăturile tuturor asociaților.
Intimata face o confuzie între instrumentum și negotium: faptul că hotărârea AGA din data de (...) nu se regăsește în materialitatea sa în arhiva societății nu afectează valabilitatea dreptului născut, ir existența unui acord de voințe și deci a obligației societății rezultă din cuprinsul procesului verbal al AGA.
Se mai arată că: prevederile Legii nr. 31/1990 cu privire la contractul de mandat al administratorului societății pe acțiuni nu sunt aplicabile societăților cu răspundere limitată; înscrierea în mod distinct pe ordinea de zi a acordării stimulentelor nu era necesară; la momentul emiterii deciziei, existau sumele de bani necesare pentru plata stimulentelor.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Raportat la primul motiv de recurs, prin care se invocă dispozițiile art. 304 pct. 7 C.proc.civ., Curtea constată că deși se subliniază nemotivarea sentinței, solicitarea recurentului nu este de a se casa sentința și a se trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru ipoteza necercetării fondului, ci se solicită modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
Ca atare, urmează a se cerceta acest motiv de recurs, împreună cu cel întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ. și ale art. 30 4 ind. 1
C.proc.civ., prin raportare la caracterul temeinic și legal al sentinței, cu completarea considerentelor primei instanțe cu cele ce urmează.
Tot ca o chestiune prealabilă, se constată că deși prin memoriul de recurs se face mențiunea anexării la recurs a unui extras din Hotărârea
AGA din data de (...), practic nu a fost anexat acest document.
În soluționarea recursului, analizând susținerile părților din înscrisurile ce cuprind punctele de vedere ale părților, Curtea constată că se conturează mai multe chestiuni juridice asupra cărora diverg opiniile părților: (in)existența unei hotărâri AGA din (...), (lipsa calității) calitatea de director a emitentului deciziei nr. 499/2011, efectele juridice ale neînregistrării unei hotărâri AGA, valoarea juridică a unui proces verbal al AGA, caracterul real sau fals (prin adăugare ulterioară) al mențiunii din finalul procesului verbal din (...) al ședinței AGA.
Necontestat în cauză este însă faptul emiterii Hotărârii AGA nr. 2/(...) în care este menționat la art.7 că se revocă și se decide anularea deciziei administratorului nr. 499/(...), iar la pct. 8 se revocă și se decide anularea parțială a prevederilor procesului verbal AGA din (...) privind stimularea personalului prin constituirea unui fond de 1% din valoarea lucrărilor contractate.
5
Curtea constată că nu există motive pentru a considera că emiterea acestei hotărâri, prin care „se revocă și se decide anularea"; atât cu privire la hotărârea AGA din (...) (parțial, și anume, doar prevederile cu privire la stimularea personalului prin constituirea unui fond de 1 % din valoarea lucrărilor contractate), cât și în ce privește decizia administratorului nr.
499/(...) (prin care se dispune alocarea sumei de 304.058 lei din fondul creat în conformitate cu hotărârea AGA din data de (...) pentru activitatea de achiziții și contractare lucrări în cadrul S. C. S. Z.), încalcă prevederile legale.
Practic, singura obiecție cu privire la eficacitatea acestei hotărâri este adusă de către reclamantul recurent doar în cuprinsul concluziilor scrise depuse în recurs, deși apărarea formulată de pârâta intimată în baza acestei hotărâri apare pentru prima dată în întâmpinarea depusă în primă instanță (filele 19-20 dosar fond), actul fiind de asemenea anexat acestei întâmpinări (fila 21 dosar fond), iar după acest moment procesual au fost acordate două termene de judecată, dintre care unul pentru studiul întâmpinării.
Nici prin cererea de recurs, reclamantul recurent nu contestă legalitatea și eficiența acestei hotărâri.
Or, concluziile scrise nu pot aduce elemente noi față de cele deja existente la dosar, nici măcar apărări noi față de cele exhibate până la acordarea cuvântului pe fond, întrucât procedural, concluziile scrise reprezintă o rezumare și o sintetizare a punctelor de vedere ale părții, exprimate de-a lungul litigiului, fiind depuse odată cu acordarea cuvântului pe fond sau în cadrul termenului de pronunțare, și deci inapte a da naștere la noi dezbateri, altele decât cele grefate pe punctele de vedere deja exprimate în litigiu.
În acest sens sunt dispozițiile art. 146 din codul de procedură civilă în vigoare.
Prin raportare la cuprinsul procesului verbal al AGA din data de (...) și al deciziei administratorului nr. 499/(...) (acceptate ca acte cu valoare probatorie doar prin ipoteză, fără a face dezlegarea chestiunilor invocate cu privire la legalitatea acestora) nu rezultă fixarea unei date a scadenței dreptului invocat de reclamant: procesul verbal al AGA din (...) cuprinde mențiunea „se hotărăște în unanimitate stimularea personalului care a participat în mod activ la contractarea de lucrări prin licitații cu un fond de 1
% din valoarea lucrărilor contractate, fond ce va fi la dispoziția administratorului - director general";, iar prin decizie se stabilește că „suma menționată la art. 1 va fi alocată din disponibilitățile nete înregistrate de societate în cursul anului 2011; suma alocată menționată la art. 1 va fi repartizată ulterior, prin decizie a directorului general al societății, urmând a fi distribuită conform reglementărilor legale în vigoare";.
Ca atare, dincolo de orice discuție asupra legalității/realității/ opozabilității acestor acte, se constată că dreptul la acordarea stimulentelor solicitate nu era scadent și nici chiar cert la data ipotetică a emiterii susmenționatelor înscrisuri, prin concluziile scrise depuse în recurs recurentul acceptând că 50 % din valoarea totală a lucrărilor o reprezintă cele trei lucrări contractate după data de 10 mai 2010, când s-a adoptat hotărârea.
Chiar din modul în care au fost formulate deciziile cu privire la aceste stimulente prin scriptele de care se prevalează reclamantul, rezultă că dreptul invocat de reclamant nu poate fi privit decât ca unul condițional, întrucât din procesul verbal al AGA invocat de acesta rezultă indirect că sursa venitului din care să fie acordate stimulentele trebuie să fie fondurile obținute prin licitații, or decizia nr. 499/(...) nu cuprinde mențiuni cu privire la dobândirea
6 efectivă a acestor fonduri de către societate, ci numai mențiuni privitoare la valoarea contractelor câștigate prin licitație, modul de formulare din această deciziei lăsând a se înțelege că disponibilitățile din care vor fi alocate aceste sume se vor crea în viitor, în cursul anului 2011.
Nașterea dreptului la stimulente nu putea avea loc în mod definitiv anterior îndeplinirii condiției stipulate prin înscrisurile produse ca probe de reclamant: prin procesul verbal se fixează condițiile încasării valorii lucrărilor contractate și cea a existenței unei decizii a directorului general în vederea acordării stimulentelor, iar decizia nr. 499/(...) cuprinde la rândul său condiția existenței unor disponibilități nete înregistrate în cursul anului 2011 și a existenței unei decizii ulterioare de repartizare din partea directorului general al societății conforme reglementărilor în vigoare.
Or, reclamantul nu numai că nu a dovedit îndeplinirea tuturor acestor condiții, dar în cauză s-a dovedit revocarea acestor acte (ipotetica hotărâre
AGA din (...) și decizia nr. 499/(...)) anterior datei la care se putea verifica îndeplinirea tuturor acestor condiții (doar la sfârșitul anului 2011 s-ar fi putut vorbi despre disponibilități nete înregistrate în cursul anului 2011 și în mod evident, nu a existat o decizie de repartizare din partea directorului general al societății).
Prin urmare, fiind revocate aceste acte anterior nașterii dreptului reclamantului, și în condițiile în care nu s-a dovedit de către reclamant anularea deciziei AGA nr. 2/(...), dreptul reclamantului nu are temei legal pentru acordare, cel puțin din această perspectivă, fără a mai fi necesară analizarea tuturor celorlalte chestiuni litigioase invocate în legătură cu acest drept.
Întemeierea în drept a acestei concluzii este dată de principiul general de drept civil mutuus dissensus, care surprinde posibilitatea desfacerii unei convenții civile prin aceeași modalitate prin care s-a creat, anume, prin consens.
Faptul că decizia AGA nr. 2/(...) emană doar de la doi asociați din cei cinci ai societății nu este relevant, atâta timp cât sunt îndeplinite condițiile de validitate ale hotărârii AGA, or chiar în cuprinsul acesteia este menționat faptul că hotărârea a fost adoptată „cu votul majorității absolute, respectiv
64,70 % din capitalul social";. În materie de hotărâri ale AGA, valabilitatea este dată de respectarea condițiilor impuse de art. 192 din Legea nr.
31/1990, or reclamantul recurent nu invocă aplicat încălcarea acestor condiții, și nici nu a dovedit, după cum s-a arătat, investirea instanței cu o acțiune tinzând la anularea acestei hotărâri.
Cât privește invocata conversiune a actelor juridice, prin care recurentul pretinde convertirea voinței din cuprinsul hotărârii AGA din (...) și al deciziei nr. 499/(...) în obligație valid asumată de angajator, se constată că una din condițiile pentru aplicarea acestui principiu este ca actul - prin ipoteză nevalid dacă este privit din perspectiva unei anume instituții juridice - să reziste verificării condițiilor de validitate din perspectiva unei alte instituții juridice.
Or, cele două scripte de care se prevalează reclamantul nu cuprind, din perspectiva dreptului muncii, suficiente valențe pentru a reprezenta o obligație necondițională asumată de angajator în sensul acordării stimulentelor solicitate, pentru considerentele ce preced. S-a reținut caracterul condițional al acestor drepturi, și în plus, retractarea de către angajator a obligației asumate.
Or, atâta timp cât o obligație este asumată de angajator, dar nu printr- un contract, ci prin simpla sa voință de a se angaja, revocarea acesteia poate
7 avea loc atâta timp cât nu s-a produs întâlnirea de voințe prin care să se contureze nașterea unui contract.
Nu s-a invocat și nici dovedit în cauză caracterul contractual al acestor pretinse obligații ale angajatorului, pentru a se putea vorbi despre irevocabilitatea acestora, și nici existența vreunuia din cazurile de irevocabilitate din perioada precontractuală, acceptate în doctrina aferentă
Codului civil în vigoare la data emiterii actelor în discuție.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată acordate pârâtei la fondul cauzei, în mod corect s-a apreciat de către prima instanță că suma de 2.500 lei reprezintă cuantumul echitabil al cheltuielilor de judecată la care urmează a fi obligat reclamantul, ținând cont de valoarea obiectului pricinii, complexitatea cauzei și munca prestată de avocat, prin prezența acestuia la 3 termene de judecată, redactarea întâmpinării, motiv pentru care nu se impune reducerea acestui onorariu.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, față de dispozițiile art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 7 și 9 și art. 304 ind. 1 C.proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul B. I. împotriva sentinței civile nr. 242 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15 mai 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I.A T. D. C. G. G.-L. T.
N. N.
GREFIER,
Red.I.T./S.M.
2 ex./(...) Jud.fond. C. N. C.
8
| ← Decizia nr. 34/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 3050/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
